Geta Brătescu-Apariţii- aproape 60 de ani de carieră artistică într-o expoziţie la Bienala de la Veneţia

Bienala de la Veneţia, cel mai prestigios eveniment din lumea artelor vizuale europene şi-a deschis sâmbătă, 13 mai porţile publicului larg, iar în zilele anterioare au avut loc, ca de obicei, vernisaje şi vizionări pentru jurnaliştii acreditaţi şi specialişti din lumea artelor. Dacă în 2015, România a fost reprezntată de  proiectul lui Adrian Ghenie, iar anul trecut de un grup format din Tiberiu Bucşa, Gál Orsolya, Stathis Markopoulos, Adrian Aramă, Oana Matei şi Andrei Durloi, anul acesta România este dezvăluită lumii de lucrările şi personalitatea Getei Brătescu. La cei 91 de ani, artista a reunit într-un proiect plin de forţă, lucrări din întreg parcursul său artistic, începând cu anii ’60 şi până în prezent.

Faptul că Geta Brătescu şi-a coagulat un discurs penetrant se datorează, fără îndoială, dublei sale formaţii, atât vizuale, cât şi literare, astfel încât expoziţia din pavilionul României se axează pe doi piloni esenţiali ai activităţii artistei, atelierul şi reflecţia îndreptată asupra subiectivităţii feminine.

„Colajul Daimoneasa (1981), o reprezentare expresionist-hieratică a unei figuri feminine, ce se înfăţişează privirii încă din exteriorul Pavilionului, constiuie punctul incipient al expoziţiei. Daimoneasa anunţă unul din reperele centrale ale discursului expozițional – reflecția asupra subiectivității feminine –, iar filmul Linia (2014), prezentat în anticameră, ne plasează în proximitatea artistei și a procesului ei de lucru” se poate citi în prezentarea acestui proiect, atât pe site-ul dedicat, dar şi în pliantul pe care l-am primit la Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică.

Artista, care nu a fost prezentă la vernisaj a transmis, prin intermediul Magdei Radu, curatorul expoziţiei un mesaj: “Pentru mine, Veneția este departe, este tinerețea mea. Acolo am stat la tinerețe nu mult, dar foarte activ, cercetând spațiul venețian și arta acestui oraș minune, arta orașului, dar și arta aglomerată de artiști în Veneția. Acum, la vârsta mea înaintată, prietenii mei mă duc din nou în Veneția, mă duc prin arta mea în splendida Veneție. La această vârstă, călătoria se află în sacul memoriei util păstrării unei tinereți cerebrale. Prin ceea ce lucrez în atelier, bagajul meu spiritual lucrează neîncetat. Veneția este încă aici”, se menționează în mesajul artistei”.

După vernisajul expoziţiei „Apariţii” a Getei Brătescu din Pavilionul României din Giardini della Biennale din 11 mai, am asistat la vernisarea expoziţiei din 12 mai, amenajată la Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică, prilej cu care am stat de vorbă cu Magda Radu, curatoarea expoziţiei.

Rep.: Cum a fost primită participarea României de anul acesta?

 Magda Radu: A fost lume multă, cred că participarea României de anul acesta a fost bine primită de către public, dar şi de către specialişti şi ne bucurăm că această etapă a unui proiect complex s-a încheiat. Urmează deschiderea pentru public şi viaţa acestor două expoziţii, care sperăm să atragă cât mai mulţi vizitatori şi oameni interesaţi de universul Getei Brătescu.

Rep.: Ce spun specialiştii de alegerea acestui proiect?

Magda Radu: În acest moment e puţin prea devreme să ne facem nişte bilanţuri concludente, dar cred că a fost apreciată, pe lângă calitatea artistică a lucrărilor Getei Brătescu şi modul în care a fost abordată din punct de vedere tematic această participare care pune în prim plan femeie. E, de fapt, o expoziţie în care se reflectă asupra feminităţii, asupra felului în care se modelează identitatea feminină şi cred că e un moment important şi la nivel internaţional, când artistelor femei li se acordă multă atenţie.

Între timp, The Guardian titra dedesubtul unei panou cu fotografii ale artistei, intitulat „Trezirea”: Glorioasa Geta Brătescu, la 91 de ani, are parte, în sfârşit, de pavilionul pe care îl merită.

Rep.: Geta Brătescu nu a ţinut titlurile jurnalelor cu vânzări fabuloase. Care sunt atu-urile ei?

Magda Radu: Atu-urile ei sunt faptul că este o artistă incredibil de diversă, că lucrează în foarte multe medii artistice, aproape orice mediu artistic pe care ni-l putem imagina, în plus ea scrie. Cred că Geta Brătescu  impresionează în primul rând prin consistenţă, prin versatilitate. Se vede, prin ceea ce face că nu ţine cont de parametri cum ar fi piaţa de artă sau motivaţia de a avea o carieră. Astfel, lucrările sale nu sunt predeterminate de astfel de motivaţii. Cred că sinceritatea demersului ei, faptul că se vede că e ceva genuin, care vine din dorinţa ei de a crea, cred că asta impresionează, în primul rând.

Rep.: Cum pare această ediţie a Bienalei?

Magda Radu: E foarte greu să compari proiectele în sine şi nu e neapărat cea mai bună abordare. Îmi place foarte mult că de la o ediţie la alta, proiectele au fost foarte diverse între ele şi este excelent. Am apreciat proiectele colegilor mei, realizate în ediţiile anterioare. Mă bucură consitenţa cu care România se reprezintă la Bienala de la Veneţia şi asta am auzit de la mai multă lume în aceste zile. Aproape constant în ultimii ani, Pavilionul României, proiectele aduse aici au trezit mult interes şi asta e bine, dincolo de cei implicaţi strict în aceste expoziţii. Este bine pentru contextul cultural din care provenim şi pentru ceea ce se poate deschide, pornind de aici.

Ceea ce mi-aş dori este ca foarte mulţi curatori tineri şi artişti să-şi dorească să facă astfel de proiecte, chiar dacă nu sunt selectate, e important să încerci măcar să ai acest exerciţiu, să gândeşti ceva care ar putea să capete sens în acest context specific Bienalei.

Rep.: Ce sfaturi le-aţi da celor care ar dori să coaguleze un astfel de demers, capabil la un moment dat, să intre în competiţie pentru a reprezenta România la Bienală sau alte manifestări de gen?

Magda Radu: Orice concurs e o loterie, percepţia subiectivă a fiecărui membru a unui juriu este necuantificabilă, nu cred că există reţete. Pot exista circumstanţe favorabile sau defavorabile, dar e important, pentru oricine îşi doreşte realizarea unui astfel de proiect, să se gândească foarte bine la ceea ce vrea să transmită, să nu-i fie teamă să-şi asume riscuri, să încerce să se organizeze, să planifice cât mai bine, din timp, tot ce înseamnă acestă participare, această pregătire complicată. Să aibă încredere, pur şi simplu, în propriile idei şi în forţa lor.

Rep.: De câtă vreme vă ocupaţi de curatoriat?

Magda Radu: În mod constant aş spune de aproximativ nouă ani, am acumulat ceva experienţă, mai am multe de învăţat şi sper să nu mă opresc niciodată.

Rep.: Se învaţă şi din acest gen de evenimente, nu-i aşa?

Magda Radu: Absolut, se învaţă enorm. E un tip de expunere, de provocare şi la nivel logistic, organizatoric, pentru că un curator trebuie să ţină în mână foarte multe aspecte, cât se poate de practice. Pe lângă idei, discurs, selectat lucrări, meseria de curator solicită şi dimensiunea aceasta organizatorică.

Rep.: Vă doriţi să curatoriaţi expoziţia unui alt artist anume, în viitorul apropiat?

Magda Radu: Cred că în acest moment nu mă pot gândi, e prea proaspăt totul. E vorba de un demers de pregătire complicat, de emoţia vernisajului, efervescenţa zilelor de preview, când te judecă presa internaţională, specialiştii, e un consum emoţional mare. O ştiu de ceva timp pe Geta Brătescu, am intrat şi am ieşit de mai multe ori din universul artistei, întotdeauna sunt momente de distanţă, momente de pauză, după care revii, apar alte idei. Geta Brătescu este o artistă care necesită un efort de interpretare, de cunoaştere a operei sale. Ea nu vine să livreze un discurs despre parcursul artistic, trebuie să înţelegi singur ce poţi, ce îţi este accesibil. Toate tehnicile folosite de Geta Brătescu sunt excepţionale, dar aş spune că un mediu care şi pentru ea, le include pe toate celălalte, e desenul. Categoric, e fundamentul tuturor.

 

Incendiu la Constanţa. O maşină a luat foc în parcare

Adaugati comentarii