Să învăţăm să dăruim suveniruri de la noi-Cadouri cu suflet românesc, făcute de români

O vorbă românească spune să nu te duci nicăieri cu mâna goală, dar dacă voiai să dăruieşti o bucăţică din zestrea de tradiţii româneşti cu care ne place să ne lăudăm peste tot, erai întâmpinat de o mulţime de lucruşoare care numai suflet românesc n-aveau în ele. Aveau, în schimb plastic, nylon şi mult prost gust.

Soluţia şi rezolvarea practică a venit din judeţul meu natal, Sălaj, pe nedrept poreclit Sărac Judeţ, dar atât de bogat în fapt, cu o istorie şi tradiţii cât pentru o lume întreagă.

suvenir-romanesc-16

Articolul continuă mai jos:

Colţul românesc a lansat de curând episodul pilot al proiectului SUVENIR  Colţul românesc cu o colecţie dedicată Ţării Silvaniei,  adică judeţului Sălaj, dacă vorbim în termeni administrativi.

50 astfel de kituri demonstrative vor ajunge la instituții, agenți economici, organizații nonguvernale, influenceri, toți potențiali promotori ai esenței Sălajului în România și în lume, care să sprijine pe viitor dezvoltarea acestui proiect inovativ !

suvenir-romanesc-14

Proiectul pilot a fost realizat, după cum afirmă ei în continuare, „împreună cu specialiști și meșteșugari, care au scos la iveală, după aproape un an de documentare, creație și meșteșugărit, primul kit cu suveniruri românesti: zestre contemporană cu elemente de patrimoniu local, reinterpretate în design modern și retrimise la drum prin lume. Piese lucrate manual sau serii mici de obiecte tip suvenir, cu grafici originale, inspirate din specificul zonei.

suvenir-romanesc-2

Cadouri cu poveste locală, cultural-creativă, adaptate ochiului contemporan și personalizate: indiferent că vorbim de daruri individuale pentru prieteni sau parteneri, de cadouri pentru  evenimente aniversare organizate de firme sau administrația publică locală sau de obiecte suvenir atât de necesare în hoteluri, pensiuni, standuri cu suveniruri din zone turistice sau concept store-uri cu produse de design românesc”.

Cele mai multe elemente ale kitului de bază conţin cusături regăsite în vechile costume populare identificate în Ţara Silvaniei şi care au constituit principala sursă de inspiraţie, care merită exploatată în diverse obiecte care pot constitui cel mai frumos cadou din această zonă, dar şi un pas important în a ne aprecia propriile comori culturale.

suvenir-romanesc-9

Bazat pe stilizare şi esenţializare, costumul popular constituie în sine  recapitularea la nivel simbolic  a unei complex de coduri deontologice, tradiţii cu rădăcini mitologice şi veritabile  cosmogonii. Meşteşugul confecţionării elementelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte se învăţa din  sat şi era transmis din generaţie în generaţie, fiind una din condiţiile obligatorii pentru ca o fată să se poată căsători, aşadar perpetuarea biologică era condiţionată de un set de aptitudini, care au generat în timp culmi ale rafinamentului întâlnite la frumoasele ii şi duse la sublim de Constantin Brâncuşi.

Ia românească a fost făcută celebră în lume de Henri Matisse în aprilie 1940 şi mai apoi de Regina Maria, care a preluat ideea purtării costumului popular de la regina Elisabeta. A rămas ca noi să facem restul şi au fost numeroase iniţiative la nivel naţional, dintre care amintesc La blouse roumaine, la a cărei propunere s-a stabilit ca ziua de 24 iunie să devină Ziua Internaţională a Iei. De asemenea, Flori de ie a colectionat şi expus costume populare vechi extrem de valoroase şi a reluat modelele în piese noi, ducând frumuseţea lor în patru zări ale lumii.

suvenir-romanesc-12

La noi acasă povestea e puţin altfel şi turiştii străini sau românii care au dorit să ofere cadouri inspirate din elementele tradiţionale s-au lovit de mulţimea de fake-uri, Made in China, de un prost gust monumental, jignitoare pentru rafinamentul estetic al şăranilor de altădată.

Colțul Românesc-un proiect ambiţios

„Orice spațiu bine definit cultural are nevoie de mici elemente-fanion, care să prezinte și reprezinte esența locului prin lume și care să poată fi dăruite oricui își dorește un obiect care să aline un dor,  să evoce o amintire sau o emoție puternică, legată de contactul cu această zonă” spun cei de la Colţul românesc.

Primul kit de souveniruri „va fi îmbogățit și completat periodic cu alte produse, cuprinde:  perne decor de zestre și podoabă – lucrate manual, din materiale naturale, cu aplicații de pânze cusute și texte brodate;  zadii de socăcit cu aplicații manuale;  straițe urbane; bijuterii inspirate de tezaurele dacice din Sălaj; cărți poștale cu poveștile locului;  tricouri cu aplicații lucrate manual și inspirate din modelele vechi de spăcele (ii sălăjene) mixate cu vorbe nealcoșe din partea locului;  elemente clasice de tip suvenir (brelocuri, insigne, magneți, tricouri sau sacoșe de pânză cu grafici stilizate). Acestora li se adaugă și un pachet gourmet, care cuprinde: miere de albine, pălincă, prune uscate cu nucă, silvoiță, vin spumant și alte bunătăți locale” mai afirmă promotorii acestui proiect excelent de promovare a comorilor tradiţionale româneşti.

suvenir-romanesc-4

Ilustratele sunt o modalitate la îndemâna oricui de a face un cadou accesibil finaciar, dar poe care sălăjenii l-au îmbogăţit cu câte o poveste, care completează secvenţe dintr-un tărâm care merită vizitat măcar o dată în viaţă. Iată ce conţin câteva asemenea ilustrate!

„Se spune că în căsuțele țărănești de pe la noi găseai odinioară începutul Raiul. În spatele icoanelor se deschideau niște scări de lumină, care duceau în locuri de poveste. Dacă crezi cu adevărat, poți pătrunde și tu în lumea magică a căsuțelor noastre albastre”. (Căsuța din Răstoci. Foto: Sebastian Olaru)

Ia o scrije bună die ptită die casă, sfarmă pă ie on pumn die brânză die oaie și mai taie o ceapă păstă. Coată o botă dreaptă die prun cam de-on metăr, curăț-o die coajă și ascuțăște vârfurile cu brișca. Împlântă dărabul de clisă fain-frumos în botă și cresteaz-o și pă lung și pă lat… Amu, țânie clisa la dogoarea jarului, nu la para focului că tăt-tăt-tăt o afumni ș-api n-ai făcut nimnica! Când vezi că-ncepe a pticura, lasă unsoarea să curgă păstă scrijaua cu brânză și ceapă. Nu care cumva s-o cuștulești până nu-i lua nainte on feldeț die palincă! (Clisă friptă-n botă . Foto și rețetă:  Mircea Groza )

Pe la noi, Cerul are miliarde de stele. Zmeii stau noaptea întinși pe spate, la ei în grădină, le păzesc și le numără. Dimineața, copiii vin și le verifică numărătoarea, să nu cumva să se fi pierdut vreuna. Pe la noi nu se pierde, în van, nici o stea! (Noaptea în Grădina Zmeilor. Foto: Lucian Milas)

Uneori, Dumnezeu se odihnește de amiază, rezemat de o troiță din Transilvania… Și în toată lumea se așterne liniștea! E un răgaz infinit de duios în fiecare cruce și biserică de lemn de pe meleagurile noastre! (Omagiu civilizației lemnului din Transilvania. Foto: Mirel Matyas)

Când dă primăvara prin livezi, se pornește un zumzet mare! E sunetul hărniciei și bogăției, e sunetul care plămădește viața, care o însănătoșeste și o îndulcește. Oamenii și albinele dau drumul în lume uneia dintre cele mai vechi și mai importante bogății de pe aici: mierea – aurul dulce al românilor!  (Aurul dulce al României. Foto Alin Prunean ).

Clujul, care stă foarte bine la aceleaşi capitole ar avea de învăţat de la această iniţiativă, dar poate fi o gazdă bună pentru suvenirurile din Ţara Sălajului, oferind turiştilor o alternativă onorabilă, dar şi românilor care călătoresc peste hotare, idei minubnat pentru cadouri care să facă cinste oricui.

Echipa Colțul Românesc.ro este formată din designeri, creatori de produs, specialiști, meșteșugari și este pregătită să dezvolte proiectul atât pe plan local cât și national. Aceștia pot crea, la cerere,  propriul kit de cadouri, propria linie de suveniruri  sau propriul obiect, adaptat locului căruia aparțineți și a cărui poveste vreți să o transmițeti mai departe, prin lume. Specificul local va fi adaptat și personalizat în mod responsabil, asumat și sustenabil, cu impact pozitiv (atât vizual, cât și asupra mediului), astfel încât să se creeze produse unice, inovative.

“Colțul Românesc – Suvenir de Sălaj” – este un proiect pilot al Fundație pentru Educație si Dezvoltare Locală Agapis – Sălaj, cofinanțat de Centrul de Cultură și Artă al județului Sălaj. Partener : Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Sălaj Plus. Cu sprijinul Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău, atelierul-șezătoare Mândra Chic & Muzeul de Pânze și Povești. Meșterițe: Alina Zară Prunean, Alina Goga, Eva Tuglodi, Marcela Domuța, Maria Borhidan, Silvia Hodiș și Octavia Lung.

 

Incendiu la Constanţa. O maşină a luat foc în parcare

Adaugati comentarii