Criza a adus firmelor clujene facturi restante de 3,4 miliarde de euro

Afacerile românești au înregistrat de la momentul crizei financiare o dublare a duratei medii de colectare a facturilor restante și a nivelului creanțelor raportat în bilanțul financiar, ultimele ajungând la 338 de miliarde de lei. Clujul îi revin în jur de 4% dintre acestea.

Mediul de afaceri din România a pierdut în ultimii cinci ani 13% dintre companiile cu venituri mari. Presiunea rambursării creditelor către bănci și scăderea veniturilor pe fondul contracției cererii, în condițiile reducerii masive a creditării, au fost principalele motive. Din 2008, companiile private au fost din ce în ce mai orientate către finanțarea prin extinderea termenelor de încasare și plata în relațiile comerciale cu partenerii de afaceri. Durata medie de încasare a creanțelor (DSO) a crescut de la 60 de zile în 2007 la 114 zile în 2015.

„Companiile românești au înregistrat o dublare a duratei medii de colectare a creanțelor comerciale de la momentul impactului crizei financiare, creditul comercial crescând de patru ori mai intens decât creditul bancar. Companiile mici și mijlocii au avut cel mai mult de suferit, deorece înregistrează cel mai extins termen de colectare a creanțelor, afectându-le negativ gradul de bancabilitate și disciplina de plată”, a declarat Eugen Anicescu, country manager al Coface România.

Articolul continuă mai jos:
farmec.ro - Livrăm frumusețe!

În 2016, companiile din București și Ilfov au emis 45% din volumul total de facturi, conform unei cercetări despre emiterea și încasarea facturilor în rândul IMM-urilor, realizat pe 40.000 de companii cliente ale Smart Bill. Firmele din comerţ şi repararea autovehiculelor au cumulat cea mai mare parte din valoarea totală a facturilor emise. Numărul de facturi emise de pe dispozitivele mobile a crescut cu 600% comparativ cu 2015.

Firmele din București și Ilfov au emis 45% din volumul total de facturi. Ierarhia este completată de cele din Cluj-Napoca (3,65%) şi Timiș (3,37%). Companiile din București sunt pe primul loc și după valoarea facturilor emise, cu 30,2%, urmate de Ilfov – 6,74%, Timiș – 6,3% Constanța – 4,89% și Cluj-Napoca – 4,12%. La polul opus sunt județele Covasna -0,28%, Mehedinți – 0,23% și Caraș-Severin – 0,19%, după volumul de facturi emise, respectiv Covasna (0,29%), Botoșani (0,18%) și Mehedinți (0,12%), după valoarea totală a acestora.

Companiile din sectorul de activitate comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor au cumulat cea mai mare parte din valoarea facturilor emise. Firmele din sectoarele transport și depozitare și construcții ocupă următoarele poziții ale clasamentului. În top 10 sectoare de activitate, cea mai mică valoare a facturilor emise este deținută de  societăţile cu activități culturale și recreative. Cei 40.000 de clienți ai companiei au facturat, în medie, 108 facturi pe minut. Datele rezultate au luat în calcul zilele lucrătoare și un orar de 8 ore pe zi.

Dezavantajele facturilor restante

  • 6 din 10 companii care solicită contractarea unui credit bancar pentru finanțarea capitalului de lucru sunt respinse din cauza creanțelor neperformante. Creanțele cu scadența depășită devin îndoielnice, generează presiuni importante asupra lichidității și reduc semnificativ șansele de a contracta un credit bancar.
  • 7 din 10 companii încadrate într-o clasă de risc mai mare de către Coface în 2016 înregistrau o creștere a termenului mediu de colectare a creanțelor (indicatorul DSO). Colectarea mai lentă a creanțelor determină creșterea riscului de insolvență și poate cauza reducerea limitelor de credit recomandate furnizorilor acestora.
  • 4 din 10 companii nu își pot plăti furnizorii la termen, deoarece nu își încasează propriile creanțe la timp. Un grad de colectare mai ridicat al creanțelor va permite companiilor să își plătească furnizorii la timp sau chiar înainte de scadență, obținând astfel discounturi semnificative.
Incendiu la Constanţa. O maşină a luat foc în parcare

Adaugati comentarii