Conferința națională REAL BUSINESS a adus în discuție viitorul antreprenoriatului românesc

Clujul Elitelor și Safe Communication au reușit să organizeze la Cluj o altă conferință națională „REAL BUSINESS”, abordând o temă de interes major, antreprenoriatul românesc.

Prin intermediul celor care au luat cuvântul, dar și a interevențiilor din sală, s-au adus în discuție problemele actuale din domeniile specifice de activitate ale participanţilor, dar şi din  din instituţiile publice, sincronizând statul și mediul de afaceri.

Gyerko Laszlo consilier de concurență, membru al Bordului Consiliului Concurenței a explicat activitatea desfășurată de Consiliul Concurenței și demersurile făcute pentru ca această instituție să fie cunoscută de cât mai mulți antreprenori.

Avem un proiect de diseminare a Consiliului Concurenței. În fiecare lună ne deplasam in județ, ne întâlnim cu oameni de afaceri și autorități locale ca să prezentăm cine suntem și ce înseamnă Legea Concurenței. 80% din cetățeni nu cunosc Consiliul Concurenței. Anul viitor, după 5 ani de muncă în teritoriu dorim să refacem această cercetare să vedem ce efect a avut acest demers.

Tot  mai multe IMM-uri sunt afectate de procedurile legii. Noi dorim să știe ce înseamnă Consiliul concurenței și la ce trebuie să fie atenți. Nu orice IMM poate să aibă contract cu un avocat care să analizeze fiecare contract încheiat, de aceea trebuie să diseminăm cât mai mult acest sector național.

Consiliul concurenței are în atribuție protecția, menținerea și stimulare concurenței pentru un mediu concurențial normal, în interesul consumatorului. În competența noastră sunt două sectoare: domeniul concurenței și ajutorul de stat. Ajutorul de stat vizează autoritățile locale. Instituția este o legătură între Guvern și comisia europeană. Noi îi îndrumăm pe cei care doresc să obțină ajutor de stat de la bugetul de stat sau de la Bruxelles . Tot mai multe primării depun astfel de documentații și atrag ajutoare de stat pentru îmbunătățirea mediului economic.

Sancțiunile sunt un rău necesar dar sunt și alte modalități de îndrumare. Consiliul Concurenței din România a aplicat cea mai mare amendă din Europa, 220 de milioane de euro pentru producătorii de combustibili acum 4 ani. A existat propunerea ca un angajat care denunța o practică de concurență neloială primea o parte din amendă. Această propunere nu a fost agreată. noi suntem reticenți după perioada de dinainte de 90, nu se mai doresc astfel de practici.

Paula Pîrvulescu secretar de stat Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat a prezentat principalele proiecte ale ministerului proaspăt înființat.

Până la finalul anului vom avea legea parteneriatului public privat adoptată, un avantaj grandios pentru România. Variantele pentru proiecte de infrastructură costa, bani nu sunt, licitațiile se întârzie, variantele pentru fonduri europene funcționează greu, această lege ne va ajuta  să dezvoltăm infrastructura rutieră. Am constatat, de asemenea că nu a  existat o coordonare a investițiilor străine și românești. Astfel că am decis să solicităm finanțare pentru strategia de dezvoltare a României în ceea ce privește investițiile. În cadrul platformei se vor regăsi informații juridice și fiscale și variantele de finanțare pe care orice antreprenor le poate solicita. Încercăm să includem și mediul antreprenorial din România. Când se face o investiție de 100 de milioane de euro, acel investitor să vină și să subcontracteze antreprenori locali. Așa am gândit această platformă și sperăm să o punem în aplicare. Platformă online spre digitalizarea mediului antreprenorial în relația cu statul. Trebuie să începem să facem ceva. Să veniți la ușa autorităților să le spuneți ce probleme aveți. Va fi o platformă interactivă și se va realiza debirocratizarea în ceea ce privește informarea antreprenorilor în raport cu statul.

Un alt proiect este Legea lobby-ului, transparența decizională. Sunt două variante din 2007 și din 2013 care nu au trecut. Acum pregătim o lege ce poate să fie implementată și sperăm să ajute mediul privat mai mult decât altele. Legea a fost inclusă în programul actualei coaliții de guvernare. Această lege va fi în consultare publică și toată lumea poate să își spună părerea.

Am întâlnit periodic delegații de investitori chinezi. România îi așteaptă. În ceea ce privește relația economică dintre România și China aceasta este una stabilă. Investițional nu avem o legislație stabilă. După aprobarea legii Parteneriatului Public-Privat investitorii chinezi vor veni în România.

Mihai Mocanu, manager Safe Communication, a prezentat un studiu despre părerea antreprenorilor, cum simt ei că se mișcă economia și firmele. Este într-o fază avansată și dorim să facem segmentări eficiente .

Au fost intervievați 612 antreprenori din România, iar eșantionul a fost structurat după cifra de afaceri și vechimea societății. Interviurile s-au realizat online și telefonic în perioada 21 noiembrie-5 decembrie.

Antreprenorii au răspuns pozitiv la acest studiu. Ne așteptăm la o reticență pentru că le ceream informații pe care s-ar teme să le spună pentru a nu fi ulterior vânați de anumite instituții ale statului. Cea mai mare provocare au reprezentat-o bazele de date de la Registrul Comerțului. Avem foarte multe firme înregistrate la Registrul Comerțului despre care nu se mai știe nimic, dar ele există. Foarte multe informații vechi. Ministerul ar trebui să intervină pentru a face curățenie și a aplica legea care spune că dacă nu depui bilanțul în șase luni se dizolvă firma.

Studiul a arătat că în economia noastră ceva se întâmplă în ciuda creșterii economice anunțate public. Instituția statului ANAF, a influențat activitatea firmelor și a creat probleme reale. Toate elementele ne spun că economia are o problemă. Un întreg flux care ar trebui să alimenteze companiile și să creeze creștere economică este blocat undeva. Optimismul antreprenorilor este redus și pentru 2018. Tot acest tam-tam vizavi de trecerea contribuțiilor de la angajator la angaja este fals. Antreprenorii nu consideră că transferul contribuțiilor este o problemă pentru firma lor sau că este o măsură proastă. Avem o economie în care peste 30% dintre firme trăiesc din licitații publice. Blocajul în procesul de achiziție înseamnă o treime din economia României stă degeaba. Nu există o comunicare eficientă a statului cu antreprenorii.  Este nevoie de o reducere a fiscalității foarte mulți antreprenori consideră că firmele din România plătesc taxe prea mari.

87% dintre cei intervievați consideră că din punct de vedere economic în România lucrurile merg într-o direcție greșită.

36% dintre cei intervievați cred că firmei lor îi merge mai prost față de 2016 în timp ce 52% cred că le merge la fel. Motivele pentru care le merge mai prost sunt lipsa comenzilor și a clienților, lipsa cash-flow, scumpirea materiei prime, creșterea salariului minim sau ANAF-ul. Nici pentru 2018 perspectivele nu sunt mai bune. 49% cred că firmei lor le va merge la fel, iar 29% se așteaptă să le meargă mai prost. 46% consideră că statul român nu explică suficient de clar noile măsuri fiscale, iar 37% ar fi interesați de o discuție cu un reprezentant al guvernului despre aceste măsuri. 44% dintre antreprenori cred că firmele din România nu sunt protejate împotriva abuzurilor. 41% nu ar recomanda tinerilor din România să devină antreprenori.

Cătălin Tiuch Președinte Grup de Acțiune Locală Timișoara a prezentar modul în care Grupurile de Acțiune Locală (GAL) a reușit să intervină în zonele defavorizate.

 

GAL sunt singurul parteneriat funcțional de stat și privat, în care statul este minoritar. Grupurile sunt constituite de ONG-uri care își creează mecanismele. Pleacă de la nevoia cetățenilor, a IMM-urilor, a ONG-urilor și se transformă în linii de finanțare. E important modul în care relaționezi cu cei din jurul tău la fel de important ca modul în care ești organizat intern. Prin serviciile oferite celor din jurul tău poți să supraviețuiești și să te dezvolți într-o piață.

În perioada anterioară de finanțare 2007-2013, GAL-uri au fost rurale, acum s-a lansat o linie de finanțare pentru GAL-uri urbane. GAL-urile au avut o absorbție de 94%,  și o corecție de sub 1%. Acum a fost exportat la partea urbană, la zonele cu probleme din marile aglomerări urbane pentru a se interveni punctual pe mahalalele marilor orașe. Statul poate cheltui 49% și privații 51%. Sunt finanțări de 7 milioane de euro. Sunt vizate probleme de minorități, de locuire ce fac notă discordanță și administrațiile locale nu le acordă atenție. Standardul tău de oraș este scăzut datorită acestor zone. Interesul este ca aceste zona să dispară să sa ducă la o dezvoltare durabila, și tipul acesta de parteneriat care s-a dovedit a fi prolific să fie susținut și dezvoltat în continuare.

GAL-urile cer opiniile și animă teritoriul, află problemele și se constituie în urma unei inițiative a societății civile. Inițial au făcut parte oameni din zonă, preoți profesori, antreprenori. După ce au început să se miște, primăriile  au intrat in aceste inițiative pentru a arăta că se implică. De data asta efortul a fost de jos în sus. Când strategia a fost aproape gata ne-am dus la primărie, moment în care CL nu a avut cum să nege o realitate care nu se găsea in strategia lor de dezvoltare. Și-au asumat-o și au modificat strategia de dezvoltare a orașului.

 

Incendiu la Constanţa. O maşină a luat foc în parcare