suplacu-de-barcau-chiribis

Europa, salvarea Autostrăzii Transilvania

Ministerul Transporturilor (MT) a introdus Autostrada Transilvania (A3) pe lista proiectelor de infrastructură rutieră pentru care vrea să obțină finanțare după ce anul trecut Comisia Europeană (CE) a acceptat să aloce fonduri pentru tronsonul Câmpia Turzii – Târgu-Mureș.

Ministrul Răzvan Cuc a avut o întrevedere la Bruxelles cu comisarul european pentru politică regională Corina Crețu, ei convenind ca porțiunea cuprinsă între Borș și Mihăiești să fie înaintată pe lista proiectelor care să primească girul CE pentru Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM). “Am introdus A3 pe lista proiectelor cu finanţare prin POIM. Am discutat cu reprezentanţi ai CE şi am decis ca pentru toate proiectele mature pentru care avem acord de mediu şi studiu de trafic să transmitem cerere de finanţare”, a declarat Cuc, la Economica.net.

 „Comisia Europeană va lucra împreună cu Ministerul Transporturilor pentru finalizarea cu succes a proiectelor. Am fost încurajați în lansarea portofoliului de proiecte noi prezentate și în prioritizarea celor de construcție”.

Finanţarea ar urma să fie asigurată 75% prin POIM, iar restul de 25%, de la bugetul de stat. Porțiunea respectivă însumează 140 km. Tronsonul Suplacu de Barcău – Borş (60 km), construit pe jumătate de compania americană Bechtel, urmează să fie relicitat, după rezilierea contractului cu Corsan (Spania). Suplacu de Barcău – Mihăieşti (80 km) se află în faza de revizuire a studiului de fezabilitate. Conducerea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) voia anul trecut să treacă pe fonduri UE și tronsonul Comarnic – Braşov.

7 miliarde de euro pentru investiții în transport

Comisarul european a relevat necesitatea utilizării depline a fondurilor disponibile. Corina Crețu a subliniat beneficiile aduse de banii europeni, ce au făcut posibilă extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de transport din România, precum în cazul tronsoanelor Nădlac – Lugoj sau Bucureşti – Constanţa, parte a coridoarelor transeuropene, prin renovarea a 301 km de infrastructură, iar în cadrul rețelei rutiere TEN-T 2.400 km de drumuri județene au fost reabilitați. “România are la dispoziție, pentru investiții în transport, peste 6,8 miliarde de euro, din care 5,1 miliarde din fonduri europene.

Această șansă istorică trebuie folosită la maximum”, a spus comisarul. În cadrul discuţiilor, ministrul Transporturilor a prezentat angajamentul autorităţilor române de a finaliza investiţiile în curs de desfăşurare şi de a asigura începerea noilor proiecte de transport. Printre acestea sunt menţionate autostrada Sibiu – Piteşti, centura de sud a Bucureştiului, calea ferată Radna – Gurasada – Simeria, dar şi investiţiile în alte coridoare transeuropene, precum autostrada Târgu-Mureş – Iaşi.

Ardealul, în topul șantierelor

Anul acesta va aduce în România în jur de 100 km de autostradă. Pentru cinci din cele 10 tronsoane în șantier, lucrările sunt de peste 50%, potrivit CNAIR. Cele mai avansate erau pe tronsonul Gilău – Mihăieşti al A3, de 88%, construit de asocierea dintre Spedition UMB şi Tehnostrade, conform unui top întocmit de Ziarul Financiar. Pe locul secund se află lotul 3 al autostrăzii Lugoj – Deva, de 19 km (74%). Topul lucrărilor este dominat de tronsoanele autostrăzii Sebeş – Turda, loturile 3 și 4. În clasament se regăseşte şi tronsonul Ungheni – Ogra al A3, ce va face legătură între Cluj-Napoca şi Târgu-Mureş. Tot pe acest tronson, Târgu-Mureş va fi conectat la A1 prin Turda – Sebeş şi mai departe către Europa de Vest. În lucru sunt 280 km de autostradă, iar toate tronsoanele fiind în Transilvania.

Drumurile expres, din nou pe tapet

În cadrul întâlnirii, subiectele principale abordate au vizat stadiul implementării proiectelor din domeniul transporturilor finanţate prin intermediul politicii de coeziune şi îndeplinirea condiționalităților aferente sectorului de activitate, dar și proiectele referitoare la construirea de autostrăzi și de drumuri expres. Ministrul a prezentat reprezentanților CE portofoliul de proiecte noi de transport precum și prioritizarea proiectelor de construcție aflate pe coridorul TEN-T,  autostrada Sibiu – Pitești, inelul de autostradă a Bucureștiului, autostrada/drum expres Craiova – Pitești, Autostrada Transilvania, podul peste Dunăre la Brăila.

„CE a apreciat calendarul activităților propus de Ministerul Transporturilor și a precizat că va lucra împreună cu acesta pentru finalizarea cu succes a proiectelor. Am fost încurajați de către CE în lansarea portofoliului de proiecte noi de transport prezentate și în prioritizarea proiectelor de construcție”, a declarat Cuc. În perioada de programare 2007-2013, 5,1 miliarde de euro din fondurile structurale şi de investiţii europene au fost alocate domeniului transporturilor din România. În perioada curentă (2014-2020), POIM beneficiază de o alocare de 9,4 miliarde de euro din fondurile de coeziune şi european de dezvoltare regională.

Control inopinat pe Sebeș – Turda

Mai multe inspecții tehnice au avut loc la lucrările de infrastructură rutieră au avut loc în perioada 11-13 aprilie, ca urmare a deciziei directorului general al CNAIR, Ștefan Ioniță. Ele au constat în acțiuni de control tehnic inopinat, având ca scop obținerea de date și informații concludente, pe baza cărora să poată fi evaluat corect nivelul de înțelegere, acceptare și respectare a obligațiilor antreprenorului, stabilite prin contract, precum și respectarea calității lucrărilor prevăzute în caietul de sarcini. Au fost efectuate vizite inopinate pe șantierul Autostrăzii Sebeș – Turda, lotul 4 (km 53+700-km 70+000), precum şi la lotul 3 al Autostrăzii Lugoj – Deva (56+220 – km 77+361). Controalele la obiectivele de investiții aflate în execuție au fost efectuate de către specialiști din cadrul CNAIR și CESTRIN.

Viaductul de la Gilău, criticat la Bruxelles

Europarlamentarul clujean Daniel Buda i-a solicitat premierului Sorin Grindeanu să deblocheze de urgenţă construirea viaductului de la Gilău care face inutilizabil un tronson de autostradă aproape terminat. “În timp ce în alte state din UE se inaugurează anual sute de kilometri de autostrăzi, în România autorităţile naţionale nu sunt capabile să finalizeze nici măcar un viaduct care face legătura între A3 de la Câmpia Turzii şi tronsonul aproape finalizat care ocoleşte municipiul Cluj-Napoca şi se conectează la drumul naţional spre Zalău. E indamisibil ca o instituţie precum CNAIR să fie incapabilă să evalueze de 3 luni cele 7 oferte depuse în cadrul licitaţiei de 48 milioane lei pentru finalizarea viaductului, ceea ce nu înseamnă decât incompetenţă sau rea-credinţă.

Această situaţie extrem de ruşinoasă nu este altceva decât oglinda incapacităţii administrative a actualului guvern, unul fără viziune, preocupat doar de măsuri populiste, lăsând investiţiile actuale în paragină şi fără a iniţia altele noi. Îi solicit premierului să deblocheze situaţia de neimaginat generată de lipsa viaductului astfel încât şi puţinii kilometri de autostradă existenţi să poată fi utilizaţi de cetăţeni”, remarcă Buda.

Lipsa avizelor întârzie lucrările

Proiectul autostrăzii Braşov – Borş a început în 2004, în baza unui contract de 2,2 miliarde de euro încheiat cu Bechtel, ce trebuia executat până în 2012. Contractul a suferit multe modificări, fiind reziliat în 2013. Pentru 12,5% din autostradă statul a plătit Bechtel 1,2 miliarde de euro. Ulterior s-au dat noi termene de finalizare, ultimul estimat fiind 2020. Din șoseaua Brașov – Borș, de 433 km, sunt finalizați 52 km, pe tronsonul Câmpia Turzii – Gilău, construit de Bechtel. În prezent se află în lucru sau în pregătire tronsoanele Gilău – Nădăşelu, Târgu-Mureş – Ogra – Câmpia Turzii, Suplacu de Barcău – Borş. CNAIR a estimat că va da în folosinţă peste 90 km de şosea rapidă în 2017 la nivel naţional. Printre aceştia se numără 29 km de pe magistrala A10, Sebeş – Turda, loturile 3 şi 4. Finalizarea autostrăzii trebuie să se realizeze în 2017.

Iniţial, toate loturile de la A10 au avut ca termen de dare în funcțiune sfârşitul lui 2016, dar s-au produs întârzieri din cauza lipsei avizelor obligatorii pentru construire. De abia anul acesta au fost acordate autorizaţiile. România are deschiși circulației 753 km de autostradă, iar în execuție sunt 213 km, potrivit calendarului de construire a infrastructurii rutiere. Pentru drumuri expres şi de autostrăzi, guvernul a prevăzut 11 miliarde de euro până în 2022. Bugetul pentru drumuri expres, variante ocolitoare şi autostrăzi a fost de 550 milioane de euro în 2016, pentru 2017 se preconizează 588 de milioane, iar pentru 2018, 730 de milioane.

Călin Poenaru

Incendiu la Constanţa. O maşină a luat foc în parcare

Adaugati comentarii