Marta Petreu omagiată la Sesiunea de comunicări a Universităţii din Napoli

În zilele de 4 și 5 aprilie 2017 scriitoarea, eseista şi profesorul Marta Petreu a fost omagiată la Università Degli Studi di Napoli „L’Orientale”.

Departamentul de Studii literare, lingvistice și comparate din cadrul Universității de Studii din Napoli, în colaborare cu Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia a organizat o sesiune de comunicări despre opera Martei Petreu, laureată a numeroase pre­mii naţionale și ale cărei volume (poezie, romanul Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului, stu­dii asupra culturii româneşti) au fost traduse şi publi­cate în țări precum Franţa, S.U.A., Italia, Ungaria, Serbia sau Elveţia. În Italia, Martei Petreu i-au apărut volumele Cioran sau un trecut deocheat (2015) și De la Junimea la Noica. Studii de cultură românească (2016), amîndouă la Editura Orthotes, precum și volumul de poeme Apocalipsa după Marta (2016, Editura Joker.

Alături de Marta Petreu au participat Giancarlo Baffo (Università di Siena), Camelia Sanda Dragomir (Universitatea „Ovidius” din Constanța), Antonio di Gennaro, Ovidiu Pecican (Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca), Mattia Luigi Pozzi (Università Catolica del Sacro Cuore, Milano), Irma Carannante (Università dell‘Orientale), Amalia Pecican, Magda Arhip (Università dell‘Orientale), Amelia Natalia Bulboacă, Diego Giordano (Orthotes), Giovanni Rotirori (Università dell‘Orientale), Augusto Guarino (coordonatorul Departamentului de Studii literare, lingvistice și comparate/ Università dell‘Orientale), Giampiero Moretti (coordonatorul Departamentului de Științe umane și sociale).

“Îmi place să scriu, asta-mi place foarte tare, îmi place să-mi construiesc cărţile după ce le-am scris şi asta-mi place foarte tare, îmi place să le văd apărând şi după aceea nu mai îmi place nimic.(…) La urma urmelor trebie să fiu recunoscătoare destinului, am fost un om norocos, am fost folosită ca instrument de scris şi am scris atent, fără să trădez ceea ce mi-a fost dictat.

N-am stricat instrumentul, ăsta e meritul meu, pentru că un poet asta este, un instrument prin care specia umană îşi trimitei ei înseşi mesaje sau, dacă vreţi să formulez în limbaj religios, Dumnezeu trimite mesaje oamenilor prin profeţi şi poeţi, iar cum profeţii sunt din ce în ce mai puţini, au rămas poeţii. Unii strică instrumentul, eu cred că nu l-am stricat” a mărturisit Marta Petreu cu ocazia lansării la Cluj a volumului de poeme  „Aceasta nu este viaţa mea”, apărută la editura Humanitas, în colecţia de autor.

Ca o coloană

Singură. Singură. Singură

Eu stau ca un orb închisă în mine

Mă doare – deci ştiu că sînt vie

Ce frumuseţe ce frumuseţe feroce

creşte din singurătatea mea de femeie

Ce libertate îmi dă astăzi timpul acesta

roşu cum cerul la ceas rău de amurg

Sînt singură. Stau în picioare. Pe picioare-mi duc

greul

Sînt numai o rană

şi ca o coloană mă sprijin pe mine

Da. Stau verticală

ca scara lui Iacob care coboară din cer

 (Din vol. Scara lui Iacob, Editura Cartea Românească, 2006)

Marta Petreu este scriitor şi profesor. Face parte din gruparea literară „Echinox” ; e membră a Uniunii Scriitorilor din România şi a Fundaţiei Culturale „Apostrof”. Este profesor de istoria filosofiei româneşti la Universitatea „Babeş-Bolyai” şi redactor-şef al revistei Apostrof, mensual editat de Uniunea Scriitorilor din România. Doctor în filosofie al Universităţii din Bucureşti.

A debu­tat editorial în 1981, cu volumul de poeme Aduceţi ver­bele. Alte volume de poezie: Dimineaţa tinerelor doamne (1983); Loc psihic (1991); Poeme neruşinate (1993); Cartea mîniei (1997); Apocalipsa după Marta (1999); Falanga (2001); Scara lui Iacob (2006); Asta nu este viaţa mea (2014). Ca eseist şi istoric al filosofiei româ­neşti, a publicat volume precum: Teze neterminate (1991); Jocurile manierismului logic (1995); Un trecut deocheat sau „Schimbarea la faţă a României” (1999); Ionescu în ţara tatălui (2001); Filosofia lui Caragiale (2003); Filosofii paralele (2005); Despre bolile filosofilor. Cioran (2008); Diavolul şi ucenicul său: Nae Ionescu – Mihail Sebastian (2009).

A publicat, sub titlul Conversaţii cu… (2004 şi 2006), două volume de interviuri cu personalităţi ale vieţii intelectuale româneşti. A gîndit şi alcătuit mai multe volume tematice de confesiuni. A prefaţat şi îngrijit ediţii de carte de filosofie şi de literatură (Nae Ionescu, Bucur Ţincu, Constantin Rădulescu-Motru, Radu Stanca, D.D. Roşca, Alexandru Vona ş.a.).

În 2011, Editura Polirom a iniţiat seria de autor „Marta Petreu”, în care au apărut pînă în prezent: romanul Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului (Premiul „Cartea Anului 2011” acordat de România lite­rară şi Fundaţia Anonimul; Premiul pentru cea mai bună carte de ficţiune a anului 2011, decernat la Gala Industriei de Carte din România); Apocalipsa după Marta (integrală a poeziei editate pînă în 2011); Cioran sau un trecut deocheat; De la Junimea la Noica. Studii de cultură românească; Filosofia lui Caragiale; O zi din viaţa mea fără durere; Ionescu în ţara tatălui; Jocurile manierismu­lui logic; Filosofii paralele; Biblioteci în aer liber; Asta nu este viaţa mea (poezie); Diavolul şi ucenicul său: Nae Ionescu – Mihail Sebastian.

În 2016, în colecţia „Eseuri şi confesiuni” a Editurii Polirom a apărut volumul Generaţia ’27 între Holocaust şi Gulag. Mircea Eliade şi Klaus Mann despre generaţia tînără.

De curînd, de asemenea în colecţia „Eseuri şi confesiuni”, a apărut ediția a III-a revăzută și adăugită a volumului Despre bolile filosofilor. Cioran.

Incendiu la Constanţa. O maşină a luat foc în parcare

Adaugati comentarii