Visul locatarilor de pe strada Kogălniceanu nr 8, de a păstra intactă grădina cu arbori seculari din spatele casei s-a năruit. Un expert judiciar a catalogat arbuştii ca fiind nişte putreziciuni şi uscături bune pentru foc, iar magistraţii l-au luat în serios. Hotelul de 100 de camere de pe zidul cetăţii medievale clujene poate merge la autorizare.

Locatarii imobilului, feţe spălate, universitarul Sanda Tomescu Baciu, sau arheologul Mihai Wittenberger au reclamat în instanţă, în anul 2010, că hotelul proiectat să le ocupe grădina, de pe strada Avram Iancu le va lua liniştea, oxigenul şi lumina. Petenţii au reclamat că obiectivul economic le va lua cujenilor mai mult, prima grădină botanică a Clujului, cu ceva rarităţi, nişte vestigii arheologice şi chiar o clădire monument istoric, supusă riscului de prăbuşire.

Beneficiarul a contracarat, susţinând că nici vorbă de copăcei unici, ceva salcâmi japonezi, dar în rest banalităţi, doar nişte putreziciuni şi uscături, numai bune de valorificat la centrala termică pe lemne.

Au spus petenţii, 10 la număr, că hotărârea de consiliu local, care a aprobat planul urbanistic zonal şi pe cel de detaliu pentru amplasarea hotelului, HCL nr 210 din 2010, a driblat Comisia Zonală a Monumentelor Istorice din cadrul Direcţiei Judeţene de Cultură. Şi că investitorul încearcă de 10 ani să obţină autorizarea hotelului de 8 nivele.

Au mai spus aceştia, că prin autorizarea hotelului, în afară de tăierea salcâmilor japonezi, s-ar obtura accesul luminii naturale pe faţada sudică a clădirii lor. Ar lipsi din documentaţia de avizare, acordul vecinilor, cu o singură excepţie şi studiile istorice şi arheologice. Opoziţia vecinilor mai vine şi din îngrijorarea suplimentară, precum că noul pasaj de acces spre hotel, dinspre strada Kogălniceanu va afecta clădirea monument istoric şi siguranţa copiilor care se joacă în curte şi grădină.

Reprezentanţii Consiliului Local au susţinut că la dosar au fost depuse toate avizele necesare, că amplasarea hotelului respectă distanţele impuse şi norma minimă de însorire.

„La baza adoptării hotărârii atacate au stat toate avizele și acordurile prevăzute de legislația în vigoare, respectiv avizul Ministerului Culturii și Cultelor – Direcția Generală Patrimoniu Cultural Național, Direcția Monumente Istorice și Arheologie, avizul CTATU din cadrul Consiliul Județean, avizele administratorilor de rețele edilitare, ASP Cluj şi OCPI Cluj, precum și anunțul de informare al populației”, se arată în întâmpinarea de la Consiliul Local.

Beneficiarul Dumitru Rodean susţine şi el că HC nu afectează în niciun fel proprietatea reclamanţilor.

„Documentațiile de urbanism adoptate prin hotărârea atacată nu afectează în niciun mod dreptul de proprietate al reclamanților, actul atacat neavând efect destul decât asupra definirii zonei din punct vedere al indicatorilor urbanistici, fără a fi autorizată efectiv edificarea unei construcții pe acest amplasament”, susţine proprietarul terenului.

Instanţa respinge acţiunea vecinilor

Judecătorul Monica Trofin de la Secţia de Contencios a Tribunaluui Cluj a respins plângerea locuitorilor de pe Kogălniceanu 8, iar Curtea de Apel a menţinut decizia. Judecătorul fondului a considerat că acţiunea vecinilor nu este admisibilă, deoarece a omis să se îndrepte şi asupra beneficiarului investiţiei, respectiv proprietarul terenului, Dumitru Rodean. Magistratul apreciază că reclamanţii fac confuzie între PUZ şi autorizaţia de construire.

„Atâta timp cât acţiunea nu a fost îndreptată şi împotriva beneficiarului R.D., se impune respingerea acesteia ca inadmisibilă”.

Instanţa demontează argumentele reclamanţilor, în ce priveşte lipsa avizului de la Direcţia Monumentelor. Avizul este eliberat de Ministerul Culturii, în septembrie 2008. Cât despre studiul istoric, acesta a fost depus şi conţine atât cercetare arheologică, cât şi documentarul fotografic.

Instanţa mai reţine opinia expertului, că îngrijorarea reclamanţilor privind obturarea vestigiilor istorice, zidul şi şanţul de apărare ale cetăţii medievale, nu se justifică, deoarece tocmai prin proiectul propus, acestea vor fi scoase în evidenţă, ceea ce în prezent nu se întâmplă.

Judecătorul şi-a însuşit opinia expertului, care a concluzionat că terenul se află în zonă protejată, că este construibil cu condiţionări şi că funcţiunea de dotare hotelieră propusă de investitor este compatibilă cu funcţiunile zonei.

Expertul care a verificat arbuştii de pe teren a identificat salcâmi japonezi, frasini şi molizi, despre care a spus că sunt fie cu coroane lăbărţate, afectând cablurile electrice, fie au rupturi, uscăciuni şi putregaiuri la niveul tulpinii.

Chiar dacă ar avea o vechime considerabilă, doar un număr de 4 arbuşti ar merita atenţia, restul fiind destinate categoriei lemne de foc.

„Având în vedere forma trunchiurílor arborilor existenţi şi prezenţa putregaiurilor în anumite situaţii, din punct de vedere silvicultural, valoarea este una redusă, materialul lemnos încadrându-se la categoria lemn de foc… Nu se impune tăierea arborilor ocrotiţi, aceştia putând fi integraţi arhitectural sau peisagistic în noul proiect”, arată expertul consultat de instanţă.

Mult trâmbiţata grădină botanică istorică, ar fi în opinia expertului botanist, doar o ladă de gunoi.

„Sub aspect ornamental, se constată că zona respectivă seamănă mai mult cu un depozit de gunoaie şi de resturi inutile (maşini, materiale din demolări, barăci improvizate etc)”.

Acordul vecinilor nu este necesar la aprobarea PUZ, nici studiul de însorire, nici cel de rezistenţă a clădirii, iar consultarea publică s-a considerat efectuată printr-un anunţ în presă.

Hotel cu 8 nivele contra grădină botanică

Planul urbanistic zonal şi cel de detaliu aprobat prin hotărârea iniţiată de primarul de atunci, Sorin Apostu, menţinute definitiv şi executoriu de instanţa de recurs, în această lună, prevedea reglementarea zonei  cu dotări hoteliere, pentru proiectul de pe strada Avram Iancu. Construcţia de 8 nivele, 2 la subsol, 1 demisol, 1 parter, 2 etaje şi 2 mansarde va avea o lungime de 100 de metri şi o înălţime de 12,7 m.

Subsolul va avea funcţiune de parcare şi sală de conferinţe. Parterul va avea pereţi transparenţi de sticlă, pentru a putea permite accesul vizual la zidul cetăţii medievale.

Investitorul este cu un pas în puşcărie

Afaceristul sibian Dumitru Ghişe, cel care pregăteşte investiţia hotelului de pe strada Avram Iancu din Cluj a primit recent o condamnare la Curtea de Apel din Bucureşti, la închisoare pentru evaziune fiscală de 7 ani, într-un dosar cu  comerţ de carburanţi, în care nu s-au plătit accizele, în care este implicat şi fostul şef al ANAF, Sorin Blejnar. Sentinţa mai are o cale de atac.

În urmă cu doi ani, o clădire din terenul complementar grădinii, pregătit pentru investiţie a fost demolată, chiar în timp de Direcţia Judeţeană de Cultură pregătea clasarea imobilului ca monument istoric.

Mihai Bacalu