Acum mai bine de 200 de ani a luat fiinţă în Transilvania învăţământul medical-veterinar prin înfiinţarea la Cluj, în 1785 a Institutului Medical Chirurgical. Aici a funcţionat  din 1787 şi o catedră de Terapie Veterinară, pentru toate animalele.

Abia în 1962 a fost aşezată piatra de temelie a Facultăţii de Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, iar   în cadrul ei a fost constituit un Serviciu de Urgenţe, care asigură în permanenţă servicii medical veterinare pentru toate categoriile de animale de companie, animale de rentă şi cabaline.

Îmblăniţi, înaripaţi, cu solzi sau sânge rece, animalele sunt pentru mulţi dintre noi mai mult decât companioni. Dacă în vremuri de restrişte, un animal făcea diferenţa între moarte şi supravieţuire, tot un animal face diferenţa între singurătate şi un suflet sincer, care îşi manifestă bucuria şi umple zilele, uneori triste şi goale, alteori împlinesc o viaţă de familie şi nu de puţine dăţi, sprijină cu devotament viaţa celor cu dizabilităţi.

Acum ceva ani am avut şi eu un câine. Era un dalmaţian uriaş, din mamă campioană naţională la pază timp de 6 ani consecutiv. Era un adorabil naiv, care a alergat ca bezmeticul după un alt câine, dornic de joacă alături de un partener pe măsura lui şi a ţâşnit de după un autobuz exact în faţa unei maşini, care l-a lovit din plin. Fiind un câine de talie mare, coloana i-a fost afectată iremediabil. Ieşise cu tata la plimbare, dar n-a putut să moară până nu am venit eu. Am alergat spre el şi în câteva minute a închis ochii pentru totdeauna. Aş fi dat orice să aibă o şansă, iar ca mine sunt mulţi proprietari de animale, care aici, la Cluj, au ocazia de a apela pentru prietenii lor necuvântători la serviciile de urgenţă ale Facultăţii de Medicină Veterinară a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca.

L-am smuls pe directorul Clinicii de urgenţă, Conf.Dr. Mircea Mircean dintre pacienţii săi. Sunt acolo 7 zile din 7, 24 de ore pe zi, oameni pricepuţi şi iubitori de animale, care asigură triajul cazurilor şi intervenţiile de urgenţă, atunci când viaţa animalului adus este în pericol.

Consultaţii şi tratamente în regim de urgenţă

Clinica de urgenţă asigură pe cheltuiala proprietarilor diverse intervenţii şi examinări de specialitate: Ecografie, Ecg, Endoscopie, Examen radiologic, Examen dermatologic, Examen coproparazitologic, Examen necropsic, Examen histopatologic), intervenţii chirurgicale şi obstetrico-ginecologice, screening clinic şi paraclinic periodic, analize de laborator (biochimie sanguină şi hematologie), analize urină, biopunctii. În plus aici sunt internaţi pacienţii cu stare critică sau pentru supraveghere post-intervenţii chirurgicale şi se realizează vaccinări şi deparazitări.

Atunci când nu e vorba de urgenţe majore, aici se efectuează triajul şi pacienţii sunt orientaţi înspre clinicile de specialitate  ale facultăţii, aflate în imediata apropiere a serviciului de urgenţă, unde pacienţii sunt trataţi cu respect şi compasiune, în supravegherea, tratarea şi îngrijirea lor fiind implicaţi atât medicii permanenţi ai serviciului de urgenţe cât şi cadrele didactice, doctoranzii şi studenţii din anii terminali.

Serviciul de urgenţe îşi serveşte pacienţii din luna  noiembrie a anului 2004. Era atunci prima unitate de acest fel din România, având drept scop practicarea şi promovarea medicinei veterinare de urgenţă de înaltă calitate, a cărei servicii sunt de atunci asigurate de o echipă a cărei competenţă, putere şi dinamism sunt asigurate de nivelul academic înalt al acestei facultăţi.

Aici se studiază pe trei linii, cea de limba română, linia engleză şi linia franceză, iar studenţi din întreaga lume vin la Cluj pentru Facultatea de Medicină Veterinară, a cărei bază tehnico-materială şi corp profesoral atrag atenţia şi asigură o bună pregătire, recunoscută şi apreciată.

Mai trebuie spus că Serviciul de Urgenţă,  direct implicat în instruirea şi pregătirea profesională a studenţilor viitori medici veterinari este utilat cu o sală de recepţie, una de consultaţii, iar după efectuatrea triajului, în cazul urgenzelor majore, pacienţii aung în sala de operaţii. Alături există şi o sală de terapie intensivă şi săli de internare separate pe specii şi dotate cu aer condiţionat.

Personal angrenat în această activitate beneficiază de o sală specială. Nu lipseşte  farmacia proprie.

În colaborare cu clinicile de specialitate din cadrul facultăţii  aici se asigură terapie şi spitalizare pentru animale de rentă şi cabaline.

Noile animale de companie, care îmbogăţesc oarecum biodiversitatea deja existentă în România, sunt tratate şi ele, aşa că proprietarii de reptile  de la diverse şopârle, şerpi, până la cei de reptile, maimuţe şi alte animale exotice au aici un specialist care se ocupă de ele cu profesionalism.

Evident, câinii şi pisicile sunt cele mai des întâlnite animale care ajung să fie tratate aici şi este de ajuns să intri pe coridorul clinicii să vezi tristeţea din ochii lor de suferinzi, la care se adaugă preocuparea proprietarilor, ca să înţelegi cât de important este să ai un asemenea serviciu activ  şi eficient.

Deşi se întâmplă ca pacienţii să nu poată fi întotdeauna salvaţi, iar proprietarii să învinuiască personalul de aici, dr. Mircean rămâne un împătimit iubitor de animale, care nu ezită să atragă atenţia proprietarilor care îşi lasă prietenii de companie să sufere o săptămână-două şi apoi vin la serviciul de urgenţe, să fie mai atenţi la semnalele pe care le dau animalele şi să se prezinte cu ei la medicul veterinar de îndată ce apar schimbări în comportamentul acestora.

Există şi o maşină de intervenţii, dar care ar trebui solicitată doar în situaţii de extremă urgenţă, caz în care, uneori se pot deplasa chiar şi patru profesionişti ai acestui serviciu, pentru a salva animalele aflate în situaţii dificile, mai ales în urma accidentelor. De fapt, acestea sunt cele mai numeroase cazuri care ajung la Facultatea de Medicină Veterinară, însă toate cazurile sunt tratate cu aceeaşi seriozitate.

Deoarece nu există un sistem de asigurări de sănătate a animalelor, toate intervenţiile sunt suportate de proprietarii animalelor. Desigur, ar fi de mare ajutor sprijinul numeroaselor Organizaţii Nonguvernamentale care au ca obiect de activitate protecţia animalelor, iar încă o maşină de intervenţii ar fi extrem de utilă.

În plus, pentru tratarea animalelor bolnave de la adăpostul municipiului şi pentru care nu există proprietari, ca şi pentru cele abandonate, serviciul de urgenţe efectuează intervenţiile fără plată, aşa că orice spijin din partea iubitorilor de animale este binevenit.

L-am întrebat pe Conf. Dr. Mircea Mircean dacă, după toate orele petrecute în universitate şi în clinică, implicat în activitatea sa nobilă, atât în latura sa didactică şi de cercetare, cât şi în cea practică, în cadrul serviciului de urgenţe, are şi acasă un animal. Am realizat, văzând luminiţele din ochii săi că am atins un punct sensibil.

„Am avut şi eu un câine, dar l-am pierdut, prin forţa împrejurărilor şi nu cred că aş mai avea puterea să mă ataşez şi să suport pierderea altuia. Îmi rămân toate animalele care au nevoie de mine aici şi în salvarea cărora mă implic”.