Dragoş Bîlteanu a ajuns consilierul personal al administratorului special Pavel Avrămoiu. Cristina Chiriac e director general. Cine conduce WTCB?

 În peisajul antreprenorial feminin românesc sunt numeroase exemple de succes. Cele mai multe cariere sunt rezultatul efortului, ambiţiei şi inteligenţei conjugate în ani de sacrificii şi împliniri. Lumea leadership-ului este dominată de bărbaţi, iar ca să pătrunzi în interiorul câmpului de bătălie, şi să lupţi cu aceleaşi arme este de cele mai multe ori o acţiune sinucigaşă în România.

Mereu se va găsi cineva să suspecteze că un bărbat cu influenţă este autorul moral al ascensiunii. Mereu un bărbat cu influenţă se va strădui din răsputeri să o înlăture sau să limiteze cel puţin zona de acţiune a acelei femei.  Eludarea  legii, lobby-ul sau orice altă decizie e preferată, ca un rău mai mic decât răul cel mare, adică femeia-leader. Iar dacă, Doamne fereşte, atunci când o femeie este preferată unui bărbat în vârful schemei, aproape nimic nu-l va împiedica pe cel învins să apeleze la tot cortegiul de pile, cunoştinţe şi relaţii, grupuri de interes sau organizaţii diverse pentru a îndepărta inamicul feminin „de la butoane”.

Cum stau lucrurile la World Trade Center?

Povestea s-a repetat de atâtea ori, încât devine aproape o cutumă. S-a întâmplat şi în cazul World Trade Center Bucureşti, societate care, după o serie de decizii păguboase şi un credit de 40 milioane dolari a ajuns în situaţia de insolvenţă. Creditul fusese anjgajat la trei bănci, Lyonnais, BNP Paribas şi Société Générale, care,  evident  au cerut o garanţie suverană de la stat, înainte. În contul datoriei WTCB, statul a plătit echivalentul în lei a peste 110 milioane de dolari. Aşa se facă că World Trade Center Bucureşti a ajuns în acest fel să fie dator statului român.

Până aici, nimic neobişnuit. În timp s-a schimbat şi structura acţionariatului la WTCB.  Iniţial,  acţionarii principali erau compania Bouygues din Franţa, Debarth  din Elveţia şi fostul Bancorex. Fiecare participaseră cu  puţin peste 20%. În anii care au urmat, WTCB a pierdut Satul Francez şi Clubul Francez, cumpărate de Consiliul General al Municipiului Bucureşti cu aproximativ 15 milioane de dolari. Fondul Proprietatea deţine 19,9%, Camera de Comerţ a României  are 6,27%, Primăria Bucureştilor are şi ea 5,15%. Le stau alături Bouygues Batiment International, care deţine 21,51% şi Debarth SA cu 20,23%. Nu sunt de neglijat nici Tarom cu 2,6%, Financiara SA 7,91%, Astra SA 5,78%, TC Carpaţi SA 3,43% sau SIF Muntenia cu 2,68%.

Pe cine nu laşi să moară, nu te lasă să trăieşti

În momentul în care Cristina Chiriac şi-a început activitatea de director general al World Trade Center Bucureşti, lucrurile nu stăteau tocmai cum ar fi putut sta în complexul din care face parte şi Hotelul Pullman, de 4 stele, componentă a reţelei internaţională Accor, cu 203 camere, un centru de conferinte cu 10 săli multifuncţionale, centrul expozitional Plaza. Nu mai puţin de 11.000 m.p. sunt destinaţi spaţiilor de birouri, 3.500 m.p. le ocupă galeriile comerciale, iar pe 2.000 m.p. sunt restaurante.

Cu abilitate şi efort, Cristina Chiriac a făcut ca la începutul activităţii sale de conducere, profitul WTCB să crească, şi nu puţin , ci cu un milion de euro. S-au înregistrat procente excelente ale gradului de ocupare al galeriei comerciale, ajungându-se la  peste 90%. De asemenea, gradul de ocupare al spaţiilor destinate birourilor înregistrase creşteri de peste 70%.

Ca o recunoaştere a îmbunătăţirii situaţiei financiare a WTCB, în anul 2014, la 20 de ani de la înfiinţarea companiei, Cristina Chiriac a fost gazda celui mai important  şi mai amplu eveniment al companiei – Adunarea Generală World Trade Center , aflată la ediţia 45, la care au participat 330 de delegaţii din 95 de ţări, reprezentanţi WTC din toată lumea.

Deşi adusese compania în zona de profit, Cristina Chiriac a  fost demisă  a doua  zi după acel eveniment, fără previz, fără o motivare. A făcut-o  administratorul special Pavel Avrămoiu, nerespectând astfel prevederile legale din Codul Muncii.

Stăm strâmb, dar judecăm drept

Să nu uităm de unde am pornit. WTCB este o societate în insolvenţă şi potrivit legii, unei societăţi aflate  în perioada de observaţie, la propunerea acţionarilor i se poate numi un administrator special.

Consilierul personal al primarului în exerciţiu din acea vreme, Sorin Oprescu a fost propus de Primăria Capitalei pentru funcţia de administrator special, iar acţionarii World Trade Center l-au şi numit pe Pavel Avrămoiu, căci despre el era vorba. După puţină vreme  Avrămoiu a fost suspendat din funcţie, ca urmare a unor activităţi desfăşurate cu încălcarea mandatului. Cel puţin aşa a decis intanţa.

Administratorul judiciar al WTCB, Euro Insol a numit-o pe Cristina Chiriac în funcţia de director general în 2013. La cererea unor creditori, Euro Insol  a fost înlocuit de către judecătorul sindic Mircea Moldovan în  anul 2014.

Conform legii insolvenţei, administratorul special, în acest caz Pavel Avrămoiu, preia atribuţiile Consiliului de Administraţie şi împreună cu administratorul judiciar, adică Euro Insol, care o numise pe Cristina Chiriac, conduc activitatea debitoarei, respectiv WTCB. După ce administratorul judiciar Euro Insol a fost înlocuit, Cristina Chiriac a continuat activitatea în cadrul companiei, pe funcţia de director general, conform schemei de personal.

A doua zi după cea de-a 45-a Adunare Generală World Trade Center, Cristinei Chiriac i s-a cerut să plece din funcţie şi să părăsească în acea zi clădirea, fără nicio explicaţie şi fără procedurile normale de predare-primire.

Nu mor caii când vor câinii

Cristina Chiriac a contestat în instanţă decizia abuzivă a administratorilor şi, la mai mult de 3 ani de la acel incident şi-a câştigat dreptul de a fi reangajată în aceeaşi funcţie, în urma unei sentinţe definitive şi irevocabile. Urmează o altă serie de procese pentru recuperarea salariilor restante din perioada aferentă.

Nici această situaţie nu este una specială pentru România anilor noştri. E doar unul din multele cazuri în care o femeie ajunsă în fotoliul de director general este înlăturată tocmai pentru că este eficientă, dar avându-se grijă să finalizeze cel mai important eveniment al companiei, pe care administratorii nu l-au coagulat, dar s-au bucurat de roadele sale în planul imaginii WTCB.

Cum devin lucrurile?

Întrebarea legitimă care se pune astăzi este cine conduce World Trade Center?

În toţi aceşti mai bine de 3 ani de când Cristina Chiriac nu a mai ocupat fotoliul de director general, administratorul special şi-a exercitat cum a știut el mai bine atribuțiile.  Iar când a considerat că are nevoie de sprijin şi-a angajat un consilier personal, nimeni altul decât Dragoş Bîlteanu, implicat în acţionariatul SIF Banat Crişana. Ei şi? Păi, SIF Banat Crişana controlează SAI Muntenia Invest, care este administratorul SIF Muntenia, adică unul din acţionarii WTCB.

Nu ştim nici ce nevoie avea administratorul special de acest consilier personal, nici ce nevoie are Dragoş Bîlteanu să fie angajatul WTCB, dar conflictul de interese ar trebui să conteze. Iar atunci când se angajează cheltuieli din bani publici, cu atât mai mult.

Lucrurile nu rămân niciodată simple, ci se complică pe parcurs. Fiul lui Pavel Avrămoiu, Octavian Avrămoiu este membru în conducerea SIF 1 şi are întâlniri la WTCB, aşa că apar suspiciuni cu privire la Dragoş Bîlteanu şi  legăturile pe care acesta contiună să le aibe cu persoane implicate direct în conducerea SIF Banat Crişana.

„Garda moare, dar nu se predă!”

Din luna noiembrie 2016, Cristina Chiriac a fost reîncadrată pe funcţia de director general, după cum a hotărât instanţa.  În mod normal ar fi fost să preia toate atribuţiile avute anterior. Ca să împiedice accesul său concret, Pavel Avrămoiu a modificat organigrama, reducând sau restricţionând atribuţiile directorului general. Acesta, ca reprezentant al administratorului judiciar, era oprit să vegheze ca WTCB să-şi achite datoriile faţă de statul care i-a preluat, ca garant, o parte însemnată a datoriei faţă de băncile creditoare.

Pavel Avrămoiu i-a interzis chiar Cristinei Chiriac să vorbească public despre activitatea World Trade Center, după cum a declarat ea într-un interviu acordat recent ziarului Bursa, încălcând astfel o dispoziţie abuzivă.

Iată ce conţinea un document semnat de Pavel Avrămoiu:

„În perioada 15-24.06.2016, în absenţa mea, domnul Dragoş Bîlteanu, consilier Direcţia Generală, va putea semna, dacă este necesar, în numele meu, următoarele documente: corespondenţa societăţii, avansuri din casierie, cereri de rambursare, cereri de achiziţionare şi/sau contracte, comenzi strict în limita bugetului aprobat, cereri de concediu, documente specifice activităţii hotelului Pullman, orice alte documente pentru funcţionarea normală a World Trade Center Bucureşti şi Hotel Pullman cu excepţia plăţilor din conturile bancare ale societăţii. Toţi salariaţii, inclusiv cadrele de conducere ale World Trade Center şi Hotel Pullman vor răspunde cu maximă operativitate solicitărilor. Nicio informaţie nu va fi furnizată terţilor fără aprobarea prealabilă a domnului consilier Dragoş Bîlteanu, semnat Pavel Avrămoiu, manager”. (Sursa: http://www.bursa.ro).

Cristina Chiriac

In exclusivitate pentru ClujManifest, Cristina Chiriac, director general World Trade Center Bucureşti a declarat: „Mai presus de toate trebuie să primeze legea iar acționarii şi în special creditorii WTCB trebuie să aibe grija cum este gestionată activitatea! Se impune o analiză atentă a activității administratorului special Pavel Avramoiu! Angajările din ultima perioadă, demiterile ilegale, dar şi altele sunt doar cateva motive pentru a analiza atent eficienţa, oportunitatea, dar şi legalitatea deciziilor luate în decursul ultimilor trei ani.”

Nici nu mai contează foarte mult că faţă de 2013, când Cristina Chiriac a părăsit forţat fotoliul de director general, cifrele WTCB nu mai stau deloc atât de bine.

Dar atâta timp cât Primăria Capitalei este alături de principalul creditor, Ministerul de Finanţe în comitetul creditorilor, se pune problema cheltuirii unor  bani publici şi a eficienţei unui administrator special în exercitarea atribuţiilor faţă de o companie cu mari datorii la stat.

Desigur, poate părea desuet, iar sumele nu atât de uriaşe încât să impresioneze, dar se adaugă altor numeroase cazuri care scurtcircuitează financiar şi moral banii publici, aşa că nu putem rămâne indiferenţi.