Publicația ClujManifest a organizat joi, 31 octombrie, la Casa Tauffer, a doua dezbatere din ciclul Clujul Elitelor și Valorilor”.

Axată pe „Calitatea sistemului universitar clujean”, dezbaterea a avut ca invitați de seamă cadre universitare de la UBB, UTCN, USAMV și UMF. Moderarea a fost asigurată de Remus Florescu (Adevărul) și Ionuț Geană (ClujManifest).

Radu Silaghi-Dumitrescu, Președinte al Consiliului Științific al UBB, descoperitorul unei formule inovatoare de sânge artificial, e de părere că principala provocare a muncii de cercetător e lipsa de predictibilitate: „Nu mai e vorba așa de mult de bani, pentru că, din 2007 încoace, Romania, în baza creșterii economice pe care a avut-o, a investit mult mai mulți bani în cercetare.” Deși avem azi aparatură la nivelul Germaniei și posibilitatea de a ne plăti oamenii la nivelul Germaniei, nu avem rezultate la același nivel, „pentru ca nu putem, la nivel administrativ, să gestionăm aceste resurse, care ne-au venit prea brusc”, e de părere Radu Silaghi-Dumitrescu. Iar lipsa de predictibilitate se referă la neseriozitatea oamenilor, pe care nu te poți baza.

DSC_0230

Tinerilor cercetători care se află la început de drum, cercetătorul le atrage atenția că, dacă sunt în Cluj, sunt foarte norocoși, pentru că aici e un centru extraordinar, în care există resurse pentru orice cercetare. „Avem niște legi și niște regulamente superbe, pe care însă nu le respectăm. Trebuie doar să fim mai serioși!”, a concluzionat Dr. Silaghi-Dumitrescu.

Mihaela Luțaș, Prorector și profesor universitar la FSEGA, a declarat: „dintre studenții care termină FSEGA aproximativ 60% își găsesc de lucru, dar nu neapărat în domeniu”. Mai în glumă, mai în serios, doamna Prorector spune că aproape toți studenții care calcă pragurile UBB-ului se visează, după finalizarea studiilor, directori sau contabil-șefi, sau aspiră la un job la nivel foarte înalt. Totodată, la întrebarea adresată de Remus Florescu (câți dintre studenți termină studiile?), Mihaela Luțaș a răspuns că există o medie de aproximativ 500-600 de studenți, aceștia intenționând să se stabilească în Cluj-Napoca, 30% dintre aceștia sunt studenți clujeni.

DSC_0248

La întrebarea „Câți dintre studenți își găsesc un loc de muncă în domeniu?”, Liviu Mărghitaș, președintele senatului USAMV a afirmat că, dintre studenții care au terminat USAMV, 40% sunt fermieri cu fonduri accesate, restul de 60% urmează să-și fixeze o țintă asupra carierei. Ca o evaluare finală a unei perioade de 10 ani, domnul Mărghitaș susține că 80% au afacerile lor, pe plan național. Ghindea Marcel, reprezentant UTCN, a întrebat cum sunt ajutați studenții să obțină fonduri europene, iar domnul Mărghitaș a răspuns că se fac simulări și exerciții pentru a obține fonduri.

DSC_0254

Marius Bojiță, profesor universitar care a reprezentat UMF la dezbatere, spune că această universitate oferă burse pentru obținerea unor aparaturi care să ajute studenți să pună în practică cunoștințele dobândite. Domnul Bojiță susține că un tânăr care intră în aceasta facultate cu  gândul de a face o cercetare are determinarea de a o duce până la capăt. Un exemplu demn de urmat pentru tinerii de astăzi, care sunt într-o vacanță pe banii părinților, pentru că majoritatea dintre ei nu lucrează. Totodată, domnul Bojiță crede că studenții preferă să se realizeze dincolo de hotare, iar procentul acestor studenți este de 30-40 %. Acest lucru poate fi privit și din altă perspectivă, ca un indiciu că școala medicală românească e performantă, iar absolvenții au șansa de a intra într-o competiție cu medici din alte țări.

DSC_0261

Faptul că studenții au posibilitatea de a face practică în stagii organizate în spitale e foarte important pentru viitoarea lor carieră, afirmă domnul Bojiță, care consideră că tinerii pleacă din țară deoarece nu au condiții să se realizeze pe plan financiar în Romania. Aceștia ar trebui să aibă anumite avantaje (o casă, salariu motivant și, de ce nu, optional o mica gradină, pentru a avea o ocupație pe lângă serviciu). Marius Bojita mai spune că o idee folositoare, de altfel, pentru universități este ca acestea să colaboreze cu sectoarele private, astfel creându-se un parteneriat public-privat, deoarece tineri cei mai buni in acest domeniu aleg țarile ocidentale și  sistemul privat  atât din țară cât și de afară.

AICI PUTEȚI VIZITA PAGINA DE FACEBOOK CLUJUL ELITELOR ȘI VALORILOR + pozehttps://www.facebook.com/ClujulElitelorSiValorilor?ref=br_tf

 

Primeşte la prima oră a zilei cele mai noi ştiri din judeţul Cluj pe email!

Adresa de email:

Un serviciu oferit de către feedburner. Politica de confidenţialitate pentru abonaţi.