Produsele de Cluj atacă piața hipermarketurilor

Fermierii clujeni s-au săturat să dea legumele la porci pentru că nu le mai puteau vinde la un preț bun. Mulți dintre ei au început să se asocieze și se impun în negocierile cu giganții mondiali ai comerțului. Delimitarea dintre agricultura “de masă” și produsele tradiționale devine tot mai evidentă.

“Suntem 16 fermieri din zonă care ne-am asociat și așa am reuşit să încheiem contracte cu Kaufland, Profi şi Cora, unde dăm zilnic 4, 5 sau 8 tone de legume și de fructe, care ne aduc un venit decent. Noi vorbim între noi să livrăm cantitatea totală care ni se cere: unul are mai mult, altul mai puțin, dar împreună facem față. Dacă nu te asociezi, e imposibil să pătrunzi în marile rețele. Sigur că noi am vrea să primim prețuri mai bune de la aceste magazine, dar avantajul este că ai distribuția asigurată. E drept că nu întotdeauna se vinde tot, iar atunci trebuie să ne valorificăm produsele în altă parte, la prețuri foarte mici, dar de obicei nu reușim noi să producem cât ar avea nevoie ei.

Acum livrăm un morcovi, ţelină, pătrunjel, mai încolo se vor face varza, conopida, ceapa. Avem inclusiv un producător de cartofi, din zona Râșca. Cu ridichile merge mai greu, avem vreo doi producători adevăraţi în zonă, pe cei care vând la marginea drumului nu îi pun la socoteală. Adevăratele ridichi, acelea lunguieţe, cu gust pişcător, albe, mov şi roşii se fac de fapt în Dezmir. Când am dus la hipermarket ridichi mov, s-au uitat cei de acolo la noi că ce sunt astea, că ei nu au mai văzut aşa ceva”, spune Radu Telecan, fermier din Apahida, de la Cooperativa Agricole Lunca Someşului Mic.

Asocierea a fost înființată în martie 2012, însă doar în perioada august-decembrie 2013 livra deja către un singur mare centru comercial marfă în valoare de 60.000 de euro. Ulterior, fermierii din această grupare au dublat suprafața cultivată, de la 30 ha în 2013, la aproape 70 ha în 2014, ceea ce le permitea să livreze săptămânal 30 de tone de legume, în valoare de 30-40.000 de lei. Pe de altă parte, asociații au construit un centru de preluare și depozitare a mărfii, cu o capacitate de 80 de tone, unde legumele sunt ținute la rece înainte de ambalare și vânzare.

Forță de negociere mai mare, reduceri la achiziții

Cooperativa Agricolă Someș Arieș (CASA) era formată inițial din șapte ferme de pe Valea Arieșului și de pe Valea Someșului, ca societate care să le ajute să aducă valorile și tradițiile de demult în vremurile noastre. Acum sunt 70 de fermieri, iar zona de acoperire se întinde până la Văile Sebeșului și Mureșului, iar așa se mărește baza de selecție. În această formulă de asociere membrii cooperatori, persoane fizice și juridice, își păstrează independența astfel încât se pot organiza după planurile și obiectivele lor.

Calitatea de membru înseamnă respectarea hotărârilor adunării generale, care prevăd reguli de conduită, drepturi și obligații stabilite de comun acord. Cooperativa este înscrisă ca grup de producători, iar aceasta presupune ca desfacerea principalei producții a fermelor membre să fie vândută în proporție de 70% către cooperativă. Cumpărarea la comun a materialelor și produselor necesare generează reduceri de preț ce merg până la 70%, iar câștigurile din livrări se măresc prin forța mai mare de negociere. Fermierii din CASA livrau anul trecut 40.000 de litri de lapte pe zi și cumulau afaceri de 500.000 de euro pe lună.

Năsalul, scos din nou la lumină

“Ideea a apărut după o vizită pe care mai multi fermieri din Cluj am efectuat-o în Franța. Am considerat că, pentru a avea profit mai mare și pentru a ne vinde produsele mai bine, este necesar să ne organizăm în cooperativă de aprovizionare și de vânzare în comun. La debut am avut mari dificultăți, pentru că exista un vid legislativ în formarea acestui tip de cooperativă, dar am reușit să obținem toate actele. În cooperativă pot veni fermieri care au cel puțin 10 vaci și până la 500. Condiția esențială e să livrăm toți lapte de bună calitate și să fim foarte serioși”, preciza Mircea Ciurea, unul dintre fondatorii CASA.

În 2014, s-au încheiat procedurile de reautorizare a fabricii locale de brânzeturi de la Țaga, după acordul semnat cu societatea Fabrica de Brânzeturi Transilvania (FBT), născută din asocierea CASA și Asociația Transilvania Cluster (ATC). Acordul prevede producția de Năsal și a altor tipuri de brânzeturi. Fabrica de brânză, grota de la Țaga, brandul Năsal au fost cedate temporar spre exploatare FBT. În strategia CASA mai figurează crearea de capacități proprii de procesare a produselor și achiziționare de mijloace de transport a laptelui, înființarea unor structuri similare acesteia pentru crescătorii de bovine din Mureș, Alba și Harghita.

Brandurile locale, promovate la Londra și Berlin

La un nivel mai larg, în tot județul, acționează ATC, care a conceput programul “Transilvania acasă” pentru a aduce produsele autohtone pe mesele clujenilor. Accesul pe piața de desfacere în Iulius Mall și Polus Center este rezultatul susținerii instituționale prin Consiliul Județean și deschiderii conducerii complexului comercial pentru promovarea produselor locale. „Succesul proiectului a încurajat extinderea colaborării prin organizarea în parteneriat a unei piețe de produse proaspete în incinta aceluiași mall”, a declarat Felix Arion, coordonatorul clusterului. ATC înglobează și producători, și procesatori de cereale, carne sau lapte, precum Ijarul, Oncos, Bonas, Arovit, Mariflor, Stuparul.

Asociația Produs de Cluj (APC) promovează nu doar produsele, ci și tradițiile sau cultura populară din județ. Târgurile tradiționale ale APC sunt destinate tuturor producătorilor și meșterilor populari clujeni. La toate manifestările sunt prezenți producători de fructe și legume, uleiuri presate la rece, apicultori, dar și mici fermieri care aduc brânzeturi, produse de carne de porc, dulcețuri, turtă dulce, preparate în mod tradițional. La evenimente nu lipsesc vinurile, sucurile naturale, produsele de lavandă. Cele mai cunoscute branduri promovate sunt cartofii de Râșca, brânzeturile de la stânele din județ, ceapa roșie de Turda, mierea de albine din stupinele Clujului, uleiul presat la rece de la Luna, dulcețurile de Moldovenești şi Agârbiciu, sarea terapeutică de la Turda.

La fiecare ediție, numărul de standuri și de expozanți a crescut, iar numărul vizitatorilor a ajuns de la câteva mii la o medie pe târg de 20.000 în 2015. Produsele sunt obţinute prin practici agricole tradiţionale, care protejează flora şi fauna locală şi nu afectează mediul de viaţă al acestora. Vizitatorii pot să cumpere produse de calitate și să urmărească spectacole de folclor de pe Valea Someșului. Dacă primele târguri au fost organizate în orașele din județ, din 2012 produsele de Cluj au ajuns la Bistrița, Zalău, Baia Mare, Iași, Ploiești, București, Satu Mare, Oradea, Arad, iar apoi au trecut granițele României, la Zakopane, Londra, Strasbourg, Kladovo sau Berlin.

Albinarii de pe Valea Someșului au proiecte ambițioase

Sătenii din 12 comune ale judeţelor Sălaj şi Cluj s-au unit în cadrul unei asocieri care a reuşit să atragă fonduri de 2,5 milioane de euro. Polenul de salcie, dulceaţa de dovleac, caşcavalul afumat cu miere, sucurile naturale din pere, sarmalele în colac sunt produsele tradiţionale cu care se prezintă. „Mai bine finanţăm anual zeci de afaceri agricole mici cu câte 1.500 de euro, timp de cinci ani, ca la 1-2 capre fiecare să îşi mai cumpere alte 10, iar de la 1 ha de teren să ajungă să cultive încă 5, decât să direcţionăm toată suma unei mari companii agricole care să le râdă în nas oamenilor că deţin atât de puţine animale. E important nu doar să aduni fermierii locali, ci şi să le asiguri finanţare şi piaţă de desfacere”, a declarat preşedintele Grupul de Acţiune Locală Valea Someşului, Ionuţ Ilieş.

De la 1 tonă de miere, întreprinzătorii someşeni au ajuns să producă 22 de tone, iar preţurile de achiziţie a produselor apicole s-au mărit. Unul dintre produsele cu care ies în faţă îl constituie polenul de salcie, din care întreaga cantitate vândută la un târg de specialitate la Braşov s-a vândut în o jumătate de oră. După acest prim succes, comenzile s-au dublat. „Au venit la noi cei din ATC, care au reuşit să ducă produsele locale din Cluj pe rafturile hipermarketurilor, şi ne-au spus: daţi-ne cantitate şi frecvenţă! Noi nu putem livra aceeaşi miere tot timpul anului deoarece ea diferă de la un fermier la altul, în funcţie de mediu sau de sezon. Doar 100 kg vom produce cu un gust, apoi va fi cu alt gust, dar unul extraordinar”, spune Ilieş.

Agricultura Clujului, între tradiție și afacere

Câțiva producători clujeni s-au decis să cultive roşii, ardei sau fasole nemodificate genetic, din seminţe tradiţionale care aproape nu se mai găsesc în ziua de azi. Rețeaua cuprinde localităţi ca Dezmir, Cojocna, Apahida sau Jucu. „Am apelat la seminţe pe care le mai păstrează bătrânii de la sat în păhărele de plastic sau la cele din banca de date genetică a asociaţiei Eco Ruralis. Deşi sunt mai rezistenţi la boli şi la dăunători, hibrizii nu mai păstrează gustul şi mirosul de odinioară, au pierdut în timp aceste informaţii. Nu vrem doar să replicăm aceste produse tradiţionale, ci şi să aducem mai mulţi asemenea producători la piaţă”, susţine Hanna Hompoth, coordonator al proiectului pe Regiunea Nord-Vest. Proiectul de protejare a biodiversităţii în Transilvania prin folosirea seminţelor tradiţionale a fost demarat acum doi de către Fundaţia Civitas pentru Societatea Civilă, prin care s-au creat două grădini experimentale în Apahida (Cluj) şi Locod (Harghita).

Producție de Cluj cu experiență din Vest

Emil Turdean a fost mecanic de locomotivă și a decis să se facă fermier după ce i-au fost retrocedate terenurile părinților săi, din comuna Moldovenești. S-a apucat de agricultură împreună cu un asociat, însă din 2004 a pornit pe cont propriu în Bădeni. Acum este considerat drept unul dintre cei mai mari fermieri din Ardeal: lucrează 700 ha de teren pe Valea Arieșului, majoritatea cu cereale și soia (400 ha), sfeclă de zahăr (130 ha), cartofi (60 ha). Are o fermă de bovine de peste 400 de capete. A obținut mai multe certificate de calitate pentru culturi de leguminoase, semințe oleginoase, plante tehnice, cartofi, amenajări de spatii verzi, lucrări de taluzare a terenurilor, hidroînsămânțări. A fost la specializare în Olanda și SUA, de unde a învățat principiul ecologic de a face agricultură: tehnologie de prelucrare minimă a solului, care protejează mai bine mediul înconjurător.

Învie tradiția vechilor măcelării

Înființată în 1994 de către Ștefan și Cosmin Moldovan, tată și fiu, sub numele Cosm-Fan, carmangeria din Sânnicoară a produs inițial preparate din carne după rețete tradiționale într-un mic atelier de tranșare și de prelucrare a aflat în curtea gospodăriei. Gustul și calitatea produselor au permis extinderea atelierului și deschiderea unor magazine proprii. În 2005, familia a investit 1,5 milioane de euro, din bani europeni, într-o fermă de 230 de vaci la Mociu, dar și în modernizarea și în tehnologizarea spațiului de producție, ajungând la o rețea de 27 de magazine și 210 angajați. Familia Moldovan fabrică acum 120 de sortimente, de la cârnați, salamuri, afumături, șuncă, crenwurști, la tocături marinate și carne proaspăt tranșată. Clienții pot nu numai să cumpere produsele sau să le guste, dar li se oferă și consultanță în prepararea cărnii sau a condimentelor folosite.

Din clinică, în creierii munților

Cunoscutul medic estetician Toma Mugea s-a apucat de crescut oi în afara serviciului. Era la munte, la o cabană de la Mărișel, în vecinătate erau mai multe turme și s-a împrietenit cu un cioban din zonă. A cumpărat inițial patru oi, apoi 25, a ajuns la 50, iar apoi la 200, dar ciobanii angajați l-au părăsit. Ulterior a construit un saivan pentru oi la Căpuș, a mizat pe rasa țurcană românească, a cumpărat berbeci, a făcut demersuri pentru a fi recunoscut ca deţinător de animale cu origine controlată, a realizat o linie de procesare a laptelui.

Acesta a înregistrat marca Ijarul ca telemea în zăr, produse brânză cu diverse arome, caşcaval, iar ceea se produce în fermă este certificat bio. Recent s-a orientat spre obţinerea mielului de carne transilvan, o combinaţie între oile ţurcane şi berbecii de carne. Asociația Ijarul cuprinde acum 500 de membri, crescători de oi și de capre, având ca țintă obținerea de contracte cu ţări din Orientul Apropiat, pentru carnea refrigerată.

Ulei premiat cu stele Michelin

Luna Solai este un brand de uleiuri presate la rece pornit dintr-un mic sat din inima Transilvaniei. Atelierul familiei Tulai producea mai mult ca un serviciu pentru agricultorii din zonă. Oamenii veneau cu sămânţa de floarea soarelui şi plecau acasă cu uleiul. În 2015 s-a ajuns la nouă uleiuri (floarea soarelui, in, dovleac, nucă, rapiţă, cânepă, piper, cimbru, busuioc). Mica afacere de familie a crescut, atingând în 2014 nivelul de 50.000 de euro.

În acel an Luna Solai a primit statutul de furnizor al Casei Regale din România. Ultima distincţie este acordarea a două stele de aur Michelin, din partea Institutului de Calitate și Gust de la Bruxelles. Brand managerul Felicia Tulai vrea să investească într-o nouă linie de producţie și negociază contracte de furnizare cu alte nume mari din România şi din Europa.

Incendiu la Constanţa. O maşină a luat foc în parcare

Adaugati comentarii