Potrivit unui raport din 2015 al Băncii Mondiale, România ocupă primul loc în Europa ca mortalitate a populației din cauza afecţiunilor cardiovasculare.  Media care ne-a propulsat pe acest nedorit loc întâi este de 108.9 decese la 100.000 de locuitori, comparativ cu media Uniunii Europene, care este de 43.8 la 100.000 de locuitori. Afecţiunile cardiovasculare sunt şi principal cauză de deces în România, ocupând 57% din totalul deceselor care sunt înregistrate la nivel naţional.

Nu ştiu cum reacţionaţi dumneavoastră la asemenea informaţii, dar eu una am dat fuga la medicul de familie, să-mi confirme încă o dată că tensiunea mea arterială şi pulsul sunt normale, că nu mai sunt hipotensivă, ceea ce nu mă supăra prea tare şi că nu prezint alte semne care să-mi dea de gândit.

Dar nu m-am mulţumit cu asta, aşa că l-am rugat pe doctorul Bogdan Duţu, medic specialist, atestat în cardiologie intervenţională de la Secția Clinică Recuperare Cardiologie din cadrul Spitalului Clinic de Recuperare, să aleagă o primă temă de discuţie din vasta arie a afecţiunilor cardiovasculare. Subiectul ales de domnia sa este Arteriopatia periferică şi abordarea sa prin revascularizarea percutană.

Cum Diabetul zaharat şi tot cortegiul de afecţiuni pe care îl atrage este una din temele constante de care ne-am ocupat, iar Arteriopatia periferică este una din consecinţele diabetului, am acceptat propunerea şi am făcut ca de fiecare dată, începând să citesc câte ceva legat de această problemă.

Arteriopatia periferică se defineşte ca fiind o suferinţă a arterelor din zona periferică, la nivelul membrelor. Ea capătă un caracter cronic. Faptul că  nu fumez, nu am tensiunea arterială ridicată, nu am diabet, iar la ultimele analize, aveam un nivel mediu de 115 mg./dL a colesterolului, fracţia LDL, m-a liniştit, dar am vrut să aflu mai multe.

Apariţie, frecvenţă, factori de risc

Dr. Bogdan Duţu ne-a dezvăluit alte elemente pe care ar trebui să le ştim atunci când putem bifa pe lista factorilor de risc mai multe elemente.

„Arteriopatia periferică apare la barbaţi, dar şi la femei, în special după 70 ani. Factorii de risc sunt fumatul, hipertensiunea arterială, dibetul zaharat, la care se adaugă factori genetici. Calitatea vieţii este mult şi negativ influenţată; se asociază şi cu alte boli cronice: Cardiopatie ischiemică, Bronhopneumopatia cronică obstructivă, Diabet zaharat.

Această afecţiune are o morbimortalitate înaltă. Netratată, ea conduce la gangrenă, amputaţie şi în final la deces.

Cum se tratează  Arteriopatia periferică?

Tratamentul este farmacologic, cu medicaţie vasodilatatoare. Ea poate fi abordată şi chirurgical, dar bypassul este o soluţie grevată de multe inconveniente: este o operaţie de anvergură, neplacută pentru pacient, iar recuperarea postoperatorie este anevoioasă. În plus, este o intervenţie cu un risc cardiovascular ridicat, disponibilă, aşadar unui procent limitat de pacienţi.

Avantajele revascularizării percutanate

Arteriopatia periferică poate fi tratată cu succes prin revascularizarea percutană, care este şi subiectul principal al acestei discuţii

Tratamentul endovascular, prin angioplastie (dilatare/dezobstrucţie vasculară), se adresează  marii majorităţi a acestor pacienţi. Este uşor tolerat de către pacient, se recuperează rapid, mobilizarea se petrece  în aceeaşi zi şi este uşor repetabilă.

Cui i se potriveşte?

Angioplastia se adresează pacienţilor cu forme uşoare ale bolii, cu dureri musculare de efort(claudicaţia intermitentă), dar, în special, pacienţilor cu forme avansate, cum e ischemia critică şi pacienţilor cu gangrenă a picioarelor.

O metodă minim invazivă

Această metodă minim invazivă s-a perfecţionat şi se perfecţionează constant, adresându-se unor forme tot mai grave şi avansate ale acestei afecţiuni, abordând o plajă tot mai largă de pacienţi, mulţi dintre ei în pericol de amputaţie de membru. Amputaţia este o consecinţă nefastă în viaţa unui pacient, iar pentru unii dintre ei, angioplastia devine principalul mijloc  terapeutic. Astfel, se abordează leziuni care până nu demult se pretau unei sancţiuni chirurgicale, unii pacienţi fiind fără nicio soluţie, aşa că uneori, amputaţia era inevitabilă la aceşti pacienţi.

În ce situaţii este utilizată?

Prin această metodă percutanată, în Laboratorul de Angiografie al Spitalului de Recuperare  se abordează stenoze şi ocluzii de artere iliace, stenoza şi ocluzia de aortă terminală, stenoze şi ocluzii la nivelul arterelor femurale(superficiale), stenoze şi ocluzii de artere poplitee şi a vaselor gambiere; stenoze de artere renale; etc.

Abordul femural anterograd

Varful de lance al acestei metode o reprezintă abordul femural anterograd, adresat leziunilor de la nivelul coapsei şi al gambei(cel mai ridicat procent al intervenţiilor la aceşti pacienţi), cu grad înalt de specializare şi dificultate.

Pe acest tip de intervenţii si nu numai, se pune accent în Laboratorul de Angiografie al Clinicii de Cardiologie al Spitalului de Recuperare, cu rezultate foarte bune şi cu un număr foarte mare de pacienţi trataţi prin această metodă.

Recapitulare

Aşadar, marea majoritate a pacienţilor cu arteriopatie obliterantă a membrelor  inferioare, în stadii uşoare şi avansate ale bolii, se tratează prin angioplastie, metodă endovasculară  uşor suportată de pacient, minim invazivă, cu recuperare rapidă şi reluarea grabnică a unei vieţi normale.

 
Pentru mai multe ştiri din domeniul medical accesaţi site-ul Ziar Medical.

 

Primeşte la prima oră a zilei cele mai noi ştiri din judeţul Cluj pe email!

Adresa de email:

Un serviciu oferit de către feedburner. Politica de confidenţialitate pentru abonaţi.