În Baroul Cluj s-au creat reacții dure cu privire la Propunerile de modificare şi completare a prevederilor art. 23 şi 24  din Legea nr. 51/1995, elaborate de către Comisia desemnată în şedinţa Consiliului U.N.B.R. din data de 29 iunie 2013, care au făcut  obiectul analizei şedinţei Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România din data de 14.12.2013.

La art. 23, alin (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3) Avocatul definitiv are dreptul de a acorda asistenţa juridică, a redacta acte de  procedură şi de a pune concluzii la toate instanţele, cu excepţia curţilor de apel, a  ICCJ şi a CCR, unde va putea acorda asistenţă juridică, a redacta acte de procedură  şi a pune concluzii dacă are o vechime neîntrerupta în profesie de cel puţin 3 ani de la dobândirea calităţii de avocat definitiv pentru curţile de apel şi 5 ani pentru ICCJ  si CCR şi dacă se înscrie şi a fost declarat admis la examenul de dobândire a  dreptului de a pune concluzii la aceste instanţe.

Potrivit acestei propuneri, se vor naște alte trei categorii de avocați, pe lângă cea de avocat stagiar. Dacă s-ar aproba această propunere, avocații definitivi vor fi cei care vor putea pune concluzii la judecătorii și tribunale, cei care vor putea pune concluzii la curțile de apel și cei care vor putea pune concluzii la toate instanțele, inclusiv ICCJ și CCR, aceștia din urmă fiind capii avocaților.

Mai sus, sunt stipulate și condițiile (de ani) ca să poți pune concluzii la instanțele din România, cu specificarea că trebuie să fii admis la examenul de dobândire al acestui DREPT.

La art. 23, după alin. (3) se introduc 4 noi alineate, 3 (1), 3 (2), 3 (3) şi 3 (4) ,cu următorul cuprins:

3 (1)

Examenul va fi organizat de Consiliul UNBR, prin INPPA în colaborare cu INM.

Din comisiile de examen vor face parte cel puţin un judecător de la instanţa  corespunzătoare, un cadru didactic universitar de la o facultate de drept acreditată  să organizeze studii doctorale (conferenţiar sau profesor) şi avocaţi desemnaţi pe baza propunerilor barourilor.

Mulți avocați din baroul Cluj, unii dintre ei și cadre universitare, s-au arătat indignați de aceste propuneri, considerând că li se restrânge dreptul la exercitarea liberă a profesiei, fiind afectați în primul rând clienții pe care-i reprezintă, aceștia din urmă sunt nevoiți să facă schimb de avocați când ajung la instanțele superioare.

Pentru a se lămuri cât de cât situația, am luat legătura cu șefii baroului Cluj, consilierii baroului, cadre universitare și membri ai baroului Cluj, cerându-le o opinie fiecăruia.

Astfel:

Decan dr. Stanca Gidro a declarat că: “Propunerea de modificare este oportună pentru ridicarea ștachetei, a profesionalismului. Perioada de timp care trece de la definitivat nu este suficientă pentru a trece la instanțele superioare, fără o oarecare pregătire și examinare. Este nevoie de cunoștințe practice acumulate pentru a putea profesa în acest domeniu, de aceea este nevoie de o departajare clară între avocați prin experiența acumulată. Cu privire la judecătorul care să facă parte din comisiile de examinare, sunt de acord doar sub condiția reciprocității, iar raportat la cadrele didactice universitare sunt de acord cu condiția să fie și practicant.”

Prodecan Pop Mircea afirmă că: “Este nevoie de experiență pentru instanțele superioare. Din punctul meu de vedere această lege îngrădește drepturile avocaților. Nu poate să vină un judecator sau cadru didactic universitar să spună că ești bun, nu ești bun sau treci mai departe.”

Consilierii baroului Cluj ne-au relatat următoarele:

Av. Călin Budișan:“În principiu nu sunt de acord cu aceste propuneri, fiindcă nu mi se pare corect. La acel examen nu ar trebui să facă parte judecători și cadre didactice universitare deoarece este un regres, este pur subiectiv. Eu nu am fost de acord cu nici una din noile reglementări, mi-am și exprimat părerea în consililiu. Vom dezbate in consiliul baroului și vom lua o decizie până la urmă.”

Av. Cristina Cuibus: “Și eu sunt nemulțumită de aceste propuneri de modificare, încă o opinie clară nu mi-am format raportat la aceste prevederi, încă trebuie văzut dacă se corelează cu principiile Uniunii Europene.”

Dr. av. Șerban Diaconescu: “Consider că nu este oportună modificarea, iar în comisiile de examinare ar trebui să fie, mai degrabă avocați și cadre didactice universitare”.

Av. Mirel Ionescu: “Este doar o propunere și trebuie tratată ca atare, oamenii nu o citesc până la final, vine doar în ideea imbunătățirii calității prestației avocaților în fazele superioare. Dacă această propunere va trece, ar avea efecte într-un viitor determinabil. Privitor la examinarea candidaților, evident că nu se știe cum se va organiza un astfel de examen; iar prezența unui magistrat nu ar trebui să facă parte din comisie. Ar trebui să se organizeze un examen mai amplu, nu ar trebui să fie grile, ci ar trebui pus mai mult acces pe oratorie, logică, limbaj non-verbal etc.”

Av. Victor Rusa: “Proiectul de modificare este oportun, fiind nevoie de o oarecare experiență pentru a avansa la instanțele superioare. În ceea ce privește comisiile de examinare nu se știe cum va fi încă. Privitor la taxe, acestea vor crește pentru barou.”

Av. Flavia Ioana Maier: “Îmi pare rău dar nu vă pot da nici o declarație la momentul acesta, luăm o hotărâre și pe urmă discutăm.”

Av. Mihai Paul Neamt: “Din punctul meu de vedere, susțin ideea unei specializări în timp, fiindcă sistemul de admitere și specializare ulterioară ar trebui făcut, dar pe viitor. Nu susțin modificările art. 23 și 24 în sensul propus, fiindcă prin aceste schimbări se scade concurența și sunt niște opreliști pentru avocații mai tineri. În nici un caz nu susțin asemena modificări. Avocatura este o profesie liberală cu aspecte fundamentele practice. Competența unui avocat se demonstrează în instanța de fond. Dacă se demonstrează efeciența sistemului unei specializari in timp, se ajunge ca avocatul să poată opta pentru o ramura principală și una secundară. Judecătorul nu are ce căuta în comisiile de examinare, nici cadrele universitare, este nevoie de practicanți.”

Din discuțiile cu cadrele didactice universitare de la Facultatea de Drept UBB și alți avocați au fost subliniate următoarele aspecte:

Conf. Univ dr. Av. Sergiu Bogdan susține că: “Propunerea de modificare creează o restricție nejustificată. Este un fel de auto-protecționism pentru cei mai în vârstă dintre avocați. Nu este normal să dăm examen la fiecare instanță, fiind ca o instituție birocratică de stat. Nu este echitabil ca din comisiile de examinare să facă parte un judecător.”

Conf. Univ dr. Av. Radu Chiriță, a fost destul de dur inclusiv și pe blogul său și a declarat că: “Prin aceste propuneri se încearcă să se aducă bani la bugetul UNBR. Este inechitabilă propunerea de modificare, iar judecătorul nu are ce căuta în comisiile de examinare.” A se vedea: .

Av. Albu Sanda Lucia ne-a spus că: “Prin propunerea de modificare se încearcă un monopol și se încalcă Acordul european de liber schimb și servicii. Perioada de stagiatură este normală, iar prin această lege cei tineri sunt discriminați. Eu am o vechime de 20 de ani în avocatură și consider că nu respectăm convențiile internaționale. O altă problemă este creșterea taxelor în mod nejustificat. Raportat la comisiile de examinare, judecătorul nu are ce căuta la examenele avocaților.”

Av. Violeta Băncilă: “Această măsură ar trebui dezbătută într-o Adunare Generala extraordinara, toți avocații având posibilitatea sa exprime prin vot dacă sunt sau nu de acord cu aceste modificari. Noi nu suntem subordonați ierarhic pentru a ne conforma măsurilor luate de organele reprezentative, ce ar trebui deci, să ne reprezinte interesele. Prin aceste propuneri se tinde spre un monopol și se crează totodată un sistem discriminator față de colegii mai tineri”.

Pe www.petitieonline.net s-au adunat până în momentul de față 780 de semnături : „Nu accept modificarea art. 23 si art. 24 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat”.

În concluzie, se poate observa că birocrația este peste tot, nu numai în sistemul politic-administrativ, ci și în mediul justiției. Având în vedere că în România se rulează cazuri pe bandă rulantă în instanțe, este de bun simț să nu se îngrădească dreptul avocaților de a-și reprezenta clienții și a nu-i pasa altor colegi mai “privilegiați”, când “micuții” avocați sunt obligați de lege să o facă – fiindcă tu nu știi să pledezi numa’ până aici!

De când se învârte roata istoriei, cineva trebuie să dețină un monopol, nu?

de Ionuț Geană