Bucureştiul şi Clujul atrag cei mai mulţi angajaţi în România

Solicitările cele mai mari de forţă de muncă sunt în jurul capitalei, unde sunt disponibile 16.000 de posturi, urmate de polii de creştere economică: Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov, Ploieşti şi Constanţa.

Industria prelucrătoare, cu 15.793 de locuri de muncă vacante, sectorul de sănătate (8461) şi comerţul (5216) se aflau, alături de sectorul public, pe lista principalilor angajatori, conform unui studiu efectuat de compania de consultanţă KeysFin pe baza datelor statistice legate de piaţa muncii din ultimii 10 ani. După boom-ul economic din 2007-2008, numărul locurilor de muncă vacante aproape s-a dublat, de la 38.625 în 2009 la 59.753 în 2016.

„Cea mai mare cerere de forţă de muncă este în rândul specialiştilor (17.731 posturi), aproape dublă faţă de 2009 dar rămâne mult sub nivelul record din 2007 (22.295 posturi). Sunt la mare căutare şi meseriaşii din domeniul serviciilor (8.205 posturi), alături de operatorii de instalaţii şi maşini/asamblori de maşini şi echipamente (7.035) şi de muncitorii calificaţi (6.904 posturi). Pe fondul creşterii economice, cererea de angajaţi calificaţi în economie a evoluat susţinut în ultimii ani, însă rămâne sub nivelul de acum 10 ani”, afirmă analiştii de la KeysFin.

România avea, în 2016, o populaţie ocupată de 8,45 milioane, faţă de 9,35 de milioane în 2007. Dacă în 2007 erau angajaţi 5,19 milioane de bărbaţi, în 2016 cifra a fost de 4,8 milioane. O scădere mai accentuată se înregistrează la femei. „Datele statistice confirmă exodul românilor către Occident. De la intrarea în UE, în 2007, au fost foarte mulţi români care au ales să plece în ţările dezvoltate, în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite, a unui trai mai bun”.

Criza a ucis 400.000 de antreprenori

Criza a lovit iniţiativa privată, numărul antreprenorilor scăzând în 2016 la 1,6 milioane faţă de 2 milioane în 2007. „Dincolo de scăderile salariale, multe business-uri au murit din cauza blocajului financiar, a scăderii abrupte a cererii şi a înăspririi condiţiilor de creditare. În acest interval au dispărut 400.000 de antreprenori. Priviţi această cifră din punct de vedere al relaţiilor de business pe orizontală, în economie, şi veţi avea dimensiunea reală a impactului socio-economic”, au explicat experţii.

Salariu mediu net în România a crescut de la 1.042 lei în 2007 la 2.047 lei în 2016. Un indicator relevant îl reprezintă evoluţia produsului brut pe cap de locuitor. Dacă în Polonia, a crescut până la 11.200 euro/locuitor, în România a ajuns abia la 7.600 de euro în ultimii 10 ani. În România se observă un decalaj avansat faţă de alţi membri din UE, unde un locuitor produce 30.000 euro/an, de patru ori mai mult.

Cele mai mari salarii, în medie, le-au înregistrat în ţara noastră cei care lucrează în sectorul de intermedieri financiare şi asigurări (4.000 de lei). Un câştig semnificativ l-au înregistrat cei care lucrează în IT & telecom, unde nivelul mediu a avansat de la 2.119 lei în 2008 la 3.822 lei în 2015, angajaţii din sectorul extractiv, de la 2.287 la 3.454 lei, şi cei din sectorul furnizării de servicii de utilităţi (de la 2.389 la 3.077 lei). La polul opus s-au situat angajaţii din agricultură, construcţii, turism, comerţ, sănătate, sub echivalentul a 350 de euro.

Migraţie spre şase mari oraşe

În toţi aceşti ani, în Bucureşti-Ilfov s-au plătit cele mai mari salarii, în medie de 2.645 de lei, comparativ cu 1.562 de lei, cât a fost în Moldova.„Evoluţia salarială a urmat dinamica economiei, la nivel regional. În absenţa unor investiţii semnificative, zone precum Moldova şi Oltenia au rămas în urmă, iar acest lucru s-a simţit şi în potenţialul de angajare, în nivelul salarial, în puterea de cumpărare”, au explicat analiştii.

Potrivit Comisiei Naţionale de Prognoză, piaţa muncii nu va avea creşteri considerabile. Numărul mediu de salariaţi va creşte, până în 2020, la 5,6 milioane, faţă de 4,9 milioane în 2017. 4,6 milioane vor fi în mediul privat, iar restul la stat. Perspectiva evoluţiei salariale până în 2020 prevede avansul salariului mediu net pe economie cu 590 de lei, de la 2.274 la 2.864 de lei în 2020. Cel mai bine se va câştiga, în următorii trei ani, în Bucureşti-Ilfov, unde salariul mediu net ar urma să la 3.969 lei, iar cel mai puţin în Oltenia, 2.442 lei.

„Perspectivele salariale denotă accentuarea discrepanţelor economice la nivel regional şi tendinţa de polarizare economică şi demografică a României. Cel mai probabil se va accentua migraţia forţei de muncă spre centrele economice din jurul oraşelor precum Bucureşti, Cluj, Sibiu, Timişoara, Braşov sau Constanţa”, avertizează analiştii. Informaţiile sunt culese din barometrul privind starea business-ului românesc, proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi persoanele fizice active.

Incendiu la Constanţa. O maşină a luat foc în parcare

Adaugati comentarii