Interviu în exclusivitate cu scriitorul și filosoful francez Pascal Bruckner

Câteva din sugestiile către români: Nu faceți tabula rasa din trecut. Păstrați-vă tradițiile. Evitați deficitul demografic.

Una din figurile-cheie ale peisajului intelectual francez a vizitat câteva zile Clujul. Este vorba de romancierul și eseistul francez Pascal Bruckner care a ținut o serie de conferințe studenților de la UBB. Considerat unul din cei mai importanți gânditori contemporani francezi, aparținâd curentului “noilor filosofi”, Pascal Bruckner a fost adesea definit ca un filosof al actualității. Dezbate cu spirit critic cele mai stringente probleme ale Franței și ale Europei. Atacă în scrierile și conferințele sale subiecte delicate precum terorismul islamic, viitorul Uniunii Europene, ipocrizia politicienilor. Totodată, Pascal Bruckner este și un  romancier de talie internațională. A fost tradus în zece de țări, inclusiv în limba română: “Iubirea față de aproapele”, „Hoții de frumusețe”, „Copilul divin”, sau „Luni de fiere” (care a stat la baza unui celebru film din anii ’90, intitulat “Luna amară”).  Pascal Bruckner  avut amabilitatea să ne ofere un interviu în exclusivitate pentru ClujManifest.

George Bogdan: Sunteți a doua oară în Cluj, Cum vi se pare orașul?

Pascal Bruckner: Clujul este un oraș încântător. Nu are dimensiunile unei metropole, dar asta îl face să fie și mai agreabil. E plin de cafenele  și de librării. Pe undeva mi-aduce aminte de anumite locuri boeme dintr-un Paris demult uitat. Eu am mai fost  în Cluj, acum cinci ani. Mi-a plăcut. Am rămas impresionat. Este un centru universitar deja recunoscut în Europa, cu o viață culturală pe care o găsesc extrem de interesantă.

George Bogdan: Ați ținut o conferință studenților de la Universitate Babeș-Boyali despre Europa de azi, prinsă, spuneați, între pericolul terorismului islamic în vest și tendințele expansioniste ale Rusiei lui Putin la est. La ce ne putem aștepta în viitor?

Pascal Bruckner: Da. Europa de azi este urmărită de mai multe tipuri de amenințări. Pe de o parte se confruntă cu  pericolul islamist, cu pericolul fundamentalist, cu imigrația masivă din Africa și din Orientul Mijlociu, și pe care o consider un fenomen scăpat de sub control și periculos. Pe de altă parte, Europa se confruntă cu amenințarea venită de la Est, și anume cu apetitul noului țar Putin, care vrea să recucerească zone dominate cândva de fosta Uniune Sovietică. Din acest punct de vedere Rusia e o adevărată amenințare, mai mult pentru voi, decât pentru noi, cei din vestul european. Și aici nu mă refer doar la conflictul din Ucraina. Au pus deja cizma în Transnistria, regiune care aparține Republicii Moldova, deci foarte aproape, la doar câteva sute de kilometri. Europa trebuie să se apere și să găsească de fiecare dată răspunsurile cuvenite  la asemenea tipuri de amenințări, fie că sunt răspunsuri militare, politice, filosofice sau intelectuale. Dar mi-e teamă că Europa, sub presiunea atâtor amenințări, nu mai are puterea de a se apăra singură.

George Bogdan: Care ar putea fi cel mai bun răspuns pe care Europa îl poate da amenințării venite de la Est?

Pascal Bruckner: Să întărească Alianța Nord-Atlantică, încercând să dialogheze cu Rusia, dar transmițându-i un mesaj foarte clar că, dacă va depăși anumite limite, va declanșa un răspuns militar pe măsură. Va trebui să avem în continuare încredere în aliații noștri americani. Până la urmă tot Oncle Sam este cel care ne poate proteja de dyadya Ivan. Americanii sunt cei care dețin cheile pentru ca Europa să păstreze o relație justă cu Moscova. Dar una din condițiile de întărire a structurilor de apărare ale NATO este ca europenii să își deschidă buzunarele, să plătească, să aloce măcar două procente din bugetul lor pentru apărare. Franța și Marea Britanie sunt gata să atingă acest procent, însă Germania plătește mai nimic.

George Bogdan: Ați menționat pericolul terorismului islamist ca o altă amenințare la adresa Europei. Cum a reușit Franța să depășească valul de atentate teroriste care s-au abătut asupra ei acum câțiva ani?

Pascal Bruckner: Franța a trecut cu bine peste aceste atentate. Francezii au reușit să își păstreze echilibrul și rațiunea în fața violenței teroriste. Au existat incidente izolate în care reprezentanții comunității musulmane au fost jigniți, dar nu au fost acte de răzbunare,  vendete, care să lovească în această comunitate. Francezii, și, în special, parizienii, au preferat să nu intre în panică, să-și păstreze sângele rece. Au existat momente când s-au simțit terorizați, mai ales în clipele imediat de după atentatul de la clubul Bataclan. Dar forțele de poliție au reușit să reinstaureze calmul, ordinea, iar serviciile secrete franceze să dezmembreze celule ale rețelei teroriste, cu o eficacitate redutabilă. Pentru o perioadă a fost instaurată starea de urgență, dar viața de zi cu zi a francezilor nu s-a schimbat. Și-a reluat cursul ei firesc. Cea mai mare victorie asupra terorismului este să arăți că viața își urmează cursul, să continui să ieși in oraș, pe terasele cafenelelor, la restaurante. În Paris terasele sunt pline, seara, perechile de tineri se sărută pe stradă, în parcuri. Terorismul a pierdut războiul cu Franța. Mai pot exista teroriști care vor să ne ucidă, dar in general au pierdut partida.  Mai pot exista incidente izolate, când unii fantatici derutați ai Daesh sau Al Qaida, pe cont propriu, de unii singuri, vor încerca acte penibile de violență (să intre cu mașina in mulțime, să amenințe cu cuțitul oameni nevinovați), dar, în general, sunt terminați ca forță de șoc. Acum avem de a face cu un alt tip de război, de mai lungă durată, și anume războiul cu mentalitatea fundamentalistă. Va cere mijloace intelectuale, educative și instituționale mai subtile. Aceasta va fi o luptă politică și civică pe termen lung. Va dura probabil una sau două generații. Si nici nu va depinde în totalitate numai de noi, europenii. Depinde și de cum va fi privită în viitor religia islamică în zone precum Maghrebul, Orientul Mijlociu sau Africa neagră.

George Bogdan: Călătoriți mult prin Europa. Cum vi se par evoluțiile politice ale unor state membre ale Uniunii Europene din zona centrală și de Est a continentului?

Pascal Bruckner: E mult populism și sunt multe tentații separatiste. Ungaria, Slovacia, Polonia  vor să se îndepărteze cât mai mult de Uniunea Europeană și fac din Bruxelles inamicul lor principal. Din păcate, Uniunea Europeană ar trebui să ia serios în calcul, așa cum se întâmplă în multe contracte de căsătorie, și niște “clauze de divorț”. Dacă acestor state nu le mai convine statutul de membru al clubului european, să li se pună în vedere că sunt libere să iasă din el. Dacă popoarele din aceste state nu se mai simt bine în Uniunea Europeană, o pot părăsi. Dacă cetățenii maghiari sau slovaci chiar cred cu adevărat că Bruxelles-ul e o dictatură mai rea decât cea pe care le-a impus-o în trecut Uniunea Sovietică, atunci să părăsească UE. Își vor putea recâștiga libertatea mult clamată, dar fără banii din fondurile europene. Toate aceste state au primit în fiecare an fonduri nerambursabile de zeci de miliarde de euro de la Bruxelles. De aceea, eu, unul, nici nu cred că se va ajunge cu adevarat la un “divorț” al lor de Uniunea Europeană. Eșecul vizibil al Brexitului, milioanele de britanici care vor un nou referendum pentru revenirea în UE, trebuie să dea de gândit serios acestor state care manifestă acum un spirit de fondă accentuat față de Bruxelles. Pe de altă parte, aș recomanda și politicienilor de la Bruxelles să facă eforturi să înțeleagă mai bine de ce unele state membre se simt abandonate, tratate ca state de mâna a doua. Sunt forțate să accepte în mod absurd cote obligatorii de imigranți, ceea ce li se poate părea că reprezintă o violare a suveranității lor. Așa că Bruxelles-ul trebuie să le asculte mai atent și să le înțeleagă mai bine, înainte de a le condamna.

George Bogdan: Ați fost de mai multe ori în vizită în țara noastră, cunoașteți realitățile de aici. Ce sugestie ați putea lansa României pentru a face față acestei epoci a globalizării accelerate?

Pascal Bruckner: Să nu vă mire. O să vi-o spun foarte direct. Faceți copii. Deficitul demografic al României este îngrijorător. Poporul român riscă în viitor să dispară, dacă acest declin se va accentua și dacă nu puneți pe picioare o politică natalistă inteligentă, diferită ca sens și calitate de cea din epoca Ceaușescu. Știu. E dificil, mai ales atunci când condițiile de trai nu sunt egale cu cele din vestul Europei. România este o țară mare ca suprafață teritorială, dar a devenit sub-populată. Aveți câteva milioane de români plecați din țară, care trăiesc în diaspora. Apoi, vă sfătuiesc să continuați reformele, să reduceți drastic corupția, corupție care există peste tot, dar în procente tolerabile. Încercați să vă dezvoltați cât mai mult capacități în domeniul noilor tehnologii, și aici mă refer la noile generații. Dar, mai ales conservați-vă patrimoniul cultural și arhitectural. Am trecut prin București prima oară în anii ‘90. Am văzut atunci cum case splendide, vechi de peste o sută de ani, vile cu arhitectură autohtonă, diverse edificii din perioada interbelică, erau lăsate într-o stare deplorabilă. Erau puse repede la vânzare, sau chiar demolate, de către noi capitaliști fără scrupule, și, în locul lor, construiau clădiri noi, de beton și sticlă, care să le aducă un profit rapid. E trist să vezi așa ceva. România are o tradiție europeană, trebuie să își păstreze patrimoniul, nu să facă tabula rasa din trecut. Păstrați-vă tradițiile, specificul local și național, dar evitați să cădeți în folclorisme turistice, în forme muzeificate. Tradiția este ceva viu și trebuie trăită și exprimată autentic. Așa puteți supraviețui în viitor, în epoca globalizării.

 

Incendiu la Constanţa. O maşină a luat foc în parcare