Centrul financiar al Clujului. Ce voiau și ce s-a ales de el 

Un centru financiar-bancar situat în spatele Pieței Mihai Viteazul, care să grupeze clădiri-turn cu birouri, retail și apartamente era asul din mâneca dezvoltatorilor imobiliari locali în anii de boom economic. Între timp ponderea s-a mutat din Piața Abator în zona Ploiești-Constanța, coloșii cu 25 de etaje și-au redus dimensiunile la jumătate, iar perimetrul este invadat de marile companii IT.

Fostul patronul echipei de fotbal CFR Cluj, Arpad Paszkany, voia să ridice pe terenul din spatele show-room-ului său Opel Ecomax din Piața Abator un ansamblu multifuncțional de 80 de milioane de euro, botezat Riverfront, care să grupeze clădiri de până la 22 de etaje.

riverfront (Small)

În primă instanță proiectul era derulat prin compania Polus Real Estate, cu ajutorul partenerului său din Ungaria, TriGranit, în frunte cu magnatul maghiar Sandor Demjan, alături de care a ridicat și Polus Center Cluj, vândut apoi fondului de investiții Immoeast. Ulterior, ca beneficiari ai proiectului promovat în comisia de urbanism a municipiului Cluj-Napoca au figurat firmele DNP Invest și Baucom.
Complexul Riverfront conținea un centru comercial, locuințe și birouri, pe 68.000 mp. El includea patru corpuri: două de birouri, un imobil destinat locuinţelor şi un centru comercial pe două niveluri, cu Carrefour sau Auchan printre pretendenți. Apartamentele urmau să ocupe opt etaje, iar cel mai mare regim de înălţime să fie atins de imobilele de birouri. Întregul complex beneficia de un parking subteran pe trei niveluri, cu 1.500 de locuri. Centrul dispunea, conform proiectului întocmit de biroul de arhitectură Assix Creations, de 33.300 mp suprafaţă închiriabilă de birouri, 22.133 mp de retail (închiriabil), un hipermarket pe 5.271 mp. Terenul era este situat în zona Opel Ecomax – Parcul Feroviarilor.

Centrul comercial includea şi servicii de agrement, inclusiv spaţii de cinema multiplex. Pe acoperiş s-a propus amenajarea de zone verzi, terase şi o piscină. De asemenea, existau clădiri cu destinaţii legate de servicii de afaceri. Proiectul avea la început şi hotel, propunere abandonată apoi.

“Din punct de vedere arhitectural ideea este să punem în valoarea vecinătatea cu râul Someş şi să avem şi o zonă pietonală. Pe malul Someşului se doreşte crearea unei esplanade. Ideal ar fi ca aceasta să fie realizată pe o suprafaţă mai mare, dar noi putem să avem în vedere doar terenul deţinut de beneficiarul proiectului nostru”, conform reprezentanților Assix.

După patru prezențe în comisie, la sugestia primarului Emil Boc, dezvoltatorii au fost de acord să mai taie 4 etaje, de la 22 la 18. Proiectul urma să fie concretizat în trei ani de la obținerea autorizărilor.

Propuneri fanteziste: lărgirea străzilor Constanța și Anton Pann

Mâna dreaptă a lui Paszkany, Florin Ciorca, spunea că exista posibilitatea ca reprezentanţa auto să fie relocată, în perspectiva unei dezvoltări imobiliare, iar investitorii maghiari se lăudau că 35% din spațiile comerciale erau închiriate de companii dornice să sprijine proiectul.

DNP, înregistrată în 2007, era administratã de Florin Ciorca, administrator şi la Cartierul Tineretului, un alt proiect al lui Paszkany, şi controlată de compania off-shore DNP Invest LLC. Baucom îi avea ca asociaţi pe Mentor Development şi pe Karoly Szekernyes, aflat alături de Paszkany în Sigma Center Developments, societate beneficiară a unui alt proiect cu turnuri al acestuia, din cartierul Zorilor.

Principalele obiecții ale arhitecților din comisie se refereau la regimul maxim de înălțime, dar și de insuficiența căilor de circulație și de acces – necorelate cu studiul de trafic pentru municipiu realizat de firma Search Corporation, dar și a locurilor de parcare pe care le presupunea noua aglomerare urbană din centrul Clujului. Șerban Țigănaș, actual președinte al Ordinului Arhitecților din România, a sugerat chiar coborârea în subteran a traficului greu propus, cu toate că proiectanții argumentau că aprovizionarea se va face în general cu vehicule ușoare.

Alte propuneri din partea proiectanților sau a “examinatorilor” vizau lărgirea străzii Constanța la patru benzi sau a străzii Anton Pann, mai multe intrări și ieșiri pentru parking. Obținerea autorizației de construire presupunea și avize de la Autoritatea Aeronautică Civile Române sau Administrația Națională Apele Române. În varianta modificată, suprafaţa centrului comercial era de 42.200 mp, birourile au scăzut la 49.000 mp, numărul de apartamente s-a redus la jumătate, ajungând la 220. A fost desfiinţată o curte de serviciu, ceea ce a permis generarea unui spaţiu verde deschis şi legătura cu Parcul Feroviarilor din vecinătate.

Pop și-a văzut visul împlinit 

Fostul președinte al Băncii Transilvania, Iosif Pop, șeful Consiliului Civic Local, personaj care a pus întâia oară pe tapet ideea centrului financiar al orașului, este și primul care și-a concretizat în cele din urmă proiectul, Europa Business Center, de pe strada Constanța nr. 19, dar cu mare întârziere. Ce-i drept, clădirea nu are acum 25 de etaje, cum era vorba inițial, ci 12. Unicul său chiriaș este compania informatică EBS, care anul acesta își schimbă denumirea în NTT Data România.

Firma de IT, mutată de curând din clădirea albastră a BT, de pe str. G. Barițiu, a investit aproape 2 milioane de euro pentru procesul de relocare, în acord cu noile cerințe ale holdingului japonez proprietar.

“Este cea mai mare investiţie în infrastructură pe care EBS a făcut-o de la înfiinţare. Vom investi în pregătirea profesională a angajaţilor noştri, avem în curs de realizare un amfiteatru ultramodern cu 100 de locuri. Avem pregătiţi 250.000 de euro pentru optimizarea structurilor organizaţionale şi adaptarea acestora la dinamica pieţelor pe care operăm”, a declarat directorul general Daniel Metz.

Turnul milionarilor, inaugurat la început de an

Noua siglă a companiei a fost deja montată pe frontispiciul clădirii pe care a închiriat-o integral şi unde activează 550 de oameni. Edificarea clădirii a început în 2014, deşi dezvoltatorul ImoInvest a iniţiat proiectul încă din perioada de avânt imobiliar. Clădirea prezintă spații de tip open-office, săli de curs, de conferințe și videoconferințe, de interviuri dedicate, bibliotecă, bistro, sală de mese, terasă circulară, restaurant à la carte, etaj dedicat zonei de relaxare. Parcarea din subsol este echipată cu lift pentru angajaţi. Clădirea este dotată cu sisteme de securitate bazate pe acces cu turnicheți, uși controlate și supraveghere video cu 50 de camere.

Generatorul clădirii poate susține activitatea întregului turn de birouri timp de minim 10 ore. Firma clujeană de IT îşi desfăşura activitatea până acum în mai multe sedii.  Aceasta mai are filiale la Sibiu, Braşov, Bucureşti, Iaşi, Timişoara. Proiectul clădirii EBC este dezvoltat de familia lui Matei Miko, organizatorul Balului Operei de la Cluj, și de societățile ImoFinance, ImoFinance, adică oameni de afaceri din acționariatul fostului operator de TV cablu Astral Telecom. De altfel, la ultimul etaj Miko va deschide un restaurant, care va fi inaugurat în curând.

Întrecere imobiliară la răscruce de drumuri

În același perimetru urbanistic, respectiv străzile Constanța-Ploiești, vor fi funcționale în curând alte ansambluri mixte, dezvoltate de societățile Florisal/Drusal (Vasile Pușcaș, ginerele politicianului Ioan Rus) – Platinia Elite Residence – șapte etaje, 3.600 mp, respectiv Central Business Plaza – (familia senatorului Alin Tișe și Ioan Chiș), 12 etaje, 1.600 mp. Cel din urmă proiect este vizat și de EBS, al cărei personal nu va putea fi găzduit integral de clădirea EBC.

PER, de pe strada Constanța nr. 12, este definit de dezvoltatori drept “un ansamblu rezidențial de lux, rafinat și elegant, amplasat în zona ultracentrală a orașului Cluj-Napoca, al doilea proiect care prinde viață sub numele Platinia, după ansamblul rezidențial amplasat pe strada Dorobanților”. Acesta va cuprinde trei clădiri (una de birouri și două rezidențiale, va avea servicii precum concierge hotelier (plata facturilor, rezervări de bilete), pază cu agent și camere de supraveghere, lounge de bloc, card de membru al comunității.

IMG_3947 (Small)

Accesul auto în cadrul ansamblului se face de pe strada Ploiești, iar accesul pietonal, din străzile Constanța și Ploiești. Pe strada Ploiești nr. 9 apare proiectul CBP, adică o clădire cu funcțiuni mixte, având subsol, parter și 12 etaje, care va cuprinde spații comerciale și birouri, dar și apartamente de 2-4 camere, cu terase, amplasate la etajele superioare, precum și un parcaj cu 59 de locuri.

Banii din informatică, redirecționați în terenuri și clădiri

Un proiect gigant din fosta zonă industrial din centrul Clujului, cu cinci clădiri de până la 25 de etaje, viza ansamblul de locuinţe, spaţii hoteliere, comerciale şi birouri pe care germanii de la LBBW Immobilien și Dootz Development l-au prevăzut în locul fabricii de îmbrăcăminte Flacăra.

Investiția programată era de 100 de milioane de euro și cuprindea inclusiv hotel, piațetă, cafenea amplasată lângă un lac. LBBW Immobilien a dezvoltat, în parteneriat cu Țiriac Imobiliare, proiectul Residenz, la Chitila, printr-o investiție de 70 de milioane de euro și voia să construiască și alte proiecte, în același parteneriat. Fostul director al fabricii, Vasile Leordean, trecut în neființă anul trecut, le-a vândut acestora, cu 18 milioane de euro, terenul de 18.000 mp, iar brandul, utilajele și cei 1.200 de angajați au fost ajuns la omul de afaceri Gabriel Cîrlig, supranumit “regele textilelor”, toate fiind integrate în grupul Jolidon.

Activele din centrul Clujului s-au degradat tot mai mult, iar în spațiile insalubre și-au deschis ateliere și țineau cursuri de perfecționare artiști clujeni. Aici se făceau expoziții și petreceri, iar în curte exista chiar o pizzerie cu livrare la domiciliu. Între timp au dispărut multe materiale de construcții din halele unde se făceau odată costume.

Mai nou, terenul cu intrări de pe străzile Constanța și Someșului a intrat în posesia proprietarilor altei firme din sectorul IT, Cornelius Brody și  Octav Chicinaș, care vor construi prin dezvoltatorul Taco Developments două clădiri de 9-10 etaje care vor găzdui sediul iQuest, respectiv spații rezidențiale și comerciale. În prezent iQuest este găzduită de clădirea fostului Institut Proiect Cluj de pe strada Moților, dar are angajați și pe strada Plopilor și pe strada V. Deleu, în o altă clădire deținută de frații Octavian și Călin Buzoianu.
Proprietarii și-au motivat decizia prin extinderea de la an la an a companiei, care a ajuns acum la peste 600 de angajați, majoritatea la Cluj-Napoca. Renovarea vechii fabrici va costa 10 milioane de euro, proiectarea fiind asigurată de biroul de arhitectură Dico & Țigănaș.  Alte investiții rezidențiale sau comerciale erau programate peste drum de Flacăra, la intersecția străzilor Someșului și Lalelelor (societatea Acoplac), pe strada Anton Pann (Atrium Invest, Mezagro) sau pe strada Someșului (Beyfin). În aceeași zonă, fabrica de produse din plastic Napochim dispunea de un teren de 8.000 mp, pe care ceruse inițial 13 milioane de euro, iar o altă clădire a acesteia, de 3.200 mp, preluată de grupul american ENG, a fost scoasă la vânzare cu 8 milioane. Executivul firmei a propus mutarea producției pe str. Luncii, la proporții reduse.

Clădirea-biscuit a generat un profit enorm

Imobilul de birouri de pe strada Cuza Vodă s-a numărat printre primele sedii bancare moderne construite la Cluj, iar regimul său de înălțime i-a încurajat și pe alți investitori să ridice asemenea edificii. Cluj Business Center (CBC) a fost cumpărat cu 1 milion de dolari de societatea Target Investments, avându-l ca asociat pe omul de afaceri Sorin Dan.

IMG_3967 (Small)

Cu o suprafaţă construită de 5.300 mp şi una utilă de 3.100 mp, CBC este una dintre primele clădiri de birouri din municipiu. Imobilul a fost ridicat de Banca Agricolă. După ce „Biscuitul” a fost preluat de către Raiffeisen Bank, austriecii au vândut imobilul, pe motiv că era prea mare pentru activităţile lor locale. Ulterior, Target a revândut imobilul, pentru 5 milioane de euro, companiei Terimob Investments, controlată de omul de afaceri Nicolae Pop-Baldi, fondator al operatorului TV cablu Astral Telecom.

Du-te vino în clădirea albastră

O altă clădire bancară din zona centrală este cea construită de RomTelecom, dar în care operatorul de telecomunicații nu a funcționat niciodată. În 2005 compania pe atunci controlată de greci a scos la vânzare imobilul cu suprafața desfășurată de 5.100 mp și utilă de 4.340 mp, construită pe un teren de 600 mp, concesionat fostei companii de stat de Consiliul Local Cluj-Napoca.

Pentru sediul de pe strada G. Barițiu s-au interesat mai mulți investitori, printre care Banca Transilvania (BT), Dorel Tamaș – omul de afaceri care a cumpărat hotelul Continental, grupul Ion Țiriac – pentru un centru de afaceri, sau HVB Bank – pentru un centru regional. Consiliul de Administrație al BT a dat undă verde pentru achiziționare, cu condiția ca prețul să nu depășească 4,8 milioane de euro, însă costurile totale, cu renovare cu tot, au urcat la 7 milioane.

Arhitecții consultați de BT au propus amplasarea unui tunel suspendat deasupra străzii Barițiu, care să facă legătura între viitoarele sedii ale grupului financiar, dar avizele necesare au blocat varianta. Specialiștii spuneau că proiectul inițial nu a mai fost respectat, adică sediul RomTelecom trebuia de fapt să fie suspendat pe piloni, pentru a permite vizibilitatea dintre străzile Barițiu și Regele Ferdinand, dar și traficul pietonal pe sub toată clădirea. De-a lungul timpului, aceasta a mai găzduit firmele Groupama și EBS.

Recordul la Cluj: 5.000 de oameni într-o clădire

Fondul de Investiţii New Europe Property şi antreprenorul Ovidiu Şandor au anunţat demararea lucrărilor la etapa a treia şi ultima din cadrul complexului lor de birouri de pe Bd. 21 Decembrie. Lucrările la The Office au demarat, suprafaţa de 18.500 mp închiriabili urmând să fie gata în vara lui 2017.

city business center (Small)

Dezvoltarea are loc într-un context în care Cluj-Napoca atrage oportunități de dezvoltare a afacerilor, în special în industria informatică. Numărul persoanelor care îşi vor desfăşura activitatea în The Office va depăşi 5.000 în 2017. Dintre marile clădiri de birouri inaugurate în ultima perioadă în Cluj-Napoca mai pot fi enumerate Cluj Business Center sau Europa Business Center.

Incendiu la Constanţa. O maşină a luat foc în parcare

Adaugati comentarii