„Flori de IE” este un proiect născut din dragostea și pasiunea pentru tradiționalul românesc, pentru cultura și valorile pure ale României. Proiectul este unul unic în România și dorește să readucă în prim-plan o parte a trecutului și a muncii depuse de sătenii din zonele rurale ale României. În acest an, am fost prezenți la diferite expoziții, atât în țară, cât și peste hotare. În România, am expus la Cluj, București, am participat la evenimentede promovarea valorilor românești precum: Târgul de Turism al României, iar peste hotare am luat parte la expoziții de seamă precum: IA MANIA – festivalul artei și tradițiilor românești din Moldova, Pure London din Marea britanie, ENDLESS ROMANIA – New York, The BRIDAL Show – Abu Dhabi, au afirmat cei de la „Flori de ie”.
„În Universul „Flori de IE” se află peste 150 de piese de costum popular tradițional românesc, din secolele al XIX-lea și al XX-lea, unice, cusute și brodate în întregime manual, fiecare fiind certificate de către un specialist etnograf” a completat Cristina Chiriac, cea care a adunat piesă cu piesă o colecţie absolut impresionantă.
„De data aceasta, la Viena, am expus o selecție de zece costume populare românești, cu o vechime de peste 100 de ani. Acestea au fost însoțite de poveștile, certificatele de autenticitate și fișele explicative pentru a fi prezentate publicului iubitor de românesc” a mai spus Cristina Chiriac, cea care a îmbrăcat la Viena o ie cu o vechime de mai bine de 100 de ani, impresionând publicul cu rafinamentul fiecărei piese expuse vizitatorilor.
„Toată istoria acestui popor, traversată de evenimente tragice, aventuri fabuloase, întâmplări pline de eroism şi de sublim sunt reflectate de costumul popular, a cărui piesă de rezistenţă este, fără îndoială, cămaşa, ia, ale cărei origini se pierd dincolo de epoca neolitică. Spun asta pentru că, deocamdată, cea mai veche mărturie iconografică îi aparţine lui Venus din Craiova, cum a fost ea numită, care a conservat, conform specialiştilor, reproduceri ale elementelor decorative ce apăreau pe îmbrăcămintea epocii” spune Alice Valeria Micu în introducerea albumului etnografic „Flori de Ie”.
„Bazat pe stilizare şi esenţializare, costumul popular constituie în sine recapitularea la nivel simbolic a unei complex de coduri deontologice, tradiţii cu rădăcini mitologice şi veritabile cosmogonii. Meşteşugul confecţionării elementelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte se învăţa din sat şi era transmis din generaţie în generaţie, fiind una din condiţiile obligatorii pentru ca o fată să se poată căsători, aşadar perpetuarea biologică era condiţionată de un set de aptitudini, care au generat în timp culmi ale rafinamentului întâlnite la frumoasele ii şi duse la sublim de Constantin Brâncuşi.
Arta populară românească depăşeşte cu mult facila imitare a naturii şi se relevă ca fiind una de o spiritualitate profundă, devoalând o viaţă interioară intensă şi o tradiţie îndelungată. Motivele împrumutate din natură, flori, frunze, păsări au în cadrul covorului, a fotei ori a unei mâneci de ie o aparenţă singulară, o graţie naivă uneori şi pornită în căutarea unei sfinte simplităţi, plină de rafinament. O stranie geometrie pare să dirijeze această stilizare, care nu are nimic de-a face cu uniformitatea unui produs de serie şi chiar dacă motivele se regăsesc de la un obiect la altul, combinarea lor în serii diferite de elemente decorative îi dă mereu un aer proaspăt, nou şi savoarea unui unicat” mai adaugă Alice Valeria Micu.
„În realitate fiecare ie, fiecare fotă, fiecare covor are individualitatea sa, constituind reprezantarea arhaică, dar nu primitivă a unei profunde poezii a naturii, cu rădăcini coborând până la mituri şi legende, la cosmogonii şi sisteme filosofice. Frunzele iau uneori forma unor aripi, florile seamănă cu fluturii, păsările aiu formă d efloare, trunchiurile şi crengile se răsucesc într-o manieră stranie, unind cerul cu pământul, trecutul cu viitorul, mitul cu realitatea. Am putea spune că e mai degrabă o scriitură misterioasă de început de lume, hieroglifele secrete şi nedesluşite ale sufletului popular” afirmă în final Alice Valeria Micu.
Finalul evenimentului a aparţinut poeziei, graţie unei lecturi susţinută de Alice Valeria Micu. Costumele prezentate au suscitat un viu interes, iar participanţii au adresat numeroase întrebări, iar cea mai inedită a fost premiată cu un desen executat de eleva Gema Bolduţ în timpul evenimentului.
Proiectul „Flori de Ie cu poezie” a fost apreciat de toţi cei ce au venit în zi de sărbătoare la sediul ICR, îndeamnând la noi călătorii, care să ducă până departe frumuseţile unei Românii autentice. Flori de Ie cu poezie la Viena
La invitaţia Institutului Cultural Român de la Viena, Flori de ie, în colaborare cu Asociația „Mihai Eminescu” din Viena, au organizat în perioada 26-27 mai 2016, o expoziție de costume tradiționale românești, „Flori de ie cu poezie”. Colecţiei a fost prezentată de iniţiatoarea şi fondatoarea „Flori de ie”, doamna Cristina Chiriac.
Cu această ocazie a fost lansat albumul etnografic „Flori de ie”, iar prin acest eveniment a fost sărbătorită, alături de românii din Viena, Ziua Internaţională a IEI.
s-a încheiat cu o lectură de poezie susţinută de Alice Valeria Micu, cea care semnează un studiu introductiv în albumul „Flori de ie”.
La eveniment care a debutat joi, 26 mai, începând cu ora 18.00 la sediul Institutului Cultural Român Viena, strada Argentinierstrasse, nr. 39, au participat Cristina Chiriac, fondator al Flori de ie și Alice Valeria Micu, poet, traducător şi jurnalist, iar alături de ele a fost Gema Bolduţ, elevă a Liceului de arte „Romulus Ladea” din Cluj-Napoca.
„Flori de IE” este un proiect născut din dragostea și pasiunea pentru tradiționalul românesc, pentru cultura și valorile pure ale României. Proiectul este unul unic în România și dorește să readucă în prim-plan o parte a trecutului și a muncii depuse de sătenii din zonele rurale ale României. În acest an, am fost prezenți la diferite expoziții, atât în țară, cât și peste hotare. În România, am expus la Cluj, București, am participat la evenimentede promovarea valorilor românești precum: Târgul de Turism al României, iar peste hotare am luat parte la expoziții de seamă precum: IA MANIA – festivalul artei și tradițiilor românești din Moldova, Pure London din Marea britanie, ENDLESS ROMANIA – New York, The BRIDAL Show – Abu Dhabi, au afirmat cei de la „Flori de ie”.
„În Universul „Flori de IE” se află peste 150 de piese de costum popular tradițional românesc, din secolele al XIX-lea și al XX-lea, unice, cusute și brodate în întregime manual, fiecare fiind certificate de către un specialist etnograf” a completat Cristina Chiriac, cea care a adunat piesă cu piesă o colecţie absolut impresionantă.
„De data aceasta, la Viena, am expus o selecție de zece costume populare românești, cu o vechime de peste 100 de ani. Acestea au fost însoțite de poveștile, certificatele de autenticitate și fișele explicative pentru a fi prezentate publicului iubitor de românesc” a mai spus Cristina Chiriac, cea care a îmbrăcat la Viena o ie cu o vechime de mai bine de 100 de ani, impresionând publicul cu rafinamentul fiecărei piese expuse vizitatorilor.
„Toată istoria acestui popor, traversată de evenimente tragice, aventuri fabuloase, întâmplări pline de eroism şi de sublim sunt reflectate de costumul popular, a cărui piesă de rezistenţă este, fără îndoială, cămaşa, ia, ale cărei origini se pierd dincolo de epoca neolitică. Spun asta pentru că, deocamdată, cea mai veche mărturie iconografică îi aparţine lui Venus din Craiova, cum a fost ea numită, care a conservat, conform specialiştilor, reproduceri ale elementelor decorative ce apăreau pe îmbrăcămintea epocii” spune Alice Valeria Micu în introducerea albumului etnografic „Flori de Ie”.
„Bazat pe stilizare şi esenţializare, costumul popular constituie în sine recapitularea la nivel simbolic a unei complex de coduri deontologice, tradiţii cu rădăcini mitologice şi veritabile cosmogonii. Meşteşugul confecţionării elementelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte se învăţa din sat şi era transmis din generaţie în generaţie, fiind una din condiţiile obligatorii pentru ca o fată să se poată căsători, aşadar perpetuarea biologică era condiţionată de un set de aptitudini, care au generat în timp culmi ale rafinamentului întâlnite la frumoasele ii şi duse la sublim de Constantin Brâncuşi.
Arta populară românească depăşeşte cu mult facila imitare a naturii şi se relevă ca fiind una de o spiritualitate profundă, devoalând o viaţă interioară intensă şi o tradiţie îndelungată. Motivele împrumutate din natură, flori, frunze, păsări au în cadrul covorului, a fotei ori a unei mâneci de ie o aparenţă singulară, o graţie naivă uneori şi pornită în căutarea unei sfinte simplităţi, plină de rafinament. O stranie geometrie pare să dirijeze această stilizare, care nu are nimic de-a face cu uniformitatea unui produs de serie şi chiar dacă motivele se regăsesc de la un obiect la altul, combinarea lor în serii diferite de elemente decorative îi dă mereu un aer proaspăt, nou şi savoarea unui unicat” mai adaugă Alice Valeria Micu.
„În realitate fiecare ie, fiecare fotă, fiecare covor are individualitatea sa, constituind reprezantarea arhaică, dar nu primitivă a unei profunde poezii a naturii, cu rădăcini coborând până la mituri şi legende, la cosmogonii şi sisteme filosofice. Frunzele iau uneori forma unor aripi, florile seamănă cu fluturii, păsările aiu formă d efloare, trunchiurile şi crengile se răsucesc într-o manieră stranie, unind cerul cu pământul, trecutul cu viitorul, mitul cu realitatea. Am putea spune că e mai degrabă o scriitură misterioasă de început de lume, hieroglifele secrete şi nedesluşite ale sufletului popular” afirmă în final Alice Valeria Micu.
Finalul evenimentului a aparţinut poeziei, graţie unei lecturi susţinută de Alice Valeria Micu. Costumele prezentate au suscitat un viu interes, iar participanţii au adresat numeroase întrebări, iar cea mai inedită a fost premiată cu un desen executat de eleva Gema Bolduţ în timpul evenimentului.
Proiectul „Flori de Ie cu poezie” a fost apreciat de toţi cei ce au venit în zi de sărbătoare la sediul ICR, îndeamnând la noi călătorii, care să ducă până departe frumuseţile unei Românii autentice.
„Flori de IE” este un proiect născut din dragostea și pasiunea pentru tradiționalul românesc, pentru cultura și valorile pure ale României. Proiectul este unul unic în România și dorește să readucă în prim-plan o parte a trecutului și a muncii depuse de sătenii din zonele rurale ale României. În acest an, am fost prezenți la diferite expoziții, atât în țară, cât și peste hotare. În România, am expus la Cluj, București, am participat la evenimentede promovarea valorilor românești precum: Târgul de Turism al României, iar peste hotare am luat parte la expoziții de seamă precum: IA MANIA – festivalul artei și tradițiilor românești din Moldova, Pure London din Marea britanie, ENDLESS ROMANIA – New York, The BRIDAL Show – Abu Dhabi, au afirmat cei de la „Flori de ie”.
„În Universul „Flori de IE” se află peste 150 de piese de costum popular tradițional românesc, din secolele al XIX-lea și al XX-lea, unice, cusute și brodate în întregime manual, fiecare fiind certificate de către un specialist etnograf” a completat Cristina Chiriac, cea care a adunat piesă cu piesă o colecţie absolut impresionantă.
„De data aceasta, la Viena, am expus o selecție de zece costume populare românești, cu o vechime de peste 100 de ani. Acestea au fost însoțite de poveștile, certificatele de autenticitate și fișele explicative pentru a fi prezentate publicului iubitor de românesc” a mai spus Cristina Chiriac, cea care a îmbrăcat la Viena o ie cu o vechime de mai bine de 100 de ani, impresionând publicul cu rafinamentul fiecărei piese expuse vizitatorilor.
„Toată istoria acestui popor, traversată de evenimente tragice, aventuri fabuloase, întâmplări pline de eroism şi de sublim sunt reflectate de costumul popular, a cărui piesă de rezistenţă este, fără îndoială, cămaşa, ia, ale cărei origini se pierd dincolo de epoca neolitică. Spun asta pentru că, deocamdată, cea mai veche mărturie iconografică îi aparţine lui Venus din Craiova, cum a fost ea numită, care a conservat, conform specialiştilor, reproduceri ale elementelor decorative ce apăreau pe îmbrăcămintea epocii” spune Alice Valeria Micu în introducerea albumului etnografic „Flori de Ie”.
„Bazat pe stilizare şi esenţializare, costumul popular constituie în sine recapitularea la nivel simbolic a unei complex de coduri deontologice, tradiţii cu rădăcini mitologice şi veritabile cosmogonii. Meşteşugul confecţionării elementelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte se învăţa din sat şi era transmis din generaţie în generaţie, fiind una din condiţiile obligatorii pentru ca o fată să se poată căsători, aşadar perpetuarea biologică era condiţionată de un set de aptitudini, care au generat în timp culmi ale rafinamentului întâlnite la frumoasele ii şi duse la sublim de Constantin Brâncuşi.
Arta populară românească depăşeşte cu mult facila imitare a naturii şi se relevă ca fiind una de o spiritualitate profundă, devoalând o viaţă interioară intensă şi o tradiţie îndelungată. Motivele împrumutate din natură, flori, frunze, păsări au în cadrul covorului, a fotei ori a unei mâneci de ie o aparenţă singulară, o graţie naivă uneori şi pornită în căutarea unei sfinte simplităţi, plină de rafinament. O stranie geometrie pare să dirijeze această stilizare, care nu are nimic de-a face cu uniformitatea unui produs de serie şi chiar dacă motivele se regăsesc de la un obiect la altul, combinarea lor în serii diferite de elemente decorative îi dă mereu un aer proaspăt, nou şi savoarea unui unicat” mai adaugă Alice Valeria Micu.
„În realitate fiecare ie, fiecare fotă, fiecare covor are individualitatea sa, constituind reprezantarea arhaică, dar nu primitivă a unei profunde poezii a naturii, cu rădăcini coborând până la mituri şi legende, la cosmogonii şi sisteme filosofice. Frunzele iau uneori forma unor aripi, florile seamănă cu fluturii, păsările aiu formă d efloare, trunchiurile şi crengile se răsucesc într-o manieră stranie, unind cerul cu pământul, trecutul cu viitorul, mitul cu realitatea. Am putea spune că e mai degrabă o scriitură misterioasă de început de lume, hieroglifele secrete şi nedesluşite ale sufletului popular” afirmă în final Alice Valeria Micu.
Finalul evenimentului a aparţinut poeziei, graţie unei lecturi susţinută de Alice Valeria Micu. Costumele prezentate au suscitat un viu interes, iar participanţii au adresat numeroase întrebări, iar cea mai inedită a fost premiată cu un desen executat de eleva Gema Bolduţ în timpul evenimentului.
Proiectul „Flori de Ie cu poezie” a fost apreciat de toţi cei ce au venit în zi de sărbătoare la sediul ICR, îndeamnând la noi călătorii, care să ducă până departe frumuseţile unei Românii autentice. 
