Natalia Muzhennikova, directorul Centrului Rus de Știință și Cultură din București, prezentă la Cluj la un eveniment ce marchează Ziua Limbii Ruse, dar și Ziua Națională a Rusiei, a oferit un interviu despre relațiile dintre România și Federația Rusă.

Rep:Centrul Rus de Stiinta şi Cultură de la Bucuresti aniversează 2 ani. Care sunt principalele proiecte derulate, Natalia Muzhennikova?

Natalia Muzhennikova: Pe 15 mai am avut doi ani de la înființare. După părerea mea, primul proiect pe care l-am început încă din 2008, când lucram în cadrul Ambasadei Federației Ruse, este Zilele Culturii Ruse, eveniment pe care noi am încercat să îl păstrăm  în viață în acești opt ani. Anul acesta vom avea a șaptea ediție a Zilelor Culturii și ca de fiecare dată nu depindem foarte mult nici de Ministerul Culturii al Federația Rusă, nici de Ministerul de Cultură al României. Noi singuri alegem un anumit repertoriu sau un anumit program pentru Zilele Culturii Ruse. Al doilea proiect este cel care are loc acum și la Cluj, și anume Ziua Limbii Ruse. Anul trecut noi am avut la Centru câteva ore deschise de limbă rusă, când fiecare doritor a putut să vină. Anul acesta am pregătit chiar mai multe.

Din păcate în România nu există această competiție a jocurilor intelectuale, Brain Ring. Vom organiza un astfel de concurs în cadrul căruia vor fi puse câteva întrebări celor care învață limba rusă, să ne arate cât de deștepți și rapizi sunt. Echipa câștigătoare va primi și un premiu. Am adăugat anul acesta și o noutate, vom avea prima ediție a spectacolului de păpuși în limba rusă și în limba română concomitent.

Spectacolul este susținut de cursanți care vin la noi, și spectacolul se va fi numit Masha și Ursul. Nu va fi un spectacol lung, va avea doar 20 de minute,  dar va fi o primă încercare, pentru că e teatru neprofesionist. Al treilea proiect la care eu țin foarte mult și care se referă mai mult la știință decât la cultură, este să avem anual ședințele istoricilor noștri, din România și Rusia.

Acesta este un prilej să se întâlnească, și într-o atmosferă lejeră, la Centru, să discute problemele actuale. Din păcate acea comisie a istoricilor care există la nivel interguvernamental, nu s-a mai întrunit din 2008. De aceea noi vrem să dăm un spațiu de discuții pentru istorici ruși și români. De exemplu, anul trecut și acum doi ani am discutat începutul celui de-al doilea Război Mondial, anul acesta sesiunea lor a fost dedicată problemelor economice dintre țările noastre, perioada 1945-1989, iar ediția de anul viitor va fi dedicată împlinirii a 140 de ani de relații diplomatice dintre țările noastre.

Rep.:Cum merge colaborarea cu  Ministerul Educației din România în vederea acordării de burse copiilor care vor să studieze în Rusia?

Natalia Muzhennikova: Avem perspective foarte bune pentru dezvoltarea acestor relații dintre Ministerele Educației, dar pe data de 25-26 aprilie 2017 acordul de colaborare dintre ministere a expirat. Din păcate nu am primit niciun fel de scrisoare, niciun fel de notă verbală sau un memorandum pentru demararea procedurilor ca acest acord să fie prelungit pe câțiva ani. Pentru mine nu e clar de ce n-am primit nimic din partea română, deoarece ca număr, anul acesta au depus cereri pentru bursă în jur de 70 de studenți din România.

Din partea Rusiei au fost doar 13 cereri pentru cursuri de vară. Există un decalaj mare dintre depuneri de cereri și dorințele de a învăța ori la noi în Rusia, ori la voi în România. Am așteptat și așteptăm pentru că acordul respectiv dă posibilitatea studenților români ca în afară de bursă, adică studiile complet gratuite oferite în Rusia pentru un anumit număr de locuri rezervate, România a oferit studenților un supliment lunar de bursă în jur de 100-150 de euro la care se adaugă decontarea unui bilet dus-întors o dată pe an, pentru cei care au optat pentru studii complete.

Acest acord a fost în beneficiul studenților români. Sunt multe cazuri când studenții rămân atașați de învățământul din Rusia și rămân pentru master sau pentru doctorat. Nu știu ce facem de anul viitor pentru că Rusia va oferi în continuare acele peste 50 de locuri, bursă în bani plus locuri în cămine, dar sumele sunt insuficiente un trai bun în Moscova sau Sankt Petersburg, astfel Sperăm că rezolvăm situația până în luna septembrie. Procedura de depunere de acte pentru noul an universitar va începe în jurul datei de 20 noiembrie-1 decembrie.

Rep: Ce reprezintă pentru tinerii români participarea la Festivalul Mondial al Tinerilor si Studentilor de la Soci?

Natalia Muzhennikova: Cea de-a XIX-a ediție a Festivalului Mondial al Tinerilor și Studenților se va desfășura între 14-22 octombrie. Va începe la Moscova cu parada țărilor și se va muta la Soci. Festivalul e foarte bine structurat, fiindcă persoanele din delegațiile fiecărei țări vor fi forma paliere de discuții, unde vor fi discutate problemele mass-mediei, culturii, educației, tehnologiilor, vor fi competiții sportive, un forum dedicat tinerilor întreprinzători. Este foarte important ca în echipa fiecărei țări să fie oameni capabili să intre în acele paliere de discuții.

Inițial, României i-a fost oferită cota de 50 de locuri. După 2-3 săptămâni de la înscrieri, care au început la mijlocul lunii noiembrie, erau înscrise 70 de persoane. Pentru organizatorii din Moscova a fost complet neașteptat. După ce am început să promovăm ideea festivalului, am primit și mai multe solicitări. În februarie deja România a depășit 130 de înscriși.

Centrul Rus nu a organizat echipa din partea României, noi doar ajutăm cu sfaturi și informații organizatorice, eu am adresat totuși o cerere organizatorilor să mărească cota pentru România, măcar până la 100-120 de persoane. Am avut noroc pentru că în martie am primit un răspuns, cota admisă e deja 130 de persoane. Participarea la festivalul respectiv, din punct de vedere financiar, e foarte bună fiindcă membrii delegației plătesc doar bilet dus-întors București-Moscova, restul plătește Federația Rusă, ca țară organizatoare.

Acuma se vorbește chiar de organizarea unui charter, iar prețurile vor fi astfel și mai mici. Înscrierile au fost prelungite până pe 10 iunie. Toți doritorii care au vârsta între 18-35 de ani au posibilitatea să se înregistreze pe site-ul . Numărul înscrișilor era deja 230 de persoane din partea României. E o surpriză mare pentru că de exemplu Ungariei i-au fost oferite 100 de locuri, sunt înscriși doar 75 de persoane sau Austriei i-au fost alocate 150 de locuri și ei sunt cam 130 de înscriși pe listă.

Asta spune multe lucruri, că sunt în România foarte mulți tineri care vor să vadă cu proprii ochi ce se întâmplă și cum se întâmplă. Toate palierele de discuții din cadrul acestui festival sunt foarte folositoare pentru a stabili contacte noi și cu reprezentanți din alte țări, Asiei, Africii etc. Pentru tineri e un prilej foarte bun. S-au organizat grupuri cum e cel al Universității din Cluj. Astfel de echipe s-au mai organizat de la ASE, din partea Rușilor lipoveni sau din partea Universității de Arte de la București.

Rep: De obicei în relațiile culturale dintre cele două țări, Rusia are de cele mai multe ori inițiativa?

Natalia Muzhennikova: Din păcate da. Am pomenit de Zilele Culturii Ruse – începând cu 2008 noi am avut inițiativa să organizăm acest eveniment împreună cu Ministerul Culturii din România, Am primit o oarecare susținere din partea lor în 2010, când era organizată manifestarea din partea Ministerului Culturii din Rusia și România, dar după aceea nu.

Rep: Promovați și legătura spirituală dintre români și poporul rus, acele biserici frumoase. Ce ne puteți spune despre această latură a activității centrului?

Natalia Muzhennikova: În România sunt peste 75% ortodocși. Rusia este peste 85% ortodoxă. Ortodoxia este acel palier sau domeniu unde putem ajunge la o înțelegere unde politicienii nu pot să ajungă. Am avut exemple când la invitația Patriarhiei Române veneau aici preoți de la noi, din Rusia, și astfel a devenit deja o tradiție ca la sărbătorile mari, gen Paștele sau Crăciunul, de la Patriarhia Rusă este trimis un preot care ține slujbă în limba rusă pentru conaționalii noștri, pentru cei vorbitori de rusă. Slujba se ține la București și acesta e un foarte bun exemplu pentru că Patriarhia Română dă acceptul pentru acest lucru și cooperarea dintre biserici există și a existat în toate perioadele.

Rep.: Contextul politic influențează modul în care se raportează românii la cultura și civilizația rusă. Citim mai puțin Dostoievski dacă nu ne place de Putin?

Natalia Muzhennikova: Trebuie să facem o diferență mare dintre cultură, în care intră și Dostoievski, Pușkin, Ceaikovski, Tolstoi, și situația politică. Despre acest lucru am încercat să spun și la deschiderea evenimentului de astăzi pentru că generația tânără de acuma a pierdut cumva o legătură, o înțelegere a spațiului rusesc și de aceea apar foarte multe probleme. Dacă vorbim de relații politice dintre țările noastre în prezent, chiar eu pot să întreb: știți când s-au întâlnit președinții țărilor noastre? Cred că nu îmi dați repede răspunsul. Vorbesc de vizite bilaterale.

Ultima astfel de vizită a avut loc în 2003, e vorba de vizita președintelui Iliescu la Moscova, iar președintele Federației Ruse nici nu știu când a fost în România. Contextul politic, relațiile politice nu stau atât de bine cum dorim noi. În mod normal, măcar o dată pe an miniștrii de externe se întâlnesc, discută problemele pe agenda bilaterală. De exemplu nimeni nu a pomenit că anul viitor vom avea 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice. Nimeni în România nu s-a gândit să pregătească ceva cu acest prilej. Dar Rusia a fost prima țară care a recunoscut independența României, pentru care au luptat soldați ruși în 1877.

Când ajungem să înțelegem că lucrurile trebuie să fie discutate și nu vorbite la televizor, de exemplu, președintele Putin nu știe ce să facă, sau amenință sau altele, ne vom da seama atunci că nu ajungem la nicio soluție. Dacă explicăm în mass-media ce este în realitate, cum trăiește Rusia, atunci poate și contextul se schimbă. Și la Moscova o să înceapă să se vorbească mai mult despre România pentru că se vorbește despre Iran, Ungaria, Belarus, Franța, Italia și foarte puțin despre România sau relațiile noastre bilaterale.

Convingerea mea personală este că dacă omul dorește să fie de cultură, să fie cultivat, nu contează ce context politic există între țările noastre, el oricum răsfoiește Tolstoi sau Dostoievski, pentru că dacă nu o face, va fi o rușine pentru el să nu știe cine a scris de exemplu Crimă și pedeapsă. Depinde de tine personal ce viziune ai asupra Rusiei, a culturii, politicii și economiei. Dar înainte de toate trebuie să știi materia, să faci un efort. Noi, din partea noastră, a Rusiei, la centru facem în fiecare săptămână câte un eveniment legat de Rusia. Nu mă limitez doar la a prezenta scriitori, muzicieni sau pictori ruși.

Înaintea Zilei diplomatului rus, 10 februarie, fac o lecție deschisă despre relațiile externe ale Rusiei. Măcar o dată la 2 luni fac un seminar dedicat unei probleme care se leagă de Rusia. Prezentăm economia Rusiei, geografia, istoria, așa cum ați observat sunt niște pliante prin care încercăm să explicăm ce e esențial pentru noi, pentru ruși, punctul nostru de vedere. Prin această înțelegere reciprocă, dacă ne așezăm într-o sală, la o masă, așa putem să ajungem la o înțelegere mai bună pentru generațiile viitoare. Trebuie să facem astfel încât viitorul să fie mai bun pentru noi și pentru copiii noștri.

Rep.: Cine finanțează activitatea centrului?

Natalia Muzhennikova: Centrul Rus de Cultură și Știință e deschis conform unui acord interguvernamental. Centrul nostru, la fel ca ICR, care sperăm că se va deschide și la Moscova, este finanțat de guvernul Federației Ruse. Centrul este o parte a Ambasadei. E un fel de secție culturală a Ambasadei. Eu, ca director, mă aflu în subordinea directă a domnului ambasador. Având în vedere că ambasada e finanțată de Ministerul de Externe, și Centrul e finanțat de Guvernul Federației Ruse pentru proiectele culturale pe care le avem noi. Centrul Cultural rus de la București funcționează după legislația Federației Ruse. Între țările noastre există un acord privind evitarea dublei impuneri, din acest motiv nu este nevoie să ne supunem legislației române. Din fericire niciodată nu am putut spune că nu avem fonduri pentru desfășurarea unui eveniment anume.

Rep.: Ați discutat cu minoritățile ruse din România. Care este situația în ceea ce priveșe drepturilor lor?

Natalia Muzhennikova: Sunt recunoscătoare autorităților românești pentru atenția acordată minorităților. Nu este un secret faptul că rușii lipoveni este acea minoritate de care noi avem grijă. Noi considerăm că sun conaționalii noștri deoarece au rădăcini în Rusia. Mă bucur că au găsit în România un loc potrivit unde au posibilitatea să trăiască în liniște. După pașaport ei sunt români. Legea românească e atât de bine structurată, încât le permite să-și păstreze rusa ca limbă maternă, în ceea ce privește educația, copilul poate învăța rusa în școlile specializate. Ei încearcă să păstreze și cultura. Noi mergem prin satele lor și vedem acele costume tradiționale, stilul care a fost la noi în sec XVII-XVIII și m-aș fi bucurat dacă am fi putut păstra și noi aceste obiceiuri. Ei au reușit deoarece sunt create condițiile favorabile.

Prin atribuțiile centrului noi oferim susținere celor care sunt considerați conaționali. Printre ei sunt și ceilalți cetățeni din fostele republici URSS, CSI în prezent, sunt din Belarus, Moldova, Ucraina, Kazakhstan, Turkmenistan, care se consideră ruși. Probabil că ați auzit că de Ziua Victoriei pe 9 mai se face la noi nu doar o paradă în Piața Roșie, ci și o manifestare patriotică, denumită Regimentul nemuritor. Dacă în familia mea cineva a luptat, sau a căzut pe front, sau a lucrat la uzine și fabrici, pentru front, noi ieșim pe străzi cu portretele bunicilor, străbunicilor noștri. Acesta e un semn de recunoștință față de cei care nu mai sunt printre noi, dar care au adus un aport să avem posibilitatea să trăim acuma.

Anul acesta pe străzile Moscovei au fost 800.000 de persoane, ceea ce e foarte mult. Am organizat asemenea manifestare și la București. La această manifestare vin și ruși, și belaruși, ucrainieni și din țările baltice, chiar români care au fost alături de noi. E o manifestare care să adune toate acele minorități. Avem o istorie comună și îi considerăm pe ei conaționali.

La Centru am făcut  și  altceva pentru acei oameni. Am organizat o școală numită școala lui Pavel Dmitrievich Kiseleff, pentru copiii în a căror familii nu prea se vorbește limba rusă, iar unul dintre părinți este din Belarus, de exemplu, și altul român, și părinții vor să păstreze limba rusă,. Vin familiile la cursuri și copiii și partea din familie care nu este vorbitor de limba rusă, vin să învețe limba ruă. Mi se pare un lucru foarte bun pentru că prin limba rusă oamenii se leagă și încercăm să păstrăm această activitate pentru că mi se pare esențială pentru ei, de la ei a venit această inițiativă.