Un clujean a cerut rambursarea integrală a pensiei alimentare pentru un copil despre care susţine că nu i-ar aparţine. Un detaliu extrem de grav, testul de paternitate de la IML a fost înlocuit cu al unei alte persoane, care a şi constituit un argument determinant al sentinţei care a stabilit tatăl şi pensia alimentară.

Nicolae Budean a cerut în instanţă despăgubiri cifrate la suma de 2,4 milioane lei, reprezntând despăgubiri materiale şi morale pentru pensia alimentară plătită Nicoletei Maria BC, timp de 18 ani, până la majoratul copilului a cărui paternitate o contestă. Daunele au fost cerute Statului Român, prin intermediul Ministerului Finanţelor Publice, căruia îi impută nerespectarea vieţii private, art 8 CEDO, prin eroarea judiciară de acum 20 de ani. Budean mai cerea înlăturarea efectelor de natură civilă, respectiv moştenirea care ar urma să-i revină copilului după deces, din averea sa.

Petentul susţine că decizia prin care a fost obligat de judecătorii clujeni să plătească pensia alimentară are la bază mărturii părtinitoare din partea sorei şi mamei fostei prietene şi un test de paternitate cu probe recoltate de la alte persoane, care ar fi ajuns la dosar în mod fraudulos. (Corşeu Maria, C Virginia, C Artenie). Ar fi aflat de acest document strecurat în dosar, cu mare întârziere, abia în anul 2015.

Sora şi mama au susţinut în faţa instanţei că Budean Nicolae ar fi fost într-o relaţie de concubinaj cu Dorina Cândea, timp de 4 ani şi că ar fi locuit împreună timp de 4 ani, atât la Câmpia Turzii, la părinţii fetei, cât şi la Cluj, la părinţii băiatului. Soţii Mureşan, părinţii lui Beudean susţin însă că după încheierea stagiului militar de la Baza Aeriană din Luna, din anul 1994, tânărul a rupt legătura cu femeia, care a născut abia în anul 2016 o fetiţă.

Avocatul petentului, Caudiu Ulici a cerut şi sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, pentru faptul că legislaţia internă nu permite fructificarea dovezilor noi în cazuri de contestare a paternităţii.

Statul Român s-a opus cererii lui Budean, prin reprezentanţii Ministerului Finanţe, care au susţinut că răspunderea sa ar fi putut fi antrenată, într-un dosar de eroare judiciară, doar în cazul existenţei unui dosar penal pentru magistraţi, ceea nu a fost cazul.

„Reclamantul nu a făcut dovada existenţei unei astfel de hotărâri de sancţionare disciplinară sau de atragere a răspunderii penale pronunţată împotriva judecătorilor care, în opinia acestora, i-ar fi prejudiciat prin actele procedurale efectuate în litigiile în care reclamanţii au fost parte. Ori, în lipsa unei astfel de hotărâri, nu sunt întrunite condiţiile angajării răspunderii patrimoniale a statului”, se arată în motivarea instanţei de judecată.

Pârâta Nicoleta Maria B s-a opus cererii de restituire a pensiei alimentare, invocând faptul că petentul Beudean nu a contestat decizia din anul 1997 a magistraţilor clujeni, de care ar fi avut cunoştinţă.

„Potrivit menţiunii cuprinsă în Sentinţa civilă nr. 11457/1997, pârâtul din acel dosar – reclamantul în prezenta cauză, a fost prezent în faţa instanţei, pe parcursul derulării procesului şi a solicitat respingerea acţiunii, astfel încât se poate trage concluzia că reclamantul a avut cunoştinţă despre sentinţa pronunţată”, arată intimata în întâmpinare.

Instanţa a apreciat că petentul ar fi putut contesta soluţia primei instanţe, dacă ar fi fost nemulţumit, dar că nu ar fi făcut-o în timpul prevăzut de lege.

„De asemenea, instanţa constată că reclamantul a avut posibilitatea să atace cu apel Sentinţa civilă nr. 11457/1997, conform menţiunii din cuprinsul hotărârii, la fel cum a avut posibilitatea să formuleze o cale de atac extraordinară, dintre cele prevăzute de lege”.

O dezbatere juridică a avut loc în cadrul dezbaterilor şi pe temeiul pretenţiilor patrimoniale, care pot fi revendicate doar pe ultimii trei ani, petentul susţinând că nu a avut cunoştinţă despre nivelul pagubei, decât după încetarea achitării alocaţiei pentru copilul devenit major.

„Reclamantul a avut cunoştinţă despre Sentinţa civilă nr. 11457/1997, cel puţin de la momentul comunicării şi cel mai târziu de la momentul punerii în executare a obligaţiei de plată a pensiei de întreţinere, instanţa constată că reclamantul a cunoscut atât faptul ilicit (pronunţarea sentinţei), cât şi paguba (pensia de întreţinere la care a fost obligat), cât şi pe cel care răspunde de acest fapt ilicit (Statul Român, care răspunde pentru erorile judiciare), cu mai mult de trei ani înainte de introducerea prezentei acţiuni”, se arată în motivare.

Împiedicaţi să introducă apel în timpul legal

Părinţii lui Budean ne-au declarat că au încercat să conteste decizia Judecătoriei din 1997, dar că soluţia primită acasă prin afişare nu avea nici ştampila instituţiei şi nici nu era semnată de magistrat, astfel încât li s-a refuzat dreptul de a intenta apel.

„Personalul de la registratură a refuzat să ne înregistreze apelul, din lipsa documentelor care atestau data comunicării soluţiei, ne-a relatat Mureşan V”, mama reclamantului.

Două expertize medico-legale contradictorii şi o eroare judiciară

Aceştia ne-au mai relatat despre faptul că au convingerea fermă că se află în faţa unei erori judiciare grave, care le-a schimbat viaţa atât lor, cât şi băiatului. După procesul de paternitate pierdut, ei se află într-un stres permanent, deoarece atât fosta prietenă a băiatului, cât şi fiica acestuia îi ameninţă în mod regulat telefonic, cerându-le să nu mai conteste paternitatea şi să le ofere acces la partea de moştenire a acestuia.

Eroarea ar fi determinată de prezenţa în dosar a unei expertize a unei persoane străine de cauză, Corşeu, a cărei compatibilitate cu altă persoană Corşeu a fost luată în calcul la pronunţarea sentinţei. În mod paradoxal, la dosar există şi altă expertiză, prima introdusă în dosar, care arată că reclamantul Budean nu ar fi tatăl fetei, dar care nu a fost luată în considerare.

Surse judiciare ne-au relatat că nu este exclusă o culpă a magistratului, dar că este tardivă repararea erorii, din cauza prescripţiei. Altă sursă din mediul judecătoresc ne-a relatat despre faptul că înainte şi la scurtă vreme după revoluţie exista o cutumă, aceea care susţine faptul că un copil trebuia să aibă un tată, chiar dacă existau îndoieli serioase că cel indicat de mamă ar fi cel vinovat.

Avocatul Octavian Ulici a încercat însă să depăşească acest inconvenient, al prescripţiei dreptului a acţiune, dar eforturie sale încă nu au fost încununate cu succes. Acţiunea clujeanului a fost respinsă, invocându-se tardivitatea acţiunii.

„Faţă de toate aceste considerente de fapt şi de drept, instanţa va admite excepţia prescripţiei dreptului la acţiune şi va respinge ca prescrisă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Budean Nicolae, în contradictoriu cu pârâţii Statul Român, prin Ministerului Finanţelor Publice şi Budean Nicoleta-Maria”, a dispus magistratul Oana Ghişoiu de la Judecătorie la sfârşitul anilui trecut, soluţie menţinută recent la Curtea de Apel Cluj.

Cazuri de contestare a paternităţii sunt anual cu zecile pe rolul instanţelor clujene de judecată, peste 400 de dosare în ultimii 15 ani şi chiar şi de solicitări de restituire a pensiei alimentare. Un singur dosar de restituire a pensiei alimentare a fost admis la Cluj în urmă cu 5 ani, printr-o excepţie prin care nu s-a putut demonstra din partea instanţei de judecată că a fost comunicată reclamantului sentinţa fondului, iar recursul a fost câştigat de tatăl nemulţumit.

Mihai Bacalu