Emil Aluaș: “Academia Gh. Dima” mediocră, inutilă, extrem de păguboasă pentru statul Român

De când m-am întors acasă, vara anului 2007, am un plan scris în detaliu de înfiinţare a unui Conservator având ca model cele mai bune din lume.“Conservatorul de Muzică Brahms-Bartok”, aşa trebuie să se numească noua instituţie, care ar respecta istoria noastră, a Clujului, a Ardealului, a Banatului. Johannes Brahms a concertat în oraşul meu în septembrie, 1879, iar Bela Bartok a concertat în oraşul meu de 12 ori. Sunt recunoscuţi ca titani ai culturii universale, ne mândrim că fac parte din istoria oraşelor şi regiunilor noastre. Putem fi consideraţi în rând cu ţări importante ale Europei. Prin modalitatea de selecţie, instituţia trebuie sa fie una exclusivistă, deschisă doar celor mai buni profesori şi studenţi, preocupaţi de cultura şi civilizaţia vestică. Azi cheltuim imens din taxe şi impozite, pe o instituţie la nivel de şcoală populară de artă, careia îi spune Academia de  Muzică Gh. Dima, cu un nivel submediocru de profesori şi studenţi. Este o invazie inexplicabilă a etnografiei şi folclorului într-o instituţie care ne-a pregătit pentru cu totul altceva. Sunt un admirator al oricărei arte, dar taragotul, naiul, fluierul, alte instrumente folclorice, nu au nimic în comun cu Haydn, Mozart, Beethoven, Bruckner, Mahler, Wagner, etc.. Locul studiului acestora este în instituţii pedagogice, sau de etnografie şi folclor. Am cântat eu însumi folclor dar niciodată nu am fost reprezentativ. Cu folclorul nu vom deschide niciodată uşile marilor puteri ale Europei, ale lumii. Inşi ca Zamfir-cu toba, nu a cântat în viaţa la un instrument dar de 40 de ani pleacă în turnee pe tot globul, cu trupe de folclor, doar bătând o tobă. Sau unu care conduce Icoane, habar nu am cum îl cheamă, despre care se spune că arată ca Avram Iancu. Un tip ridicol care nu are ce căuta într-o instituţie de cercetare a  culturii şi civilizaţiei vestice. Faptul că nici măcar nu-i cunosc relevă inexistenţa lor în lumea noastră de specialitate. Eu fiind aici, cu studii la zi, din 1959 până în prezent. Nici nivelul mediocru al lui Valentin Timariu (i-am primit in SUA lucrarea de doctorat care nu se poate citi din cauza infantilismului limbii române şi a temei), Pavel Puşcaş, Elena Andrieş, Mircea Sâmpetrean, şi zeci de alţii. Am rămas stupefiat să aflu că se inventează în senat discipline doar ca profesorii să-şi păstreze locul de muncă. Peste 95% din doctoratele emise de această instituţie sunt furturi. Iar noi vorbim de plagiat ca infracţiune penală. Nici unul nu vorbeşte nici o limbă străină de circulaţie internaţională, primul examen care trebuie luat. Eu însumi mi-am luat acest examen, deloc uşor. Mi s-a propus să mi se aranjeze acest examen, contra cost. Ceea ce denotă că există o adevarată reţea mafiotă. Am răspuns că nu am nevoie, ştiu bine limba engleză. Constantin Râpă, o catastrofă profesională, venit la primăria din Cluj din Balta Brăilei-locul lui de baştină, să i se dea locuinţă din fondul de stat, pentru a-III-a oară. Fostul rector Adrian Pop şi fiul lui, acesta din urmă bolnav psihic, la propriu, stabilit clinic, ambii ne având ce căuta într-o instituţie cu care nu au nimic în comun ca pregătire. Sau fraţii Marc, oboistul ceva mai răsărit, celălalt o catastrofă intelectuală şi profesională. Nu ştiu când se va interzice prin lege angajarea în aceeaşi insituţie a rudelor de până la gradul 4. În toate ţările pe car le cunosc există lege clară în acest sens. Şi pentru că cel mic lucrează cu normă întreagă atât la filarmonică câ şi la Academie, nu voi putea niciodată inţelege cum se poate să existe persoană cu două salarii întregi , ambele luate de la instituţii de stat, bugetare. Repet, este lege. V. Victoriţa, o submediocră, Grigore Pop, corupt, care ia şpagă de 40 de ani, Liviu Moga-nimic în comun cu jazz’ul din care şi-a dat doctoratul, Şi zeci de alţi profesori. Toţi au fost selectaţi în 1970 de către PCR şi securitate să rămână profesori la Conservator. Fostul director administrativ, Bizo, ştie totul în amănunt. Ar trebui să aducă toţi adeverinţă de la CNAS că nu au colaborat cu securitatea. Nu vor reuşi pentru că toţi au fost colaboratori zeloşi ai securităţii. Şi cum mediocritatea atrage mediocritate, aşa sunt şi studenţii, mediocrii, neinteresaţi, apatici, fără viitor. Această cloacă PCR’isto-securistă trebuie desfinţată. Oraşul meu, Ardealul şi Banatul, trebuie deschis spre lume. Noua generaţie, Vasile Jucan, Nicuşor Silaghi, foarte slabi profesional. Acestea sunt doar cîteva din alte sute de fapte nelegale, multe kafkiene, suprarealiste, petrecute în această instituţie care nu are o logica a existenţei.

de Emil Aluaș, dirijor.

Incendiu la Constanţa. O maşină a luat foc în parcare

comentarii

  • Stimate domn Aluaș
    E o plăcere să acuzăm și să fluturăm terminologii muzicale pe un site de știri unde nu prea există oameni avizați care să contrazică, nu-i așa? Articolul privitor la Academia de muzică „Gheorghe Dima” este scris într-un stil atât de subiectiv și revanșard, încât cu ușurință putem crede că toate inepțiile dumneavoastră provin din frustrări nespuse până acum – și dacă și cercetăm puțin mai adânc (cum am avut inspirația să fac) putem și afla motivele, conflicte din alte epoci, vise de mărire frânte, care vă determină să scuipați atâta ură.
    Personal, nu sunt fan C. Rîpă. Nu sunt nici fan V. Timariu. Nu este nici locul, nici timpul să discutăm greșelile fiecăruia, căci atunci ar trebui să scriem și un articol numit „Emil Aluaș, mediocru, inutil, extrem de păgubos pentru statul Român”. Dar de aici până la a atribui greșelile personale ale unor indivizi unei instituții, e cale lungă, și tocmai aici bate la ochi bolșevismul de care dați dovadă. Epocile se schimbă, corpul profesoral la fel; iar pe cum trece timpul, așa Academia este forțată să se adapteze la schimbările apărute. Spuneați „Azi cheltuim imens din taxe şi impozite, pe o instituţie la nivel de şcoală populară de artă, careia îi spune Academia de Muzică Gh. Dima, cu un nivel submediocru de profesori şi studenţi.” A doua dovadă de vorbit în necunoștință de cauză. Aveți habar câți foști studenți ai Academiei sunt în Occident, apreciați la superlativ? Vă fac o listă, pentru a fi mai simplu de urmărit de un dirijor atât de experimentat ca dumneavoastră:
    • Adrian Sâmpetrean – membru al Studioului de Cameră al Operei de Stat din Munchen. Apariții solistice la Operele din Dusseldorf, Duisburg și Hamburg. Aprilie 2013, debut la Teatrul Scala din Milano. Colaborări pe scenă cu Edita Gruberova, Angela Gheorghiu, Axel Kober. În Octombrie 2013 va debuta la Staatsoper Berlin cu opera „Trubadurul”, sub bagheta lui Daniel Barenboim, într-o producție în care iau parte și Placido Domingo, Jonas Kaufmann și Anna Netrebko.
    • Anita Hartig – solistă a Operei de Stat din Viena din anul 2009, debut cu „Boema” la Teatrul Scala și la Covent Garden, Londra. În Martie 2014, debut la Metropolitan Opera New York, cu aceeași operă. Colaborări pe scenă cu maestrul Carlo Rizzi și multe alte nume solistice.
    • Ștefan Pop – câștigător al Marelui Premiu la Concursul Operalia în anul 2010. Colaborator al unor teatre precum: Staatsoper din Viena, Opera Bastille din Paris și Opera de Stat Hamburg. August 2012, concert alături de Placido Domingo la Covent Garden, Londra. Noiembrie 2012, spectacol cu „Rigoletto” pe scena Teatrului Scala. Colaborări cu nume precum Rolando Villazon, Erwin Schrott, Antonio Pappano, Angela Gheorghiu, Danielle Gatti.
    Dau doar trei exemple, pentru a nu vă pierde timpul prețios. Dar vă stau oricând la dispoziție pentru a continua șirul, într-o dezbatere publică sau privată. Și aceștia sunt doar studenții de la secția de canto – va deveni interesant când vom începe să numărăm instrumentiștii care sunt fie soliști, fie orchestranți în Occident; iar când vom termina cu aceștia, vom începe să numărăm teoreticienii și publicațiile acestora. Dacă ați fi făcut asta înainte să vă aruncați avizul de mare muzician asupra Academiei, v-ați fi scutit singur de rușinea dovezilor de lipsă crasă de obiectivitate de care dați dovadă.
    Așadar, domnule dirijor, vă așteptăm pe la noi. Vă implorăm chiar, împărțiți cu noi vasta știință pe care o posedați. Demonstrați-ne cum, de la Sigismund Toduță încoace, Academia a dat numai rateuri. Iar când și dacă veți face asta, eu însumi vă voi propune pentru postul de Rector. Altul mai potrivit decât dumneavoastră…sincer, nu văd.

    Radu Zaharia, membru al Consiliului de Administrație al Facultății Teoretice din cadrul Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca.

    • Si lista poate continua (cu NUMEROSI Artisti de talie cel putin Europeana scoliti in institutia noastra)

      • hmmm… am o nedumerire; chiar credeti ca muzica europeana este inferioara celorlalte culturi muzicale?

    • Stimate Domnule Zaharia, va felicit pentru raspunsul dat articolului d-lui Aluas. Sunt muzician, am terminat Conservatorul Ciprian Porumbescu in Bucuresti, am lucrat 20 de ani in Filarmonica din Brasov si am avut contact cu multi muzicieni care au studiat in Conservatorul din Cluj. Trebuie sa va marturisesc sincera mea apreciere pentru aceasta institutie, din anumite puncte de vedere SUPERIOARA Conservatorului din Bucuresti. Nivelul profesional al studentilor Dumneavoastra s-a dovedit in multe ocazii (festivaluri, recitale, ansambluri de muzica de camera, etc… lista este destul de ampla!!!) surprinzator de ridicat! In Bucuresti deja era o senzatie de “panica” numai la gandul ca veneau clujenii!!!

    • Stimate domnule dirijor Emil Aluaş,
      Declaraţia dumneavoastră jalnică cu privire la nivelul profesional al Academiei de Muzică “Gh. Dima” şi al competenţei cadrelor universitare, se datorează strict frustrării personale. Asta o spune o fostă studentă care a avut trista experienţă de cânta sub bagheta dumneavoastră, despre care pot spune cu mâna pe inimă ca nu are nimic în comun cu arta dirijorală.
      Poate dacă vă veţi documenta, veţi afla că în cadrul Conservatorului nu se studiază nici nai, nici taragot şi nici fluier, iar faptul că nu aţi auzit de conducătorul grupului “Icoane”, denotă superficialitatea dumneavoastră, sau mai degrabă o simulare ieftină.
      Am citit cu dezgust cum aţi menţionat nume care nu numai că au format generaţii de instrumentişti şi cântăreţi remarcabili, pe care îi auzim atât în ţară cât şi în străinătate, dar şi teoreticieni cu o foarte bună pregătire profesională, performanţe pe care dumneavoastră nu ştiu să le fi atins.
      În concluzie, eşecurile personale şi profesionale nu ne dau dreptul să împroşcăm cu noroi în persoane pe care le judecăm în mod subiectiv şi nici într-o instituţie cu tradiţie ca cea a Academiei de Muzică. Şi da! Academia de Muzică “Gh. Dima” se poate lăuda că are profesori remarcabili, studenţi cu rezultate, şi activităţi de o mare calitate profesională!

      Raluca Adina Ilovan, Doctorand al Academiei de Muzică “Gh. Dima”, Cluj-Napoca

  • Dragii mei, Aluaş şi Zaharia.
    Conservatorul este într-adevăr într-o situaţie penibilă.
    Aici ori eşti foarte tare ca autodidact ori nu o să reuşeşti absolut nimic. deci.. mulțumesc pentru nimic, personal didactic al ACADEMIEI DE MUZICĂ GH DIMA CLUJ!
    Dar dacă afirmi că nu poţi să ieşi pe plan internaţional cu ajutorul folclorului, cu părere de rău, dar eşti un dobitoc care-și renegă propria identitate! Îmi pare rău că ai ajuns atât de pornit împotriva a ceea ce ești! un român! oriunde ești, asta o să te urmărească! nu uita!

    Academia este plină de comunişti, asta e drept. Începând de la portar până la pilele pe care le au rectorii ca să reziste în funcţie.
    Oameni care-şi anajează soţiile, fiii, amantele ş.a. Acesta este comitetul de profesori de aici. Că până la urmă dă-o încolo de muzică… cine ce să facă cu ea?!?! Pe cei buni, cu potențial, îi trimitem la Piatra Neamț! Sau îi considerăm o nulitate. Majoritatea licențelor, tezelor de doctorat sunt copii sau traduceri din alte limbi. Iar când vine cineva cu ceva original, dacă nu e bine înfipt pe aici… îl distrugem!

    Dar, din păcate, nu doar academia este în această situație. Nu! Nu-i așa? Să ne uităm peste gard.. ca să nu se simțim atât de penibil, totuși.

    Dragul meu Zaharia, habar nu am cine ești.
    Ține seama că nu datorită celor din cons, cei pe care tu i-ai enumerat au ajuns cine sunt acum! Au fost și ei… al naibii de buni autodidacți!
    Și dacă nu crezi, atunci întreabă-i personal.

    Cu drag…
    Un fost student frustrat!

    • era să uit…
      Mascatul în Avram Iancu și domnul cu nume din poeziile hazlii ale copilăriei… n-au nimic de-a face cu etnografia sau cu folclorul.

  • Nu stiu cum este acum atmosfera in Conservator, dar din fericire eu am apucat inca sa ma bucur de instruirea urmasilor lui S. Toduta. … parca inca se mai simtea spiritul lui pe coridoarele Conservatorului :) o spun cu drag si sunt mandra ca am avut ocazia sa fiu si eu studenta intr-o astfel de institutie, sa fiu membra a Coului “Antifonia”. Dupa absolvirea Academiei de Muzica din Cluj am devenit studenta in Frankfurt – Dr. Hoch’s Konservatorium, unde am fost apreciata pentru pagajul de cunostinte pe care il am incepand cu Istoria Muzicii pana la Teorie muzicala… de cate ori eram laudata ma gandeam la domnul profesor C. Rapa – lui ii multumesc pentru ceea ce sunt eu acum. Conservatorul din Frankfurt nu este nici macar pe jumatate celui din Cluj. Timaru, H. Peter Türk, Silaghi, Florentin Mihaescu, Cornel Groza sunt doar cateva nume – de care imi voi aduce aminte toata viata mea si la care le multumesc.

    Helga Krech , o simpla profesoara de pian in Frankfurt am Main si Erzhausen.

  • Draga autor, daca esti atat de frustrat, nu trebuie sa ataci alta lume. Conducatorul Ansamblului Icoane este d-nul Ioan Bocsa. Fptul ca nu-l cunoasteti releva incapacitatea d-voastra de a va dezvolta cultura generala nationala. Nu aveti nici un drept sa atacati vre-o persoana direct fara sa o cunoasteti sau sa stiti macar cate a facut. Mai ales daca vorbiti despre Pavel Puscas. Omul acesta a citit mai multe carti decat macar ati vazut in viata d-voastra si cunoaste mai multe limbi decat ati putea cunoaste d-voastra vre-odata. Subestimati la greu calitatea si capacitatea acestei institutii si va doresc sincer succes spre infiintarea unei noi institutii, fapt pe care sunt sigura ca nu-l veti reusi.
    ,,Nu batjocori pe nimeni şi socoteşte că nimeni nu e atât de neputincios ca să nu poată cândva să răzbune o nedreptate.”
    Esop

  • Regret nespus ca o persoana ce se considera profesionista, improasca o intreaga institutie cu noroi, prin acuze nedovedite venite poate in urma unor frustrari personale.
    Stiu ca in aceasta Academie, corpul profesoral este crema profesionistilor din domeniu.

  • Domnule ”A lua” desi nu va cunosc personal am impresia ca suferiti de un complex de inferioritate foarte pregnant tipic romanilor cu sapca.P.S Daca Vlad Tepes ar fi fost la conducerea Academiei cu pricina acum erati zbarlontat intr’o teapa in forma de bagheta !Prezumtiile nu joaca nici un rol aici!
    Ardelean Tipic

  • Am o prietena care a terminat la Oradea desi era din Cluj, pentru ca profesorul i-a zis “pai daca nu te culci cu mine nici nu are sens sa dai examen”, asta la sectia de canto.
    Pe unii dintre cei amintiti acolo, daca ii salutam pe holul academiei se uitau de sus la mine si nu imi raspundeau la salut, asta chiar daca timp de 5 ani am fost student, m-am dus la “masterclass” de 2 saptamani e muzica de camera sau am participat la “Clujul Modern” alaturi de ei. In 5 ani nu m-au “binecuvantat” cu un “buna ziua”.
    Profesori veniti bauti la examene, sau chiar uita sa vina la examen si te iau la rost daca le zici “domn’ profesor, azi e examenul, deja comisia e in sala si va asteapta” la sectiile de suflatori si percutie e deja clasic…

  • intr-adevar articolul nu e stralucit insa subscriu la ideea mediocritatii acestei institutii care respecta tiparul clasic de institutie de stat guvernata de o atitudine de ascundere a propriei non-valori in pretentii de academie de elita, atitudine care emana un pur spirit comunist.
    Profesorii de valoare sunt foarte putini, eu personal am avut doar cativa de acest fel: Ioan Haplea, Oleg Garaz, Eduard Terenyi si Elena Sorban, personalitati distincte cu inalt nivel de profesionalism.
    Multi dintre profesori au titlul de doctori chit ca nu au publicatii de specialitate nicaieri, multi dintre profesorii de interpretare sunt lipsiti de o cariera reala. am asistat si eu la sustineri de lucrari de doctorat complet plictisitoare si lipsite de consistenta.
    Exemplele cu interpretii de opera de succes nu e prea relevanta, avand in vedere faptul ca studentii de la canto care aveau capacitati deosebite si isi doreau o cariera reala luau ore in particular de la profesori neangajati ai academiei, tocmai din cauza incompetentei profesorilor din cons. sa ne dam mari cu cei care au succes in alta tara, unde probabil au si capatat pregatirea si suportul necesar este inutil.
    Calitatea studentilor e deplorabila, e plin de manelisti care intr-adevar vin la conservator doar pentru accesul la folclor si toti termina si primesc o diploma de licenta fara nici un fel de problema.
    Aceasta institutie elibereaza dimplome de muzicologie pentru o profesie care nu exista in codul muncii romanesti. dar nimeni nu-ti spune asta cand dai admitere.dimpotriva, ti se prezinta sectia muzicologie ca una de elita unde numai cei mai buni ajung. sa nu mai spun de locuri de munca pentru acest domeniu.cunoasteti dvs. vreun centru de cercetare de muzicologie in romania? din promotia mea o singura colega stiu sa-si exercite meseria, in domeniul managementului artistic, bineinteles avand catedra la liceu ca sa poata trai. restul probabil sunt tot in domeniul invatamantului sau fac cu totul altceva. dintre dirijorii care termina doar 1-2 cei mai convinsi probabil ajung sa profeseze.ca sa nu mai vorbim de compozitori.
    acest prea minunat conservator e, avand in vedere realitatea de pe piata muncii, o doar o scoala de pedagogie muzicala ceea ce n-ar fi rau, daca ar exista un nivel profesional in acest sens. noi la modulul de pedagogie nu am facut nimic concret, pe profesorul de psihologie nu l-am vazut niciodata, profesorul de pedagogie era un mosneag senil care ne cerea sa invatam carticica lui de scheme si singura experienta concreta au fost putinele ore de practica unde am dat nasul cu realitatea clasei.
    un student de succes la muzicologie era acela care se dovedea a fi cuminte si docil (orice aparare a propriei personalitati era sanctionata prin umilire) si dispus sa prezinte lucrari de muzicologie la conferinte sforaitoare si prafuite despre Sigismund Toduta.
    cand am terminat eu in 2007, masterul de muzicologie nu era acreditat (tocmai picase atunci la a nu stiu cata comisie de evaluare) dar colegele mele refuzau sa riposteze ca ramaneau fara optiune de master.au preferat sa faca un master neacreditat.
    ideea nu e de a arunca cu rahat in nume ci in intreg sistemul si este mare nevoie de cat mai multe articole despre situatia reala a conservatorului din cluj, tocmai pentru a scoate aceasta institutie din colcaiala si inertia post-comunista in care se scalda, pentru a incepe un proces de modernizare, de luminare a acestui sector al educatiei, pentru ca e pacat si trist.

  • Ia te uita cine vorbeste despre dreptate, performanta si valori… cel ce tradeaza valorile nationale pentru propriile interese… nu m-ar mira ca domnul Emil Aluas sa aiba bani pentru acel conservator, din lumea basmelor. RMGC a fost partenera cu Pro west, organizatie condusa de dl. Aluas, acesta este doar un mic detaliu prin care incerc sa arat ca daca omul acesta are tupeu grosolan tebuie sa stiti ca nu e intamplare, stie el de ce are…

  • Domnule Aluas, ca fost student al Academiei Gheorghe Dima, va respect curajul de a ataca deschis si public un mare numar de oameni bine “infipti”, cu toate ca poate nu e o abordare tocmai diplomatica :) Cunosc foarte bine ce inseamna sa fii student al academiei in forma actuala, si sunt de parere ca daca Dumneavoastra simtiti ca aveti puterea sa aduceti vreun fel de schimbare privind nivelul profesionalismului dovedit de cadrele didactice incepand cu perioada de selectie si admitere a studentilor, pana la “iesirea” acestora din conservator, ar trebui sa faceti tot posibilul sa va realizati acest vis, deoarece aceasta actiune se va rasfrange asupra viitoarelor generatii de tineri profesionisti. Stiu foarte concret cum se desfasoara examenele la toate nivelurile, incepand de la admitere si pana la licenta, si, cu exceptia unor examene pe parcursul facultatii, la unele materii care in final nu ajung sa se reflecte in cel de licenta, pot sa recunosc ca am indoieli fata de nivelul de profesionalism de care dau dovada unele grupuri de profesori de specialitate. Am avut sansa si ocazia sa cunosc si sa lucrez cu mai multi profesori si instrumentisti din tarile Europei si trebuie sa recunosc ca si ai nostri sunt la fel de buni instrumentisti ca si ai lor, insa calitatea umana a celor locali lasa de dorit. In fine, am tinut doar sa va transmit ca “I feel you”, si va doresc sa aveti puterea si energia necesara sa faceti un lucru bun din toata povestea asta care, in momentul de fata, este doar un atac deschis si public (si probabil periculos) la adresa unor oameni despre care m-am plans si eu si multa alta lume in mod formal si civilizat (intradevar, noi le-am adresat plangerile noastre formale si civilizate direct lor, asa ca pot sa presupun ce au facut cu hartiile pe care noi ne-am scris durerile). Poate stiti mai bine ce e de facut.

    Salutari si numai bine!