clujenii

Vaticanul cere o parte din centrul Clujului prin Arhiepiscopia Romano-Catolică

Arhiepiscopia Romană Catolică, subordonată Vaticanului şi Statusul Romano-Catolic au cerut în urmă cu 13 ani Guvernului retrocedarea unui important număr de imobile din centrul Clujului, sub motivul că acestea le-ar fi aparţinut şi că au fost deposedate de regimul comunist. Este vorba despre corpul de clădiri situate între străzile Universităţii, Avram Iancu şi Kogălniceanu, administrate în prezent de către Statul Român, prin intermediul Universităţii Babeş-Bolyai, Inspectoratului Şcolar Judeţean şi Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga”. Pe lista celor 13 dosare mai figurează Hotelul Melody, Colegiul Silvania din Zalău, revendicat de Eparhia Reformată şi cîteva terenuri din comuna clujeană Baciu. Reprezentanţii Comisiei speciale de retrocedare a Guvernului au motivat refuzul retrocedării, prin faptul că între petenţi, Arhiepiscopia Romano Catolică de Alba Iulia, subordonată Vaticanului, Statusul Romano-Catolic şi Fondul de Studii, înregistrat ca proprietar al clădirilor, nu este nicio identitate de nume.

Status sau fonduri de studii

În cererea de anulare a deciziilor Comisiei de retrocedare, Arhiepiscopia Romano- Catolică a invocat istoricul Statusului Romano-Catolic, care s-ar fi reorganizat în anul 1868, în mai multe subdiviziuni, respectiv fondurile de Studii, de stipendii, religios, terezian Sibiu, de leafă al învăţătorilor şi de pensie. Potrivit petenţilor, Statul Român ar fi ratificat în anul 1940, transformarea Statusului Romano-Catholic Transilvănean, în Consiliul Diocezei de Rit Latin de Alba. Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia a înfiinţat în anul 2005 Statusul Romano- Catolic, fiind recunoscut printr-o decizie a Judecătoriei din Miercurea Ciuc, ca succesor al Fondului de Studii şi admis de Judecătoria Cluj în anul 2007 în Registrul Fundaţiilor.

Partaj frăţesc

Bisericile istorice maghiare şi-au împărţit clădirile din centrul istoric preuniversitar al Clujului, catolicii deţinând partea de vest, străzile Universităţii şi parţial Kogălniceanu, reformaţii aveau sudul, străzile Kogălniceanu şi Brătianu, iar unitarienii deţineau nord-estul, respectiv Bdul 21 Decembrie. Dacă unitarienii au obţinut Liceul Brassai şi clădirea fostului liceu „Victor Babeș”, reformaţii au primit clădirea Bastilia a Liceului Gheorghe Şincai, franciscanii au obţinut fostul Liceu de Muzică, evanghelicii biserica din centru, romano-catolicii au primit o mare parte din clădirile din centru. Mai au încă probleme în redobândirea proprietăţilor, datorită acestei fundaţii, cu istoric complicat, Statusul Romano-Catolic, care nu mai este acceptată de Statul Român.

Statustul, creaţie a Statului Maghiar

Magistratul Gabriela Cristina Frenţiu, preşedintele Secţiei I Civile a Tribunalului Bistriţa a semnat un articol ştiinţific în Revista Dreptul, nr. 8 din anul 2009, intitulat Dreptul Fundatiei “Statusul Romano-Catolic din Transilvania” la retrocedarea bunurilor proprietate a diferitelor fonduri reprezentate de episcopul de Alba Iulia, în care concluziona că acesta nu ar fi îndreptăţit să revendice fostele proprietăţi ale bisericii catolice. Frenţiu concluzionează că diferitele fonduri ale Statusului Romano- Catolic erau o creaţie a Statului Maghiar, iar după Trianon, dreptul de a dispune de proprietăţile imobiliare au rămas exclusiv în puterea Statului Român. „În esenţă, deci, fondurile amintite, fiind o creaţie statală a Statului Ungar, înainte de 1918, cu caracter pulic, de interes general, rezultă că şi în prezent, ca urmare a tratatului de a Trianon, 1919, numai Statul Român poate dispune de dreptul de proprietate al bunurilor acestor fonduri”. Potrivit judecătoarei bistriţene, Parlamentul României nu a ratificat niciodată concordatul dintre Sfântul Scaun şi Guvernul României, încheiat în mai 1927, referitor la recunoaşterea Statusului Romano- Catolic, ca administrator al bunurilor bisericii.

Mihai Bacalu

Incendiu la Constanţa. O maşină a luat foc în parcare

Adaugati comentarii