Primarii din zona metropolitană a Clujului vor și ei acces la rampa lui BOC

Primăria Cluj-Napoca a plătit 1 milion de euro către RADP, pentru o rampă temporară de deșeuri de 4.000 mp, în cartierul Someșeni. Aceasta îi va deservi exclusiv pe locuitorii municipiului, în timp ce  comunele limitrofe se vor confrunta cu dificultăți în gestionarea problemei deșeurilor.

Varianta găsită de municipalitate i-a atras critici lui Emil Boc, chiar din sânul executivului local. Consilierul local Dan Morar îl acuză pe Emil Boc că nu a luat în calcul comunele limitrofe Clujului.

Emil Boc se comportă ca și cum ar uita că municipiul pe care-l conduce este motorul județului. Comunele Apahida, Baciu și Feleacu ar trebui și ele ajutate, fiindcă mulți oameni de acolo fac naveta la Cluj-Napoca, au un aport financiar aici, deci trebuie și ei ajutați. Se pare că pe Boc nu-l interesează soarta oamenilor din comune, nu reprezintă nimic pentru el și preferă să-i lase să zacă în mirosul greu al gunoaielor, ori să-i determine să le transporte la sute de kilometri distanță. Responsabilitatea crizei gunoaielor revine în totalitate PNL, atât la nivel de primărie cât și la nivel de CJ. Primarul ar trebui să deschidă rampa tuturor comunelor și orașelor din județ, urmând ca la nivel politic să găsim o soluție de viitor împreună cu Guvernul României”, spune Morar

Într-un fel este firesc ca Emil Boc să gândească o soluție pentru oraș și să să desprindă de Mihai Seplecan, care nu știe să conducă o comună, ce să mai vorbim de județ. Doar că Boc trebuie să țină cont că, într-un fel sau altul, și localitățile mai sus menționate au devenit, practic, adevărate mini-cartiere ale municipiului în fruntea căruia se află.

Primarul comunei Apahida, Grigore Fati, a declarat pentru ClujManifest că ”ideal ar fi ca rampa să fie deschisă și comunelor, numai că eu nu pot cere așa ceva municipiului Cluj-Napoca, decât dacă primarul de acolo vrea asta”. ”Din punctul meu de vedere, de vină este Consiliul Județean, Boc și-a luat pentru municipiul lui rampa. Consiliul Județean este incompetent și, din cauza lui, am ajuns în situația asta dezastruoasă. Noi avem un operator de deșeuri, care, cel puțin o perioadă, rezolvă situația la noi, dar este dificil”, a mai declarat Grigore Fati

La rândul său, edilul comunei Baciu, Florin Mureșan, se declară și el pentru colaborare în zona metropolitană, pentru extinderea și dezvoltarea acesteia.

“Dacă tot contribuim și noi ca și comune,  rampa ar trebui să poată fi folosită și de noi și nu să transportăm deșeurile prin nu știu ce județe. Și noi, ca și comune limitrofe, ar trebui să avem același tratament și beneficii ca restul”, a declarat Florin Mureșan.

RADP estimează că ar putea realiza în acest an venituri de circa 750.000 de lei din exploatarea rampei care ar urma să fie pusă în funcţiune la finele lunii octombrie. Tariful referenţial de depozitare este de 46 de lei per tonă, estimându-se că în cele două luni de funcţionare din 2015, aici ar urma să ajungă peste 8.100 de tone de deşeuri. Rampa temporară de la Pata Rât ar urma să funcționeze până la finalizarea Centrului Integrat de Deșeuri.

Incendiu la Constanţa. O maşină a luat foc în parcare

Adaugati comentarii