Marea majoritate a populației, care are dificultăți în returnarea creditelor, este hărțuită sistematic de către angajații băncilor creditoare sau ai firmelor de recuperare creanțe ca să-și returneze împrumuturile. Oamenii sunt sunați de câteva ori în fiecare zi, inclusiv sâmbătă și duminica, la adresa lor proferându-se tot felul de amenințări. Adesea li se telefonează și rudelor ori vecinilor, în acest mod creându-se asupra datornicilor presiuni suplimentare.

Debitorii nu știu faptul că hărțuielile la care sunt supuși se situează dincolo de Codul penal al României, motiv din care pot cere în instanță inclusiv daune morale-interese dacă au suferit prejudicii de această natură. La fel cum nu știu nici angajații care lucrează în sistem call-center și practică asemenea metode, că nu sunt acoperiți în fața legii de cine știe ce contracte semnate cu angajatorul, care îi instigă la comiterea de infracțiuni.

Cei ce lucrează la call-center pot ajunge la pușcărie

Pe lângă faptul că debitorii care sunt hărțuiți sistematic de către creditori se pot adresa comisariatelor de Protecție a Consumatorilor, și noul Cod penal îi protejează împotriva unor astfel de abuzuri. În niciun contract de credit sau alte angajamente de plată nu există vreo prevedere potrivit căreia debitorul să-i permită creditorului, fie că este instituție bancară, firmă de recuperare creanțe sau chiar executor judecătoresc, să-l șicaneze telefonic, în mod sistematic, pentru plata datoriei. Cei care comit asemenea fapte sunt pasibili de sancțiuni, inclusiv cu privare de libertate. O plângere în acest sens se poate depune la Poliție ori la Parchetul de pe lângă Judecătoria de reședință.

Noul Cod penal
Art. 206. – (1) Fapta de a amenința o persoană cu săvârșirea unei infracțiuni sau a unei fapte păgubitoare îndreptate împotriva sa ori a altei persoane, dacă este de natură să îi producă o stare de temere, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, fără ca pedeapsa aplicată să poată depăși sancțiunea prevăzută de lege pentru infracțiunea care a format obiectul amenințării.
(2) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Art. 208. – (2) Efectuarea de apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la distanță, care, prin frecvență sau conținut, îi cauzează o temere unei persoane, se pedepsește cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă.
(3) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Solicitarea despăgubirilor morale este scutită de taxă de timbru

Debitorii astfel șicanați, hărțuiți și amenințați mai au la dispoziție și Codul civil al României, dacă au suferit vătămări morale, cererea de chemare în judecată a făptuitorului fiind scutită de taxa de timbru și urmând a fi depusă la judecătoria din raza de domiciliu a persoanei prejudiciate.

Art. 252. – Orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci ființei umane, cum sunt viața, sănătatea, integritatea fizică și psihică, demnitatea, intimitatea vieții private, libertatea de conștiință, creația științifică, artistică, literară sau tehnică.

Art. 253. – (1) Persoana fizică ale cărei drepturi nepatrimoniale au fost încălcate ori amenințate poate cere oricând instanței:
a) interzicerea săvârșirii faptei ilicite, dacă aceasta este iminentă;
b) încetarea încălcării și interzicerea pentru viitor, dacă aceasta durează încă;
c) constatarea caracterului ilicit al faptei săvârșite, dacă tulburarea pe care a produs-o subzistă.
(4) De asemenea, persoana prejudiciată poate cere despăgubiri sau, după caz, o reparație patrimonială pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, dacă vătămarea este imputabilă autorului faptei prejudiciabile.

Băncile și recuperatorii sunt pasibili de instigare

Cum spuneam, angajații serviciilor call-center se află în mare eroare, atunci când consideră că angajatorul cu care au semnat un contract le garantează în vreun fel imunitate în fața legii, atunci când comit fapte penale ori cauzează prejudicii morale celor pe care îi hărțuiesc. Fiindcă persoanele prejudiciate îi pot chema pe ei în judecată, în calitate de personae fizice, ca să nu fie nevoiți să se judece cu băncile ori cu firmele de recuperare care i-au instigat la comiterea faptei. Desigur, dacă instanțele de judecată îi obligă în nume personal la despăgubiri morale, au posibilitatea de a se îndrepta ulterior împotriva angajatorului care le-a cerut să comită ilegalități. Însă procedura este foarte de greoaie, iar șansele de recuperare a pagubei de către angajat sunt extreme de reduse.

*preluare ziuanews.ro

 

Primeşte la prima oră a zilei cele mai noi ştiri din judeţul Cluj pe email!

Adresa de email:

Un serviciu oferit de către feedburner. Politica de confidenţialitate pentru abonaţi.