Bătrânele doamne ale Clujului. Mașinile second fac legea în oraș

Jumătate dintre cele peste 100.000 de autoturisme înregistrate în Cluj-Napoca au media de vârstă de peste 10 ani. Traficul este sufocat pe axa est-vest, cu 60.000 de mașini zilnic pe relația Florești, iar arterele, parcările, ba chiar și trotuarele din oraș se dovedesc a fi depășite de fluxul auto.

Anul trecut în județ au fost înmatriculate aproape 1.900 de mașini noi, dar proporția celor rulate este de 6 ori mai mare: 12.000 în 2015. În România erau 81.162 de înmatriculări de mașini noi și de 250.678 second hand, adică un raport de 1 la 3, datorat zonei București-Ilfov. Cel mai disproporționat raport este în județul Sălaj, cu 1 mașină nouă la 33 de mașini vechi, dar și în județele din nord: Satu Mare, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Suceava, Botoșani. Cel mai “bine” la vârsta mașinilor second stau capitala și județele Constanța, Ilfov, Galați și Argeș, cu o medie de sub 10 ani.

Piața a crescut peste așteptări anul trecut

2015 este al doilea an consecutiv cu creșteri importante la toate categoriile de vehicule la nivel national, potrivit statisticilor Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA).
Livrările de autoturisme și vehicule comerciale au înregistrat o majorare de 20,2% comparativ cu 2014, dintre care autoturismele cu o creștere de 18,7%. Evoluția peste așteptări (în ianuarie 2016 urma să intre în vigoare reducerea cu 4% a taxei pe valoarea adăugată (TVA), a avut loc în condițiile în care în trimestrul IV din 2015 s-a înregistrat o creștere semnificativă (+31,2%) față de perioada similară din 2014.

În România, vânzările au fost susţinute de achiziţiile de autoturisme realizate de către persoanele juridice, ponderea acestora din total fiind de 74% (persoane fizice 26%). În perioada ianuarie – aprilie ponderea persoanelor juridice a urcat la 89% din total, scăzând la 70% în mai-august, impactul Programului Rabla fiind evident.

Producătorii vor să reducă importul de rulate

S-a manifestat o tendință de creștere a importurilor de autoturisme rulate care ajung să înregistreze un plus de 14%, comparativ cu 2014 (250.000 unități în 2015 față de 220.000 în 2014, o mare parte dintre acestea fiind nefiscalizate). În 2015 este un raport de 3,1 autoturisme rulate din import la 1 autoturism nou vândut prin rețelele autorizate, similar cu cel înregistrat în 2014.

O soluție propusă de APIA este limitarea importului de vehicule vechi şi foarte vechi. “Din păcate, s-a ajuns ca media de vârstă auto să urce, ajungând la aproape 14 ani vechime, iar pentru acest lucru este nevoie de un dialog cu autorităţile. Noi semnalăm această problemă la fiecare întâlnire pe care o avem cu Ministerul Mediului şi Ministerul Finanţelor, dar rezultatele sunt cele pe care le vedem”, a spus Ernest Popovici, preşedintele organizației patronale.

raport masini noi - second hand (Small)

În România, în decembrie s-au produs 28.263 de autovehicule, cu 2,7% mai mult decât în luna similară din 2014. Anul trecut s-a înregistrat o producție de 387.177 unități, în scădere cu 1,1% comparativ cu 2014. 339.204 au fost produse de Dacia și 47.967 de Ford. Volumele cele mai mari le-au înregistrat modelele Dacia Duster, din care au fost fabricate 170.443 unități (cu 2,1% sub 2014), Dacia Logan (70.146 unități, -9,4% ), Dacia Sandero (58.020 unități, +30,5%), Ford B-MAX (47.967 unități, cu -9,2%), Dacia Logan MCV (40.595 unități, -4,7%).

La export, cu cele 355.297 unităţi exportate există o scădere de 2,5% . Cel mai exportat model a fost Dacia Duster (162.683 unități), în scădere cu 1,3%), urmat de Dacia Logan (54.409 unităţi, -18,1%), Dacia Sandero (52.170 unităţi, +30,9%), Ford B-MAX (47.963 unități, -9,2%) și Logan MCV (38.072 unități, -3,4%). 91,8% din producția națională realizată în 2015 a fost exportată, cu 1,3% mai puțin decât anul trecut (93,1%).

Cu 120.591 unități vândute, consemnăm în 2015 o creștere de vânzări, de 20,2% față de anul 2014. Aceasta creștere vine după ce și în 2014 s-a înregistrat una relativ similară (+21,5%), fapt ce duce piața la o recuperare (+46%) față de anul de minim 2013 când au fost vândute doar 82.600 unități. Autoturismele, care reprezintă 81,5% din vânzările înregistrate în 2015 (98.325 unități), înregistrează o creștere de 18,7%, iar vehiculele comerciale (marfă și persoane), una de 27%.

Dacia (Small)

La autoturisme, topul pe mărci este condus de către Dacia, cu 33.890 de unități (34,5% din total piață), urmată de Volkswagen cu 9.791 unități (10%); Skoda 8.849 unităţi (9%); Ford 6.067 unităţi (6,2%); Renault 6.020 unități (6,1%) și Opel, 3.626 unităţi (3,7%). Pe modele, cu cele 16.021 unități livrate pe piața autohtonă, Dacia Logan este cel mai bine vândut model, urmat de Dacia Duster, cu 6.643 unități, Dacia Sandero, cu 5.562 unități, Skoda Octavia, 3.921 unitați, Dacia Logan MCV, cu 3.111 unități.

Două sunt segmentele ce înregistrează scăderi, Clasa A (-1,2%) și Clasa E (-5,3%). Toate celelalte consemnează creșteri, unele chiar semnificative (Clasa MPV +50,0%; SUV +27,4%; Clasa C, care reprezintă aproape jumătate din piață, +21,9%; Clasa D +9,1%). În funcţie de tipul de combustibil, autoturismele diesel domină piața cu o pondere de 53,5%, în scădere de la începutul lui 2015 (în ianuarie, motorizările diesel reprezentau 67,4% din piață) și cu 3% mai mică decât cea din 2014 (56,5%).

Situația din piață arată faptul că, din primele 10 mărci / modele cele mai vândute, opt mărci, respectiv șapte modele au o pondere a vânzărilor cu motorizări diesel peste această medie (53,5%). În ceea ce privește autoturismele hibride sau electrice 100%, au fost vândute 495 de unități noi, mai mult decât dublu (110%) comparativ cu anul trecut, când au fost vândute 236de unități.

În funcție de culoare, cele mai multe autoturisme noi vândute au fost de culoare albă (34,8%), urmate de cele gri (22,2%) și de albastre (17,7%). După clasificarea în funcție de țara de proveniență, 32% sunt de proveniență autohtonă, 19,4% import Germania, 10% din Cehia, 8,0% din Spania și 7,5% din Franța. Vânzările de autoturisme din producția autohtonă au crescut cu 26,5% față de 2014, iar cele din import, o creștere mai mică, de 15,4%. Prognoza de vânzări de autovehicule pentru 2016 este de 134.000 de unități, un plus de 12% față de acest an.

Rezidenții își pierd 2-3 ore în trafic

Extinderea zonelor rezidențiale determină congestia traficului, în special pe axa Est-Vest. Deși realizarea Autostrăzii Transilvania (A3) și a ocolitoarei Apahida-Vâlcele au diminuat fluxul de automobile ce traversează municipiul, relația rutieră Florești – Cluj-Napoca nu este încă soluționată și nu există posibilități de ocolire a municipiului pe partea de nord, conform unui studiu pentru Polul de Creștere Cluj-Napoca – Zona Metropolitană, aferent perioadei 2014-2020, comandat de Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest și realizat de Urbasofia și MKBT Habitat.

Investițiile în infrastructura rutieră din ultima decadă s-au concentrat pe tronsonul de autostradă Turda – Gilău, centura Apahida-Vâlcele și DN 1F (Bd. Muncii). DN 16 între Apahida și Reghin a fost supus unui proces de reabilitare primară (turnarea acoperământului asfaltic). Datorită valorilor mari de trafic, tronsonul DN1 între Cluj și Turda (Alba Iulia) va necesita în viitorul mediu lucrări de ranforsare.

Dislocarea în fiecare dimineață a unei mase de 5-10.000 oameni pentru naveta către Cluj-Napoca pune o presiune foarte mare asupra singurului drum de acces (DN1, 2-4 benzi) și a zonelor construite din Cluj-Napoca și Florești, creând disconfortul pierderii a 2-3 ore în trafic de către rezidenți. Cu excepția A3 și a noii centuri Apahida – Vâlcele, toate drumurile de importanță națională converg spre Cluj-Napoca, un aspect care ridică probleme de management al traficului național, inclusiv al vehiculelor de trafic greu, pe relațiile care nu vor fi facilitate de prelungirea A3 către Oradea (legăturile Reghin și Dej cu Zalău).

60.000 de mașini zilnic pe relația Cluj-Florești

Conform recensământului rutier din 2010, legătura Cluj-Napoca – Turda însumează 17.549 de autovehicule zilnic. Prognoza pentru 2015 arăta un flux de 16.000 autovehicule pe tronsoanele Florești – Cluj-Napoca – Apahida și Cluj-Napoca – Turda, însă date noi referitoare la fluxul de intrare către municipiu indică volume zilnice pentru zile lucrătoare ce depășesc prognozele (58.660 autovehicule pe ruta Florești – Cluj-Napoca, 31.183 pe ruta E60 de intrare sudică spre Cluj-Napoca).

Se constată o convergență a unui flux foarte ridicat de autovehicule către Cluj-Napoca (164.891 vehicule pe ambele sensuri), care în lipsa unor variante ocolitoare traversează orașul, cauzând supraaglomerare, degradarea structurii urbane, poluare și disconfort locuitorilor. Aceasta reprezintă o problemă pentru Baciu, Florești, Gilău, traversate intens de vehicule. Conform studiului TRACE pentru Cluj-Napoca, în 2011 erau înregistrate 73.096 autoturisme, jumătate de peste 10 ani.

“Principalul motiv al congestiei și problemelor de trafic rutier din Zona Metropolitană este cauzat de lipsa unor variante ocolitoare pentru Cluj-Napoca și alte localități din vecinătate. Centura Apahida-Vâlcele rezolvă oarecum fluxurile dinspre Dej și Reghin, conectându-le cu zona sudică a municipiului (către Turda și nodul de autostradă), însă rămâne problema facilitării fluxurilor care provin din aceleași direcții pe legătura Zalău (prin nordul municipiului)”, remarcă specialiștii.

38.000 de locuri de parcare administrate de primărie

În cartierele muncipiului Cluj-Napoca, serviciul parcări al primăriei administrează 38.000 de locuri de parcare, copertine şi garaje în regim de abonamente anuale şi contracte de închiriere. Locurile de parcare cu abonament din cartierele municipiului se repartizează conform hotărârii Consiliului Local nr. 25/2010 privind aprobarea regulamentului de închiriere a terenului pentru parcările, garajele sau copertinele aflate pe domeniul public sau privat al municipiului.

parking mehedinti(1) (Small)

Cu toate că s-au construit mai multe parkinguri publice în centrul și în cartierele municipiului (cele private din Piețele Mihai Viteazul și Mărăști sunt falimentare), iar traficul greu a fost scos din oraș, ele nu fac față afluxului de autoturisme. „Am intrat până la bancă să rezolv ceva și, din lipsa unui loc de parcare , am parcat pe trotuar (fiind lat de circa 4 m), iar când m-am întors din bancă aveam afișată în parbriz … o notă de constatare a poliției locale care mă invita să mă prezint la direcția poliției locale pentru încheierea procesului verbal” se plânge un șofer.

Primarul Emil Boc a fost de acord cu înființarea de parkinguri pe structură uşoară în cartiere și de parkinguri cu lift în zona centrală, variante propuse de consilierii locali. “Să punem în circulație 10 troleibuze articulate noi. Să achiziționăm noi autobuze, troleibuze și tramvaie, din bugetul local, fonduri europene și elvețiene. Prioritizarea transportului în comun și construirea de parkinguri” este obiectivul nr. 1 de pe lista primarului la bugetul local pe 2016.

Haosul din trafic: probleme tehnice și acte false

Inspectorii Registrului Auto Român (RAR) au descoperit că 5,5% (4.535) dintre vehiculele controlate la nivel național prezentau pericol iminent de accident, în special din cauza defecțiunilor majore la sistemul de frânare și la direcție. Una dintre măsurile luate a fost reținerea certificatului de înmatriculare, care poate fi redobândit numai după efectuarea unei inspecții tehnice la reprezentanțele RAR.

rsz_100_3394 (Small)

Din totalul autoturismelor, autoutilitarelor, motocicletelor și remorcilor oprite, 53,8% (43.995) au prezentat probleme tehnice sau legate de acte, 32.694 fiind respinse ca neconforme, cu securitate rutieră (proastă funcționare a instalației electrice de iluminare și semnalizare, defecțiuni ale sistemului de frânare, starea necorespunzătoare a șasiului, caroseriei sau pneurilor, jocuri anormale în mecanismul de direcție sau în articulațiile punților față și spate).

Din totalul vehiculelor verificate (81.702), 2.332 au fost neconforme la dovada de efectuare a inspecției tehnice periodice (dovadă de efectuare a ITP expirată, dovezi de efectuare a ITP false). În urma analizei emisiilor poluante, la 17.962. dintre autovehiculele oprite, inspectorii au constatat depășirea nivelului maxim admis la 27%, adică 4.856 vehicule.

Majoritatea mașinilor controlate, mai vechi de 15 ani

Din totalul vehiculelor controlate anul trecut de RAR, 27% au fost mai vechi de 15 ani, 32,3% între 11 și 15 ani, iar 12,3%, între 9 și 10 ani. Au fost oprite și vehicule mai noi: 4,7% aveau 1-3 ani, iar 24%, 4-8 ani. Procentajul de respingere arată că 63% dintre vehiculele mai vechi de 15 ani au prezentat neconformități, față de 48% de 6-8 ani sau 28,4% la cele mai noi de trei ani.

maxresdefault22222 (Small)

În 2015 au fost aplicate 29.864 sancțiuni, au fost reținute 772 de permise de conducere și 22.817 de certificate de înmatriculare și au fost imobilizate 180 de autovehicule. Când vehiculul este imobilizat de poliție ca urmare a defecțiunilor constatate, inspectorii RAR procedează la anularea inspecției tehnice periodice.

Această măsură a fost luată în cazul a 73 dintre vehiculele verificate. “Rezultatele controalelor desfașurate în trafic nu reflectă starea generală a parcului auto din România, deoarece echipajele mixte RAR – Poliție opresc pentru verificare doar vehiculele susceptibile de a prezenta defecțiuni”, a precizat directorul general al RAR, George-Adrian Dincă.

targ auto (Small)

Cauze care au dus la declinul pieței auto în 2007-2013

Scăderea puterii de cumpărare, dublată de preferința consumatorului român pentru autovehicule rulate, în condițiile instabilității cadrului legal aplicabil
Nefiscalizarea importului de autovehicule rulate realizat de diverse persoane sau companii neautorizate. Aceste autovehicule beneficiază astfel de un avantaj competitiv incorect
Întârzierea începerii Programului Rabla, fapt ce a dus la așteptare în piață, greu de recuperat apoi până la sfârșitul anului. Funcționarea defectuoasă a programului în 2013
Limitarea deductibilității TVA (începând cu 2009) și a amortizării pentru vehicule
Nesoluționarea circulației autovehiculelor înmatriculate în alte state (Bulgaria)

Principalii factori care au facilitat creșterea pieței în 2015

Creșterea puterii de cumpărare a populației și a accesului la credite
Înnoirea parcului auto la unele institituții și companii care dispun de flote importante
Disponibilitatea mai mare a modelelor cu tehnologie avansată (hibride sau cu norma de poluare E6)

Factori de care depinde continuarea creșterii pieței în 2016

Fiscalizarea importurilor de autovehicule rulate
Regândirea – în funcție de poluare – a impozitului anual pentru autovehicule
Sancționarea severă a modificării odometrului (kilometraj) autovehiculelor
Stimularea reală a achiziției de autovehicule mai putin poluante și cu emisii CO2 reduse

Sursa: propuneri APIA

Stimulente dezvoltare infrastructură

Autorizațiile pentru construcții comerciale (tip supermarket, hipermarket,) sau locuințe tip “bloc” să fie acordate numai în condițiile în care spațiile de parcare aferente vor fi dotate cu stații de încărcare (prize) electrice, pentru minim 20% din totalul acestora .
Sediile primăriilor localităților (municipii sau resedințe de județ) cu un anumit minim de locuitori vor trebui prevăzute cu puncte de încărcare (priză) electrică.

Stimulente achiziție autovehicule “verzi”

Bonusuri semnificative (minim 4-5.000 euro) prin timbru de mediu (din Fondul de Mediu), operaționalizarea acordării ecotichetului pentru
Stabilirea unui procent minim pentru autoritățile publice pentru înnoirea parcului auto cu astfel de vehicule
Deducere cheltuieli pentru realizarea sau instalarea de prize electrice la companii, care acordă în mod gratuit încărcarea vehiculelor electrice ale angajaților lor
Parcare gratuită (pe domeniul public)
Scutire de timbru de mediu și reducere de impozit anual pe anumită perioadă
Scutire de taxă de drum (rovinietă)

Sursa: propuneri APIA

Incendiu la Constanţa. O maşină a luat foc în parcare

Adaugati comentarii