Exerciţii de memorie cultural-afectivă

Ca propriii arhitecţi ai memoriei noastre culturale, proiectăm cuvinte, imagini, sunete, pietre, le aranjăm strategic după viziunea scenografică susţinută de versiunea noastră identitară. Ne aliniem, cu sau fără voia noastră unor coordonate şi în acelaşi timp construim matricea unor spaţii noi, pe care le racordăm la memoria colectivă.

Creatorii ne oferă cu generozitate reprezentări artistice ale memoriei, lecturări şi  transpuneri urbane ale spaţiului identitar românesc, identificat de unii şi reprezentat de conceptul spaţiului mioritic.

Ni se predă cu duioşie lecţia arhitecturală a memoriei culturale şi capacitatea ei de a deveni emblema comunităţii faţă de care ne raportăm. Sub această imagine va avea loc propria inventariere, încadrarea într-un sistem de valori, clasarea  ierarhică şi asimilarea unei structuri de cunoştinţe culturale şi de simboluri. Ele vor funcţiona ca mărci inconfundabile, ce vor  străbate epoci, iar noi vom fi vrednici atleţi ai memoriei cultural-afective.

Miercuri, 7 septembrie 2016, de la orele 12.00 Filiala Cluj a USR îi aşteptă pe iubitorii de literatură la un eveniment în doi timpi

La 3 ani de la moartea lui Petru Poantă vor fi  lansate două cărţi semnate de regretatul critic literar,  ediţia integrală Clujul meu care reuneşte: Clujul interbelic. Anatomia unui miracol, cele trei volume Clujul meu (Oameni şi locuri, Anii şaptezeci, Radiografii), dar şi Efectul Echinox sau despre echilibru.

Coperta Cosbuc

 

Acestor volume li se va adăuga lansarea unei alte cărţi,  Opera lui George Coşbuc, semnat tot de Petru Poantă.

Atât cărţile semnate de Petru Poantă, cât şi opera poetului năsăudean au  apărut la Editura Şcoala Ardeleană.

„Clujul meu e titlul ales pentru o istorie vie şi neconvenţională a unei lumi în care personajul principal va fi Oraşul. Fiecare volum din mai multele plănuite se va organiza în jurul unei imagini dominante. Va fi, în cele din urmă, o carte despre ambianţe, locuri, contexte, dar mai ales despre oameni reali, cu faptele şi înfăptuirile lor, aşa cum le-a înregistrat memoria mea şi a bibliotecii mele.

Argument la Clujul interbelic: Ezitând între eseu şi studiul de istorie culturală, cartea aceasta vrea să fie în primul rând un manifest. Ea descrie, poate puţin idealizat, formele prin care românii au reuşit să concretizeze într‑un timp foarte scurt un proiect consistent de civilizaţie şi cultură. Avem de‑a face cu primul model, din istoria lor, al formelor cu fond; cu un eşantion în care imitaţia este creatoare. Când îl preia administraţia românească, în 1918, Clujul are o remarcabilă textură urbanistică şi o comunitate aflată în momentul ei de euforie crepusculară. Oraş al aristocraţiei maghiare şi conectat la civilizaţia central‑europeană, el pare acum inaccesibil oricărui alt mod de administrare şi intruziunii unor mentalităţi străine. Românii nu vor avea, însă, comportamentul acreditat istoric al conchistadorilor. Ei transformă Clujul într‑un model al democraţiei de tip occidental, legiferând structura lui cosmopolită şi încercând să armonizeze diferenţele, etnice sau de orice altă natură. Astfel se naşte o lume doldora de idei, atât teoretice, cât şi practice, şi asta mai ales în mediile universitare”.

Sezatoare USR

Dubla lansare de carte va fi completată de o şezătoare literară comemorativă. Vor fi evocaţi scriitorii dispăruţi în ultimii ani: Valeriu Anania, Augustin Cozmuţa, Ion Maxim Danciu, Mihai Dragolea, V. Fanache, Fodor Sándor, Florentina Florescu, Eva Cs. Gyímesi, Lászlóffy Csaba, Radu Mareş, Laurenţiu Mihăileanu, Ion Moise, Petru Poantă, Anamaria Pop, Lucian Pop, Ilie Sălceanu, Sigmond István, Mihai Sin, Efim Tarlapan, Marian Nicolae Tomi, Alexandru Vlad.

 

 

 

Incendiu la Constanţa. O maşină a luat foc în parcare

Adaugati comentarii