Profesorul și dirijorul Emil Aluaș are activităţi susţinute în mass-media, presa tiparită şi on-line. A publicat peste 200 de articole în Romania Liberă, Ediţia de Transilvania. Fundaţia PRO  WEST la care este fondator, efectuează activităţi ecologice în Grădina Botanică, Cluj-Napoca, cu contract cu UBB pana în anul 2020. Fundația organizează dezbateri pe teme politice şi sociale, acordă anual burse de studii studenților eminenți din Cluj-Napoca, colaborează strâns cu „Transylvania College”, alte școli și licee din județul Cluj, are contracte de sprijinire cuInstitutul de Gastroenterologie-Hepatologie “Prof. Dr. Octavian Fodor” (Chirurgie III), Cluj.

Rep. Cum v-ați început viața la Cluj?

E.A. Totul a început în anul 1959, după un prim examen în Săramșul de Câmpie, al doilea examen de admitere la Liceul de Muzică din Cluj, când am fost admis în clasa I, în 15 septembrie 1959.

Rep. Cum era viața la Cluj în perioada respectivă?

E.A. Viața era extraordinar de liniștită și pașnică, fiind o emulație a unei generații postbelice care dorea să facă ceva. Clujul avea în perioada respectivă aproximativ 110.000 de locuitori, fiind un oraș curat, foarte bine întreținut și poate de atunci a început să devină un oraș al tineretului.

Rep. Care erau personalitățile marcante ale Clujului din acea perioadă?

E.A. Deși eram copil, auzeam zilnic de la părinții colegilor din oraș, de pe stradă, despre existența personalităților cum ar fi: Lucian Blaga, D.D. Roșca, Liviu Rusu și personalități din lumea artistică în general.

Rep. Care era aspectul cultural al Clujului în ani 60’?

E.A. Noi ca și copii am luat legătura cu viața culturală a orașului Cluj, cel mai important oraș al Transilvaniei, având ca atracții: Grădina Botanică, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Muzeul de Artă. Mergeam obligatoriu în fiecare săptămână la un concert sinfonic, un spectacol de operă și un spectacol de teatru.

Rep. Mergea lumea la cinematograf atunci?

E.A. Cinematografele erau asaltate de public. Din nefericire, nu prea aveam producții de filme din emisfera vestică,  erau doar producții ale cinematografiei central europene și ale URSS. Singurele canale spre cultura vestică erau prin producțiile de teatru, muzică, operă, care aveau loc în fiecare săptămână la instituțiile noastre culturale din oraș. Era, dealtfel un asalt de artiști mari din vest, la Filarmonică și la Operă.  Ex : Emil Gilels, Mstislav Rostropovich, Kurt Masur, Yevgeny Mravinsky, Natalia Gutman, David Oistrakh etc.

Rep. Puteți să faceți o comparație dintre nivelul de cultură de atunci și nivelul de cultură actual din Cluj?

E.A. Nu putem face comparație, pentru că nivelul celor care veneau pe scenă atunci era atât de mare, încât astăzi nimeni nu-și mai poate permite să-i cheme.

Rep. Cum era viața din punct de vedere social-politic la Cluj?

E.A. PCR era unicul partid și avea control asupra  tot ce se întâmpla în întreaga țară. În anii 60’, în cazul meu, începând din clasa a 5-a toată lumea învăta limba rusă. Când eu eram în clasa a 5-a, Nicolae Ceaușescu a fost numit secretar general al PCR, urmare a decesului lui Gheorghe Gheorghgiu Dej. Nu știu câtă ipocrizie era, dar am văzut oameni plângând la moartea lui Dej.

Rep. Rămânând la ani 60’, ce alte evenimente istorice au marcat Europa și Clujul, coroborând cu cazul dumneavoastră?

E.A. Fiind la un liceu de specialitate, singura mea preocupare era învățătura, dar ca și copil făceam și prostii, fugeam de la școală, intram la film fără bilet, intram în Grădina Botanică fără bilet, cântam muzică ușoară ascultată la Europa Liberă, eram extraordinar de bine informați tot prin Europa Liberă de The Beatles, Deep Purple, Rolling Stones, Frank Sinatra, Cliff Richard, Tom Jones, Janis Joplin și zeci de alții. Evenimentul care ne-a marcat sfârșitul anilor 60’, a fost invadarea Cehoslovaciei de către armatele CAER în frunte cu URSS. Îmi amintesc ca și ieri, a fost un atac fulgerător, în 20-21 august 1968, ulterior eu devenind matur, am aflat tot de la Europa Liberă, că în același an, în 22 noiembrie a fost planificată invadarea României de către trupele  CAER, informația fiind obținută de la serviciile secrete și de contraspionaj olandeze.

Rep. Vă mulțumesc pentru interviu, cu persmisiunea dumneavostră dorim să continuăm ciclul de interviuri și pentru anii 70’, 80’,90’și 2000.

E. A. Sunt de acord.