alin tise banner

Daniel David, după numirea în conducerea CNATDCU: „Dacă mâine Consiliul Rectorilor își asumă poziția pe care eu am susținut-o – că rectorii nu ar trebui să fie în aceste consilii – eu îmi dau demisia”

Rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Daniel David, face parte, de o săptămână, din conducerea Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), numirea sa, alături ale altor cadre universitare, în aceste poziții generând anumite discuții.

Daniel David spune că el a susținut în cadrul Consiliului Național al Rectorilor (CNR) ca cei care ocupă funcții precum a lui în ierarhia universitară să nu facă parte dintr-un astfel de for: „Eu am acceptat să intru fiindcă a fost decizia Consiliului [Național al Rectorilor] să participe rectorii. Eu sunt membru în CNR. Nu pot pune la risc universitatea, care să-mi reproșeze că CNR lasă să participe rectorii și eu refuz această poziție pentru UBB”.

„Punctul meu de vedere nu a câștigat și când CNR a trimis propunerile de rector nu am comentat public, fiindcă m-am comportat instituțional. Trebuie să pleci din CNR dacă nu vrei. Dacă s-a făcut o regulă și la regula respectivă au ieșit alții decât cei care se așteptau, nu poți să le reproșezi. Noi nu gândim individual, ci instituțional. Dacă mâine CNR își asumă poziția pe care eu am susținut-o – că rectorii nu ar trebui să fie în aceste consilii – eu îmi dau demisia. Dar regula e regulă”, a afirmat rectorul UBB.

Rep: Faceți parte din Biroul Permanent al Consiliului Național al Rectorilor (CNR)?

Daniel David: Da. Fac parte, fiindcă fostul rector și UBB făceau parte și atunci am preluat poziția UBB și în biroul CNR [odată cu preluarea mandatului de rector al UBB].

Rep: Când a fost decisă convocarea pentru luni a unei ședințe a Biroului Permanent al Consiliului Național al Rectorilor? Ce anume a declanșat organizarea acestei ședințe?

Daniel David: A fost o ședință la care nu am putut participa. Organizarea a fost declanșată de comentariile pe marginea CNATDCU, atunci când a apărut componența. Au fost discuții despre membri, despre rolul CNATDCU și de aici s-a extins la rolul învățământului superior în general. Atunci a fost făcută referire [pe grupul de Whatsapp al rectorilor – N.Red] la necesitatea unei poziții a CNR și era nevoie să fie discutată într-un cadru formal.

Rep: De ce a devenit funcționarea CNATDCU un subiect de discuție brusc, între rectori, la 3 zile de la numirea membrilor noului for, după ce rectorii își exprimaseră dorința de a face parte din acest for?

Daniel David: Eu cred că CNATDCU este o soluție de compromis pentru sistemul de învățământ din România și, fiind un compromis, generează patimi în procesul de constituire și nemulțumește parțial pe mulți la final. Probabil că văzând rezultatul CNATDCU, și-au exprimat nemulțumirile.

Opinia mea este că toate consiliile din jurul Ministerului Educației sunt consultative. Din cauza faptului, însă, că nu s-a făcut o reformă adecvată – și cred că ar trebui o diferențiere pe misiuni a universităților – CNATDCU generează patimi pentru a controla ceea ce se întâmplă. Legea spune că aceste consilii sunt consultative, dar au funcții administrative prea mari. E clar că nu ăsta este modelul către care trebuie să mergem. Nu este ceva ce trebuie să păstrăm.

Rep: De ce ați acceptat să faceți parte din noul Consiliu general al CNATDCU, dacă este o instituție de compromis?

Daniel David: În acest moment este nevoie de CNATDCU, așa cum este el. Fără acea reformă a arhitecturii învățământului superior, instituția este necesară. Dar modificarea se poate face, legea permite să se facă o diferențiere a universităților, să fie mecanisme de finanțare diferite. Noi am picat în această logică în care sunt 54 de universități de stat și pe toate vrem să le considerăm universități world class.

Rep: Concret, dacă ați fi ministru, cum ați face această reformă a arhitecturii învățământului superior?

Daniel David: Dacă eu aș fi ministru, aș face o analiză obiectivă cu experți naționali și internaționali despre cum se definește – în aria europeană în care noi suntem și jucăm – o universitate world class, cum se definește una importantă din punct de vedere regional și local. Sunt o serie de criterii cunoscute: poziționarea deja în rankinguri, mărimea zonei în care se află universitatea, că dacă nu ai demografie puternică, nu ai cu ce să te dezvolți, gradul de dezvoltare economică în zonă, mai sunt și alte criterii. În paralel, pe măsură ce apar criteriile acestea limpede pentru toată lumea, aș întreba universitățile ce misiune își asumă. Se văd prin prisma criteriilor drept o universitate world class sau locală? După ce își definesc misiunea, le-aș include în categoriile respective în funcție de ce își aleg ele. Eu le-aș da șansa în primul rând, dar le-aș spune că fiecare categorie va fi evaluată prin criteriile pe care le vedeți. Vom lua în calcul publicațiile, legătura cu mediul economic, etc. Ei trebuie să știe care sunt indicatorii care definesc categoria. După ce își aleg categoria, să vedeți ce ușor vom face metodologii de evaluare de la școlile doctorale, programe, pentru că înțelegi paradigma în care ai intrat singur, nu te-a forțat nimeni să intri în ea.

Noi lucram în aria europeană, nu putem veni noi cu alte legi.

Apoi m-aș asigura că încep un program național de susținere a universităților, un program de excelență pentru categoria primă, fiindcă noi creștem, UBB a crescut sistematic, dar alții cresc mai bine ca noi că au programe dedicate. În QS am rămas noi și UB. Degeaba creștem, alții cresc mai repede ca noi. Și m-aș uita cum să flexibilizez legi, astfel încât autoritățile regionale și locale să poată să susțină simplu universitățile care se definesc regional.

Interviul cu rectorul UBB, Daniel David, poate fi citit integral pe Edupedu.ro.

masca-medicala
Incendiu la Constanţa. O maşină a luat foc în parcare

Adaugati comentarii