Avântul economic dintre anii 2002-2008
Anii 2000 vor da startul unei relansări economice însă nu chiar așa serioasă cum își imaginează unii. Am vorbit anterior de o pierdere de aprox 25% din PIB în primii 3 ani de după revoluție. Această pierdere întâi trebuie recuperată ca mai apoi să ne considerăm din nou că plutim pe aripile progresului. Creșterea economică din anii 2000 a fost celebrată exagerat pentru că pilonii de creștere ai economiei nu erau sustenabili, era o creștere bazată pe consum, pe banii împrumutați și mai era în același timp o creștere ce era foarte dependentă de prosperitatea partenerilor europeni. Însă partenerii europeni în momentul în care traversează o criză și își vor reduce consumul vor renunța în primă fază la mărfurile importate din alte țări pentru ași proteja forța de muncă din interiorul granițelor. Pe de altă parte aceste țări europene vor concedia imigranții în prima fază și își vor proteja propria populație în față șomajului. În aceste condiții apărea pericolul ca banii trimiși de muncitorii români în țară să se reducă drastic și să afecteze și această vulnerabilă creștere pe consum. Anii 2000 prin faptul că exista o lichiditate foarte bună pe piețe a oferit împrumuturi destul de avantajoase oricui. În SUA apăreau exemplele absurde cu împrumuturile pentru câinii de companie sau alte exemple ciudate. A fost o perioadă în care să stabilești un acord de împrumut cu FMI nu putea fii deloc sărbătorită ca și o victorie colosală. Însă politicienii români prezentau orice acord cu FMI că un mare triumf. În general să faci un acord cu FMI nu este un mare triumf, tocmai de aceea statele Occidentale nu apar în lista marilor datornici față de FMI. La FMI apelează multe țări care nu mai au credibilitate și nu se pot împrumuta de la partenerii comerciali eventual. Turcia și-a dorit să scape de statutul de datornic față de FMI și a reușit în 2013 să își plătească ultima parte a datoriei ce în 2009 atingea 9,6 miliarde de dolari. Mă întreb de ce nu a suportat Turcia povara fondului monetar internațional, mai ales că FMI are obișnuința să mai șteargă din datorii și a ales totuși să plătească în 4 ani o sumă imensă
Romania
2002 | 2003 | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 | 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | |
PIB % | 5.0 | 5.2 | 9.1 | 4.3 | 8.7 | 6.3 | 7.9 | -6.8 | -0.9 | 2.3 | 0.4 |
Deficit/
Surplus |
-2 | -1.3 | -0.9 | -1.0 | -2.2 | -2.3 | -4.5 | -8.2 | -6.7 | -5.1 | -2.5 |
PIB-Deficit | 3.0 | 3.9 | 8.2 | 3.3 | 6.5 | 3 | 3.4 | -15 | -7.6 | -2.8 | -2.1 |
http://data.worldbank.org/indicator/GC.BAL.CASH.GD.ZS/countries
http://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.KD.ZG/countries
Mai sus am atașat un tabel în care prezint creșterile anuale ale PIB-ului în procente și acumularea de datorie tot în procente din PIB. Să luăm anul 2008 în care avem o creștere a PIB-ului foarte mare de 7.9%. Creșterile din ultimii ani au dat frâu fanteziilor de orice fel. Ba să se ofere 25 000 euro românilor care se întorc în țară, ba că vom fii în câțiva ani a șaptea economie a Europei și așa mai departe. Anul 2008 cu a sa creștere de 7.9% arată de asemenea o creștere de deficit de 4.5%. Dacă scădem deficitul de 4,5% ajungem la concluzia că economia s-a mișcat în față doar cu un procent de 3.4%. Creșterile acestea pe deficit sunt în general strategii ale guvernelor în funcție de a câștiga cu orice preț alegerile. Această strategie este aplicată și în alte țări și funcționează destul de bine. Oamenii observă o ameliorare a traiului zilnic însă nu pot simți acumularea de datorie și complicarea viitorului lor sau al copiilor lor. Omul este în fond hedonist, se gândește la prezent și îl savurează cum știe mai bine. În general nu veți putea convinge prea mulți oameni de niște evenimente care s-ar putea întâmplă de exemplu peste 2 ani sau 4 ani.
Guvernele se laudă triumfalist cu creșterea economică însă rareori vorbesc de procentuala acumulare de datorie și astfel multe guverne primesc un ajutor electoral total nemeritat.
Dacă facem un calcul corect economic în care introducem deficitele ajungem la rezultatul că economia românească din 2002 până în 2012 inclusiv a crescut cu 3.8% Avem câțiva ani în care a crescut datoria în condițiile în care a căzut și PIB-ul, adică în 2009 și 2010. Anul 2009 a fost an electoral mai precis pe 22 noiembrie erau alegerile prezidențiale. În 2008 au fost de asemenea alegeri legislative, mai precis la finalul anului în 30 noiembrie.
În 2008 avem o creștere a datoriei de 4,5% din PIB pe când în 2009 o creștere a datoriei de 8.2% din PIB. Guvernul de dreaptă s-a împrumutat masiv pentru a putea fii în formă bună cu ocazia alegerilor decisive. Ar fii interesantă o investigație legată de creșterea veniturilor loialiștilor politici în această perioadă pentru că economia nu a crescut în era Băsescu dacă suntem corecți și scădem deficitul. În 2011 continuă împrumutarea exagerată cu un procent din nou ridicat din PIB, adică 5.1%. Practic un dolar investit în 2011 aducea o pierdere de 55% cam așa se poate traduce un deficit de -5.1% ce antrenează o creștere economică de 2.3%. Adică investiția guvernamentală de 1 dolar transformă dolarul în 45 de cenți, adică investitie în pierdere. În 2012 la un deficit de 2.5 și o creștere de 0.4% însemna că un dolar investit în 2012 va slăbi până la 16 cenți prin procesul de investiție guvernamentală. Probabil mulți au curiozitatea să vadă un bilanț creștere PIB și deficit al perioadei marcată de guvernarea mișcării politice a președintelui Traian Băsescu. În 28 noiembrie 2004 Traian Băsescu împreună cu mișcarea sa politică acced la guvernare relansand speranțele de prosperitate ale poporului român. Își încep efectiv treaba prin 2005 pentru că decembrie era luna potrivită pentru sărbătorire. Din 2005 până la sfârșitul lui 2012 când apare ieșirea de la guvernare economia românească dacă adunăm corect modificările PIB-ului și modificările deficitului putem remarca că economia românească are un declin de -11.3% în perioadă în care guvernarea de dreapta a fost la conducere, adică vreo 8 ani.
Mai jos am atașat un tabel cu date notate de pe site-ul Băncii Mondiale care prezintă nivelul datoriilor față de FMI al țărilor lumii. Am ales sa prezint situația din ultimii ani și să adaug statele cu cele mai mare datorii față de fond. Datoriile oscilează pentru că unele state fac eforturi să le plătească. V-am dat mai înainte exemplu de succes al Turciei care își va plăti integral datoria în 2013. Deși par incredibile puteți verifică datele pe link-ul atașat mai jos de tabel. Am atașat link-uri pentru fiecare tabel pe care îl aduc în discuție și aș recomanda să le accesați.
Datorie FMI in $
2009 | 2010 | 2011 | 2012 | ||
Romania | 11 087 908 000 | 16 608 866 000 | 17 738 153 000 | 15 748 078 000 | |
Ucraina | 13 026 631 000 | 16 261 859 000 | 16 211 526 000 | 12 794 964 000 | |
China | 10 957 633 000 | 10 754 299 000 | 10 731 028 000 | 10 742 561 000 | |
Ungaria | 13 526 111 000 | 13 287 458 000 | 13 246 389 000 | 8 311 455 000 | |
Pakistan | 9 044 789 000 | 10 257 985 000 | 9 961 776 000 | 7 683 738 000 | |
Turcia | 9 637 634 000 | 7 276 708 000 | 4 521 424 000 | 2 510 466 000 | |
India | 6 236 676 000 | 6 126 637 000 | 6 107 701 000 | 6 114 265 000 | |
Mexic | 4 469 790 000 | 4 390 926 000 | 4 377 355 000 | 4 382 059 000 | |
Brazilia | 4 526 043 000 | 4 446 186 000 | 4 432 444 000 | 4 437 208 000 | |
Venezuela | 3 987 037 000 | 3 916 690 000 | 3 904 584 000 | 3 908 781 000 | |
http://data.worldbank.org/indicator/DT.DOD.DIMF.CD/countries
|
|||||
Așteptarea marilor investitori 2006-2012
Pe mine mă fascinează foarte mult discuția despre investitorii străini. Aud atât de des discuția despre investitorii străini încât aș putea-o numi un fel de hârțuire.
Există în România un ritual al șmecherilor de a-și împerechea ideile cu fraierii pe care am plăcerea să îl întrerup printr-un coitus interuptus logic și documentat pe subiectul investitori străini.
Nu am pretenția ca toată lumea să înțeleagă proporțiile și să facă comparații însă am dorință să nu mai câștige așa de mult vrăjeala politică. Afirmația că au venit 2 miliarde de euro în țara de obicei închide gura tuturor acuzatorilor ce nu au studiat economia. Însă dacă prin grația comparației aducem în discuție că Mongolia a receptat 4, 45 miliarde de dolari în 2012 ca și investiții străine, dublu decât România atunci am putea avea o altă optică. Mongolia este o țară cu o populație de 2.8 milioane locuitori și este destul de tradiționalistă, mai găsești o seamă de nomazi care plimbă caprele prin acea zonă. Cu toate acestea Mongolia înregistrează de 2 ori mai multe investiții străine decât România țara a Uniunii Europene, la care investitorii așteptau la gardul frontierei anul 2007 bucuroși că au libertatea de a investi aici. În tabel se poate urmări nivelul investițiilor străine din diferite state. Un alt mit pe care vreau să îl spulber este că România nu are un avantaj deosebit pentru investitori, iar faptul că mai sunt atâtea de făcut în țară nu este deloc în favoarea noastră. Ca dovadă Olanda este o țară în care s-au făcut de toate și investițiile străine sunt mai mari decât în orice altă țară fostă comunistă, cu toate că populația Olandei este comparabilă cu a României. Puteți urmări că Ungaria deși este o țară mai mică ca România înregistrează în 2007 și 2008 anii de avans economic, un nivel al investițiilor străine de aproape 7 ori mai mare ca România. În 2012 România are un nivel al investițiilor străine asemănător cu Grecia țara care este condamnată la faliment de către toate prognozele, deci o sperietoare pentru investitori. Perspectiva de a intra în faliment înseamnă că investitorii nu își mai primesc banii înapoi așa că acest lucru inhiba foarte mult investitorii. Bulgaria are parte de investiții străine la nivelul României cu toate că este o țară de 2 ori mai mică.
Foreign Direct Investments
Milioane $
2006 | 2007 | 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | |
Romania | 11.450 | 10.290 | 13.849 | 4.926 | 3.204 | 2.557 | 2.024 |
Ungaria | 18.678 | 70.631 | 74.992 | -2.966 | -20. 933 | 9.341 | 9.356 |
Polonia | 21.518 | 25.573 | 15.031 | 14.388 | 17.074 | 17.357 | 6.701 |
Grecia | 5.409 | 1.958 | 5.733 | 2.762 | 533 | 1.091 | 1.663 |
Mongolia | 344 | 373 | 844 | 623 | 1.691 | 4.714 | 4.452 |
Olanda | 20.145 | 127.114 | 11.330 | 34.271 | – 7.665 | 20.278 | 6.684 |
Bulgaria | 7.874 | 13.875 | 10.296 | 3.896 | 1.866 | 2.124 | 2.094 |
Albania | 325 | 652 | 1.240 | 1.343 | 1.089 | 1.368 | 1.265 |
http://data.worldbank.org/indicator/BX.KLT.DINV.CD.WD/countries
Legat de investitorii străini aș mai vrea să spun că nu au o vreo solidaritate decât cu dorința de ași recupera banii investiți. În general se uită pe niște rating-uri de țară și studiază prognoze despre ritmul economic al țării în care și-ar dori să investească. Dacă prognozele arată prost atunci au tot interesul să evite statul respectiv.
Mediul economic poate fii ajustat încât să pară tentant acestor investitori. Ajustarea o poate face puterea politică și Banca Națională într-un efort comun și obligatoriu. În era mișcării libere a capitalurilor trebuie găsite soluții convingatoare de a atrage investitorii.
Aș mai avea câteva capitole de inclus în analiză comparativă pe care am făcut-o însă mă voi ocupa de ele într-o ediție următoare a articolului meu pentru a păstra o dimensiune citibilă.
Am încercat să fac o radiografie a evoluției economiei românești postcomuniste și am urmărit prin aceasta să clarific niște termeni jucăuși și alunecoși ce sunt folosiți ca unelte nedemne de a argumenta diferite greșeli și lipsuri de viziune.
Cosmin Sabo