Guvernul a adoptat, la mijlocul acestei luni, Ordonanţa de Urgenţă privind interceptările, după ce în prealabil proiectul a fost avizat favorabil în cadrul CSAT.
Potrivit Ordonanței de Urgență, prezentată într-un comunicat de către Guvern, procurorii și organele de cercetare penală vor fi singurii în măsură să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică dispuse în dosarele de cercetare penală, utilizând „în mod nemijlocit și independent” infrastructura SRI. Modul concret de acces al organelor judiciare la sistemele tehnice va fi stabilit prin protocoale de cooperare.
„Astfel, prin modificarea Codului de procedură penală, pentru punerea în executare a supravegherii tehnice procurorul, organele de cercetare penală sau lucrătorii specializați din cadrul poliției folosesc nemijlocit sistemele tehnice și proceduri adecvate, de natură să asigure integritatea și confidențialitatea datelor și informațiilor colectate. Furnizorii de rețele publice de comunicații electronice sau furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului sau de orice tip de comunicare ori de servicii financiare sunt obligați să colaboreze cu procurorul, organele de cercetare penală sau lucrătorii specializați din cadrul poliției, în limitele competențelor acestora, pentru punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică. Organele de cercetare penală speciale (referire la SRI – nr.), conform unei alte modificări, vor avea posibilitatea în cauzele privind infracțiuni de terorism și infracțiuni contra securității naționale să efectueze punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică”, se arată în comunicat.
De asemenea, precizează Executivul, prin modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, s-a introdus prevederea potrivit căreia semestrial sau ori de câte ori este nevoie, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sau unul dintre judecătorii anume desemnați de către acesta verifică modul de punere în aplicare în cadrul Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală.
Totodată, Ministerul Public este autorizat să dețină și să folosească mijloace adecvate pentru obținerea, verificarea, prelucrarea, stocarea și descoperirea informațiilor privitoare la infracțiunile date în competența parchetelor, în condițiile legii (ținând cont de existența unor prevederi anterioare în acest sens pentru DNA și DIICOT).
Ordonanța de Urgență adoptată modifică și Legea nr.14/1992 privind organizarea și funcționarea SRI astfel încât pentru relația cu furnizorii de comunicații electronice destinate publicului, Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor este desemnat cu rolul de a obține, prelucra și stoca informații în domeniul securității naționale.
La cererea organelor de urmărire penală, Centrul asigură accesul nemijlocit și distinct al acestora la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice în dosarele de cercetare penală.
Guvernul mai precizează că Ordonanța de Urgență creează cadrul legal pentru Ministerul Public, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) să aibă structuri de poliție judiciară pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică. Aceste structuri vor fi formate din ofițeri sau agenți de poliție judiciară detașați de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI), care își vor desfășura activitatea sub directa conducere și controlul nemijlocit al procurorilor. Prin Ordonanța de Urgență s-a prevăzut detașarea la DIICOT a 40 de ofițeri sau agenți de poliție judiciară, iar printr-o Hotărâre adoptată tot vineri de Guvern, detașarea a câte 40 de ofițeri sau agenți de poliție judiciară la Ministerul Public și la DNA.
Declarațiile ministrului Justiției
Ministrul Justiției Raluca Prună a vorbit vineri seară la rândul său despre această ordonanță, rezumată în comunicatul de mai sus de către Guvern. Prună a anunțat vineri seară, într-o declarație de presă, că ordonanța adoptată de Guvern modifică patru acte normative, respectiv Codul de procedură Penală, Legea privind organizarea judiciară, Legea privind organizarea și funcționarea DIICOT, precum și Legea privind organizarea și funcționarea SRI.
„Am modificat în primul rând Codul de Procedură Penală, articolul 142, alin.1, în sensul de a-l aduce în acord cu decizia Curții, am mai modificat alin. 2 al acestui articol în sensul de a clarifica cum anume se realizează activitățile de punere în executare a mandatelor și am pus într-un aliniat nou că procurorul, organele de cercetare penală sau lucrătorii specializați în cadrul poliției (…) folosesc nemijlocit sistemele tehnice și proceduri adecvate de natură să asigure integritatea și confidențialitatea datelor și informațiilor colectate” a spus ministrul Justiției.
Prună a precizat că s-a instituit un control judecătoresc asupra modului în care se pun în aplicare supravegherile tehnice.
„Acest control judecătoresc se va realiza de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sau de către un judecător anume desemnat. Modul în care această verificare va fi făcută va fi evident prevăzut prin regulamentul de organizare și funcționare administrativă a ÎCCJ. O a doua modificare a Legii 304/2004 privește posibilitatea ca Ministerului Public să fie autorizat în primul rând să dețină și să folosească mijloace adecvate pentru obținerea, verificarea, prelucrarea, stocarea și descoperirea informațiilor privitoare la infracțiunile date în competența Parchetelor”, a spus Raluca Prună.
De asemenea, ea a arătat că prin ordonanță s-a creat posibilitatea ca, în cadrul Ministerului Public, să poată funcționa prin detașare ofițeri sau agenți de poliție judiciară, sub directa conducere și controlul nemijlocit al procurorilor, creând astfel o simetrie cu ceea ce are la ora actuală DNA.
Un al treilea act normativ pe care îl modifică ordonanța adoptată este Legea 508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a DIICOT.
„Modificarea pe care am făcut-o este în același sens — de a crea posibilitatea ca, în cadrul DIICOT, să funcționeze, prin detașare ofițeri sau agenți de poliție judiciară, la fel, sub directa conducere și controlul nemijlocit al procurorilor Direcției”, a adăugat ministrul.
Cel de-al patrulea act normativ modificat a fost Legea 14/1992 privind organizarea și funcționarea SRI, astfel încât, potrivit ministrului, Centrul Național de Interceptare a comunicațiilor — desemnat prin lege cu rolul de a obține, prelucra și stoca informații în domeniul securității naționale — „asigură accesul nemijlocit și distinct al acestor organe la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice prevăzute de Codul de Procedura Penală”.
„Insist pe cele două cuvinte, nemijlocit, pe de o parte, și distinct, pe de altă parte. Nemijlocit, pentru că asta ne cere Curtea, prin decizia 51/2016, ca accesul acelor organe de urmărire penală să fie făcut, deci intervenția umană să fie exclusiv făcută de organe de urmărire penală, asta asigurăm printr-un acces nemijlocit și vorbim și de un acces distinct, pentru că (…) — știți că SRI este competent de la lege în materia mandatelor de securitate de siguranță națională și în acest sens trebuie să existe un acces distinct, deci două fluxuri distincte pentru un tip de mandate și pentru celălalt”, a spus ministrul Justiției.
Ea a mai precizat că o altă modificare a Legii 14/1992 face referire la articolul care prevede că „organele SRI nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reținerii sau arestării preventive și nici dispune de spații proprii de arest”.
„În considerarea modificării despre care am vorbit la Codul de Procedură Penală, am spus că, prin excepție de la aceasta regulă, organele SRI pot fi desemnate ca organe de cercetare penală speciale, în sensul prevăzut expres de Codul de Procedură Penală și anume art. 55 alin. 5 și 6, pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică (…). În fond, ceea ce am făcut a fost să traducem prin lege referința sau să nu punem în pericol, să asigurăm continuitatea în ceea ce privește mandatele de siguranță națională care privesc strict Titlul 10 din Codul Penal și infracțiunea de terorism”, a adăugat ministrul.
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a avizat ordonanţa de urgenţă care vizează deblocarea interceptărilor. Prin această ordonanţă, se va folosi tot structura SRI de interceptare, dar nu și personalul Serviciului. Curtea Constituțională a decis că actualul regim nu este în concordanță cu legea fundamentală a țării. Președintele Klaus Iohannis spune că trebuie respectată decizia CCR, și este o soluție care răspunde fie și temporar la o problemă ce preocupă instituțiile și opinia publică.
„Am convocat în regim de urgență Consiliul Suprem de Apărare al Țării, pentru a analiza, dezbate și găsi soluții în timp real la situația creată de decizia Curții Constituționale privind constituționalitatea interceptărilor telefonice, cum este cunoscută în spațiul public. Mai precis, este vorba de decizia Curții Constituționale 51 din 16 februarie anul curent, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului 142, alineatul 1 din Codul de Procedură Penală. Aici sunt două aspecte importante asupra cărora doresc să insist un pic. Primul ține de respectarea deciziei Curții și de nevoia de a pune în acord legislația cu această decizie. Acest lucru este clar.
Al doilea aspect ține de nevoia de a asigura neîntrerupt cadrul legislativ pentru ca Justiția să-și facă datoria, fie că este vorba de cazuri de securitate națională, fie de cazuri de corupție. Ambele aspecte sunt esențiale pentru funcționarea statului de drept. Iar eu ca Președinte m-am angajat să fiu garantul funcționării statului de drept în România. Guvernul României, prin Ministerul Justiției, a propus un proiect de Ordonanță de Urgență privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal. Acest proiect de act normativ este destinat să ofere într-o primă etapă o soluție pentru activitatea organelor judiciare. Ulterior, forul legislativ poate avea în vedere și alte soluții, pe care să le dezbată cu toate instituțiile interesate și, sigur, cu societatea civilă. Sunt opinii potrivit cărora activitatea Parchetelor, în absența infrastructurii tehnice necesare pentru realizarea unor astfel de metode speciale de supraveghere, ar fi afectată atât din punct de vedere al operativității actului de urmărire penală, cât și sub aspectul administrării unui probatoriu complet. Ordonanța de Urgență vine să răspundă exact acestei preocupări.
Consiliul Suprem de Apărare a țării a avizat favorabil acest proiect și adoptarea lui de către Guvern va reprezenta, în acest moment, o soluție, fie ea și temporară, la o problemă care preocupă deopotrivă instituțiile statului, cât și opinia publică”, a spus Iohannis vineri seară, la Cotroceni, după ședința CSAT.
