Tags Posts tagged with "agricultura"

agricultura

0

După o lungă perioadă în care i-au desconsiderat, apelând la importurile ieftine, marile lanțuri de retail își acum îndreaptă privirile spre producătorii autohtoni. Cum clujenii vor să mănânce produse naturale, tradiționale sau bio, retailerii trebuie să se alinieze tendințelor, altfel sunt eliminați de pe piață. Sau de piețari.

Întâia mare unitate comercială care își propune să concentreze într-un singur magazin produsele din fermele Clujului este Platinia Market, care se va deschide în curând în complexul cu același nume de pe Calea Mănăștur, proiect al omului de afaceri Vasile Pușcaș. “Platinia Shopping Center va include şi o unitate pe 500 de metri pătrați, destinată producătorilor locali, cu legume şi fructe bio, produse cu reţete tradiţionale, brânzeturi şi mezeluri fără aditivi sau conservanţi. Nu este deloc ușor să faci parteneriate cu producătorii locali, să negociezi cu ei”, susține Oana Bănuț, director de comunicare și marketing al PSC.

Producătorii de la Lunca Someșului, pe Calea Mănăștur

Pentru a se integra cât mai bine în specificul clujean, conducerea rețelei Mega Image, care a inaugurat primul supermarket din județ, a încheiat parteneriate producători locali pentru a oferi o gamă cât mai variată. 10 producători din Cluj, printre care și Cooperativa Lunca Someșului, vor oferi produse proaspete de sezon.

Doi dintre cei mai cunoscuți producători în domeniile lor, Moldovan Carmangeria Sânnicoară (carne) și Panemar (panificație, patiserie) au fost cooptați pentru a-și desface produsele aici. Printre produsele propuse de Panemar se numără pâinea rustică răsucită, țărănească coaptă în tavă sau cu cartofi, iar cele de la Moldovan, cârnații afumați, jambonul, antricotul de vită fără os sau frigăruile de pui marinate.

“Continuăm angajamentul nostru de susținere și de promovare a producătorilor locali. Vom oferi clujenilor fructe și legume proaspete de la producătorii locali, alături de branduri locale de carne și de panificație. Lansarea pe piața din Cluj reprezintă un moment de referință în dezvoltarea companiei noastre. Practic, este pasul pe care îl facem mai departe pe o piață cu un context local diferit, cu un specific gastronomic în care putem să aducem o valoare adăugată. Până la finalul anului vom deschide și alte magazine în Cluj-Napoca”, a declarat Vassilis Stavrou, CEO al Mega Image. Cel mai mare lanț de supermarketuri din România, cu 534 de magazine, face parte din grupul Ahold Delhaize.

Concurența piețelor și puterea producătorilor

„Eu cumpăr de ani de zile fructe și legume doar din piață, pe cât posibil, de la țaranul cu mâini muncite și nu de la precupeața cu unghiile vopsite, pentru că vreau ca țăranul ăla să vină și la anul și să îmi vândă din produsele lui care au gust și care sunt sănătoase. Dacă eu și cei ca mine nu mai cumpărăm de la țăran, nici el nu mai are bani să își continue producția, nici eu nu mai am produse de calitate. Și pierdem amândoi” își justifică alegerea Irina, cumpărătoare de produse locale.

„Producătorii locali sunt curtați de marile lanțuri comerciale, chiar dacă ei nu pot asigura cantitate mare sau frecvență. Nici noi n-am putea livra ulei în cantități industriale pentru că nu acesta e specificul nostru; în schimb putem livra calitate. Faptul că tot mai mulți întreprinzători din România își înregistrează la nivel european produsele ca fiind cu denumire de origine protejată este un lucru îmbucurător”, remarcă Felicia Tulai, producător de uleiuri presate la rece.

Nemții ne promovează și în alte țări

62 de culturi românești de legume și fructe vor fi certificate internațional pentru calitate în 2017 ca urmare a unui program național demarat de Kaufland în vederea dezvoltării agricultorilor locali. Programul îi sprijină pe fermierii români să obțină cea mai prestigioasă și cea mai răspândită certificare de calitate și siguranță alimentară din lume pentru produsele lor, Good Agricultural Practices (GAP). Aceasta asigură producătorilor acces la mai multe piețe noi de desfacere, atât locale, cât și internaționale, permițând exportul produselor românești oriunde în lume.

Culturile aparțin celor 18 fermieri români care au absolvit programul derulat de Kaufland România în parteneriat cu consultanți specializați, în perioada ianuarie - martie. Producătorii au beneficiat de ateliere educaționale, de activități aplicate de analiză pe teren și de planuri personalizate de dezvoltare. Toți primesc sprijin financiar din partea Kaufland pentru obținerea certificării. Printre culturile românești a căror calitate va fi recunoscută internațional în acest an se numără cartofii, ceapa, vinetele, roșiile, castraveții, varza, sfecla roșie, păstârnacul, morcovii, ardeii, salata, spanacul, verdețurile, ciupercile, ridichile negre, pepenii, țelina, conopida, dovleceii, mazărea, dovleacul, dar și fructe ca merele, perele, gutuile, prunele, căpșunele, zmeura, cireșele, piersicile și caisele.

Doar 80 de producători au certificat GAP

Treptat, toate aceste produse certificate GAP vor fi disponibile pe rafturile magazinelor Kaufland din România. Prima certificare va avea loc în luna mai,  odată cu recoltarea primelor producții obținute, respectiv a cireșelor și căpșunelor. Acum în România există numai 80 de producători care dețin certificări individuale GAP de recunoaștere internațională a calității, iar în urma programului numărul lor va crește cu peste 20%. La nivel mondial, 160.000 de ferme din 124 de țări dețin certificare, iar 60% din totalul lor provin din Europa.

Colaborarea cu producători locali este o prioritate pentru noi

 “Prin acest program, sprijinim fermierii români și producția internă, fiindcă ne dorim ca  fructele șilegumele cultivate în România să se găsească mai ușor în rețelele de retail. Piața culturilor românești are un mare potențial de dezvoltare iar acest standard este primul pas către o agricultură locală sigurăși durabilă. Misiunea noastră este să arătăm că se poate ca un retailer să  aibă parteneriate puternice cu producătorii români, oferindu-le susținere, piață de desfacere, dar mai ales predictibilitate. Colaborarea cu producători locali este o prioritate pentru noi, iar sortimentul din magazine este deja compus peste 50% din produse românești”, declară Ionuț Parfente, director de achiziții la Kaufland România.

Programul de certificare a constat în ateliere educaționale teoretice și practice, în care producătorii de legume-fructe, parteneri ai Kaufland România, s-au familiarizat cu standardele de calitate și de siguranță necesare, s-au pregătit pentru certificare și au beneficiat de consultanță aplicată pe teren.

În urma acestora, o mare parte dintre ei au constatat că întruneau deja unele criterii. Următoarea etapă constă în implementarea planului  de acțiune personalizat învederea certificării propriu-zise, care are loc în momentul recoltării legumelor sau fructelor. GAP este cel mai răspândit standard din lume privind bunele practici în agricultură și reprezintă o certificare care se acordă unui produs, atestând că acesta respectă cele mai înalte standarde internaționale de calitate și de siguranță alimentară. Kaufland se numără printre cei mai mari retaileri din Europa, cu 1.300 de magazine în șapte țări. În România, grupul german are 113 magazine.

Avantajele certificării GAP

- Venit mai stabil pentru producător

- Garantează preluarea de către retaileri a întregii cantități de produse certificate

- Îmbunătățește gradul de retenție a firmei producătoare de fructe și legume

- Acces la piețe de desfacere locale și globale noi, prin introducerea produselor certificate într-o bază de date mondială

- Îmbunătățirea calității produselor și a standardelor de siguranță alimentară

- Dezvoltarea sustenabilă a afacerii

- Perfecționarea managementului resurselor naturale și financiare

- Biosecuritate, control asupra trasabilității

Afacerile de familie, susținute cu bani din Franța

Cel mai ambițios proiect pare cel al Carrefour. Anul trecut la Vivo Center s-au comercializat atât cireșe de la livada Steluța, cât și legume de pe dealurile Clujului. În 2017 francezii fac încă un pas: intrarea în asociere directă cu producătorii de legume, prin intermediul cooperativelor agricole locale. Carrefour a înfiinţat o primă cooperativă prin care să scurteze drumul de la producători la clienții care să susţină o piaţă de desfacere sustenabilă, prima a unui retailer în România. Ea grupează 80 de familii, cu 5.000 de tone de legume, pe 60 ha.

„Una dintre cele mai mari provocări pentru agricultorii români este lipsa logisticii, a organizării și a unei piețe de desfacere care să preia producția în proporție de 100%. Cooperativa Vărăști este răspunsul pentru că ne permite să ne concentrăm pe recoltă, productivitate și pe calitatea produselor, adică pe ce știm noi să facem mai bine. De restul se ocupă Carrefour. Îmi doresc ca exemplul nostru să fie urmat și de alți producători din alte zonei”, spune Costel Buturuga, membru fondator.

„Am dezvoltat acest proiect din dorința de a fi un partener sustenabil pentru producătorii agricoli locali și un furnizor de produse de calitate pentru clienții noștri. Vrem ca micile afaceri de familie să continue să se dezvolte și să păstreze tradiția și preocuparea pentru culturile agricole”, anunță Jean-Baptiste Dernoncourt, director general al Carrefour România.

Etichete cu zona de proveniență

Cooperativa din comuna Vărăști (județul Giurgiu), însumează 60 ha de teren (din care 15 ha de solarii), cu o producție anuală de 5.000 de tone de legume. Aceasta  are cinci membri fondatori: Carrefour și patru producători locali. Cooperativa adună legumele de la 80 de familii de agricultori din zonă. Cumpărătorii vor putea găsi produsele cooperativei în întreaga rețea de magazine Carrefour din România.

Pentru ca legumele și verdețurile produse să ajungă la consumatori în cel mai scurt timp, Carrefour a construit în Vărăști un depozit de 300 mp, unde producătorii locali le pot depozita. De aici, legumele sunt transportate la depozitul central și apoi distribuite către magazinele Carrefour din toată țara. Reţeaua de retail va pune la dispoziția producătorilor lădițe din plastic, pliabile și returnabile, astfel încât aceștia să nu mai fie nevoiți să achiziționeze de fiecare dată navete de carton sau lemn.

Ridichile de Apahida vor fi chiar din Apahida

Etichetele de preț de la raft vor fi inscripționate cu zona de proveniență, astfel încât clienții să devină parte activă a lanțului comercial, susținând direct, prin cumpărare, noua cooperativă agricolă. 12 luni pe an vor exista în magazine legumele de la cooperativă, diferite în funcție de sezon: roșii, salată, ardei, dovlecei, fasole, vinete, varză, țelină, ceapă, usturoi, mărar, pătrunjel, leuștean, spanac, lobodă, leurdă, urzici, ridichi, ceapă verde, usturoi verde, ștevie. Carrefour este al doilea retailer mondial și primul în Europa, cu 10.100 de magazine în 34 de țări. În România, grupul numără 290 de magazine dintre care 32 hipermarketuri, 201 supermarketuri (74 preluate de la Billa), 54 de magazine de proximitate şi un magazin de comerț online.

Călin Poenaru

0

Asociaţia „Produs de Cluj”, entitate aflată sub autoritatea Consiliului Judeţean Cluj, va participa în perioada 20-29 ianuarie 2017 la cea de-a 82-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale „Săptămâna Verde” (Die Internationale Grüne Woche sau I.G.W.) de la Berlin, Clujul fiind, astfel, reprezentat pentru a treia a oară consecutiv la una dintre cele mai prestigioase expoziții internaționale dedicate alimentației, agriculturii și horticulturii.

La ediţia din acest an a I.G.W., Asociaţia „Produs de Cluj” va fi prezentă cu cinci producători şi meşteşugari locali, unii dintre cei mai reprezentativi întreprinzători din judeţ. Vizitatorilor expoziţiei le vor fi prezentate mierea de albine şi produsele apicole provenite din stupinele locale, precum şi articole pe bază de lavandă realizate de cultivatorii primei plantaţii din judeţ. Lor li se vor alătura doi artizani populari care vor pune la dispoziţia cunoscătorilor costume populare din zona Transilvaniei şi obiecte decorative şi uzuale sculptate în lemn.

„Remarcăm cu satisfacție faptul că, în demersul său constant de promovare a celor mai alese și autentice produse, tradiţii şi valori ale Clujului, Asociația Produs de Cluj a completat seria de reprezentări pe plan județean și național cu participări la cele mai renumite târguri și manifestări internaţionale de profil. Sunt mai mult decât convins că reprezentanții Clujului vor impresiona, din nou, vizitatorii acestei manifestări expoziționale de mare tradiție, contribuind la promovarea imaginii județului” consideră preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, domnul Alin Tişe.

Prezenţa clujeană, cu acest tip de exponate, are la bază experienţa ediţiilor anterioare, ocazii cu care Asociaţia Produs de Cluj a reuşit să convingă publicul berlinez de calitatea şi valoarea acestora. De altfel, standul clujean s-a bucurat, la fiecare ediţie, de vizita, aprecierea şi sprijinul misiunii diplomatice a României la Berlin, precum şi a Ministerului Agriculturii.

Amintim în acest context faptul că Expoziţia Internaţională „Săptămâna Verde” a fost organizată pentru prima dată în anul 1926 şi este locul de desfăşurare al Forumului Global pentru Alimentație și Agricultură, eveniment la care participă 60 de ministere de profil. Cu o  medie de peste 400 de mii de vizitatori pe ediţie, I.G.W. este considerată a fi un barometru al tendinţelor în domeniu.

0
Asociația PRO UNESCO organizează joi, 19 ianuarie, începând cu ora 18, la Cluj Arena, Școala practică de afaceri. Intrarea la eveniment este gratuită. PRO UNESCO este o organizație non-guvernamentală. Scopul acesteia este acela de a arăta că principalul patrimoniu al României este omul. PRO UNESCO este pro-antreprenoriat în rândul tinerilor români, în acest sens a fost lansată  campania națională "Școala practică de afaceri PRO UNESCO". PRO UNESCO susține capitalul românesc prezentând românilor cele mai sigure afaceri ale viitorului. Cele mai sigure afaceri chiar și în timp de criza sunt afacerile cu hrană. Potrivit FAO nevoia de hrana pe planetă creste cu fiecare zi care trece și totodată cu creșterea numărului populației la nivel mondial. FAO estimează că în 2050 pe planetă vom fi 9 miliarde de oameni iar prețul hranei va fi cu cel puțin 50% mai mare. PRO UNESCO aduce în fata publicului bune practici și antreprenori din domeniul agro-business-ului românesc: DINU CRISTE – Public speaker și realizator TV, cu experiență de peste 20 de ani în comunicare și promotor al afacerilor de familie AVRAM FIȚIU – Conferențiar Universitar, expert în agro-business, promotor al afacerilor de familie de tip ecologic CĂLIN MATIEȘ – Un antreprenor care a dovedit că tradiția poate deveni o pâine bună de mâncat FRANCESCO TOMMASI – Un tânăr de 24 de ani care a pus pe picioare o afacere care îi aduce anual 100.000 Euro SILVIU ZETEA - Un om de afaceri care și-a transformat numele în renume, într-un brand bine-cunoscut în țară și străinătate SEPTIMIU CRIȘAN - Unul din cei mai experimentați somelieri ai României, ne va introduce în universul celor mai frumoase branduri din lumea vinului Alte informații și detalii la telefon 0720.843.715, asociatiaprounesco@gmail.com

0
foto: agrari.ro

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează potenţialii beneficiari că, până la data de 31.01.2017 inclusiv, se depun cererile de plată a ajutorului pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei 01 octombrie - 31 decembrie 2016 (trim. IV al anului 2016).

Beneficiarii pentru care a fost emis acordul prealabil de finanţare pentru anul 2016 depun cererile de solicitare a ajutorului de stat însoţite de o situaţie centralizatoare privind cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în trimestrul respectiv, precum şi documentele prevăzute de Ordinul MADR  nr. 1727/2015 pentru aprobarea Procedurilor specifice de implementare şi control,  precum şi a formularisticii necesare aplicării schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre acciza standard şi acciza redusă (stabilită la 21,00 euro/1000 litri) pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură, a cărui valoare unitară, determinată potrivit prevederilor art. 218 din Legea  nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, este de 1,7975 lei/litru.

Pentru sectorul vegetal, cererile de plată se depun însoţite de următoarele documente:

  1. situaţia centralizatoare a cantităţilor de motorină achiziţionate şi utilizate la lucrări mecanizate, aferente perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9 din ordin;
  2. documente care dovedesc cantitatea de ciuperci produsă, după caz;
  3. copie a facturilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanţilor;
  4. copie a documentelor de identitate şi/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări faţă de cererea de acord prealabil pentru finanţare;
  5. adeverinţă în original de la Registrul agricol, cu suprafeţele aflate în exploatare, în cazul în care au intervenit modificări faţă de cererea de acord prealabil pentru finanţare;
  6. adeverinţă în original de la Direcţia pentru agricultură judeţeană, pentru suprafeţele plantate cu vie nobilă, în cazul în care au intervenit modificări faţă de cererea de acord prealabil pentru finanţare.

Pentru sectorul zootehnic, cererile de plată se depun însoţite de următoarele documente:

  1. situaţia centralizatoare a cantităţilor de motorină achiziţionate şi utilizate aferentă  perioadei pentru care solicită acordarea ajutorului de stat prin rambursare;
  2. copie a facturilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanţilor;
  3. situaţia privind calculul efectivului rulat/efectivului mediu realizat, întocmită de beneficiar şi vizată de medical împuternicit de liberă practică, după caz, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 10;
  4. copie de pe cererea depusă de către apicultori la consiliul local în vederea asigurării acestora de vetre de stupină temporare sau permanente;
  5. copie a documentelor de identitate şi/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări faţă de cererea de acord prealabil pentru finanţare.

Pentru sectorul îmbunătăţiri funciare, cererile de plată se depun însoţite de următoarele documente:

  1. situaţia centralizatoare a cantităţilor de motorină achiziţionate, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorului de stat prin rambursare;
  2. copie a facturilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanţilor;
  3. situaţia centralizatoare a cantităţilor de apă pentru irigaţii, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr.11 din ordin;
  4. copie a facturilor de apă din care să reiasă volumul de apă consumat de către beneficiar;
  5. situaţia suprafeţelor irigate, pe structuri de culturi, aferentă perioadei pentru care se solicit ajutorul de stat;
  6. copie a documentelor de identitate şi/sau a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări faţă de cererea de acord prealabil pentru finanţare.

Cererile de plată pot fi depuse de administrator/reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, caz în care împuternicirea este emisă de către administratorul /reprezentantul legal şi este însoţită de copia actului de identitate al persoanei împuternicite.

De asemenea, vă informăm că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură va efectua, în perioada imediat următoare, plățile pentru diferența aferentă cantităţilor de motorină utilizată în agricultură pentru trimestrul III 2016, aprobată prin Ordinului MADR nr.3/11.01.2017.

 

Diferenţa cantităţilor de motorină este de 66.267.838,808 litri iar valoarea totală a ajutorului de stat aferent este de 119.116.651, 00 lei.

0

Guvernul a adoptat a doua rectificare bugetară din acest an, ce include alocări financiare suplimentare, cu prioritate pentru sănătate, investiții, agricultură, politici și programe finanțate prin bugetele administrației publice locale. Prin rectificarea bugetară se asigură sumele necesare plății integrale a drepturilor de asistență social — indemnizații pentru creșterea copilului, ajutoare sociale, alocații de stat pentru copii, indemnizații pentru persoane cu handicap—; plata drepturilor salariale aferente personalului bugetar, precum și pentru plata pensiilor militare recalculate și restituirea sumelor cuvenite.

De asemenea, Guvernul a adoptat rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016, asigurând fondurile necesare pentru plata integrală și la timp a drepturilor de asigurări sociale.

Rectificarea a avut în vedere păstrarea echilibrului macroeconomic și a țintei de deficit bugetar la nivelul de 2,8% din PIB în termeni cash, respectiv 2,95% din PIB potrivit metodologiei ESA. Rezultatele economice de până în prezent argumentează posibilitatea realizării unei creșteri economice de 4,8% față de 4,1% cât se estima la elaborarea legii bugetului de stat și un produs intern brut în valoare nominală de 758,5 miliarde lei, față de 746,6 miliarde lei cât s-a estimat inițial. De asemenea, se estimează reducerea numărului de șomeri de la 450.000 cât s-a preconizat la elaborarea proiectului de buget, la 429.000 la sfârșitul anului.

Câștigul salarial mediu brut este în creștere, de la 2.681 lei, la elaborarea bugetului de stat, la 2.815 lei, cât se estimează la sfârșitul anului.

Rectificarea bugetară a avut în vedere redistribuirea unor fonduri care nu mai pot fi cheltuite până la sfârșitul anului 2016, în scopul asigurării finanțării unor programe și politici publice aflate în derulare.

Proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 se majorează cu 1,02 miliarde lei.

Pentru domeniul sănătății, se alocă suplimentar credite de angajament în sumă de 2,21 miliarde de lei în bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate în vederea încheierii unor noi contracte cost-volum-rezultat, pentru aria terapeutică hepatită cronică. Aceste alocări bugetare vor permite continuarea tratamentului pentru pacienții cu ciroză hepatică aflați în stadiul F4 și extinderea programului pentru pacienții cu ciroză hepatică aflați în stadiile F2 și F3.

Ministerul Sănătății a trimis deja la CNAS documentele necesare. Pe baza acestora, Casa începe negocierile cu producătorii de medicamente pentru încheierea contractelor cost-volum-rezultat. Încheierea contractelor în această formulă permite o folosire judicioasă a banilor bugetului asigurărilor de sănătate deoarece CNAS decontează tratamentele doar pentru pacienții care s-au vindecat ca urmare a terapiei.

Totodată, Ministerul Sănătății a identificat economii de aproximativ 0,26 miliarde lei, adică 260 de milioane de lei, rezultate, în principal, din cheltuielile cu salariile personalului din aparatul central al ministerului și din fondurile alocate pentru achiziționarea ambulanțelor SMURD. Din cauza întârzierii procesului de licitație publică pentru achiziționarea ambulanțelor, care se estimează că va fi încheiat la începutul anului viitor, banii alocați inițial nu vor putea fi folosiți până la sfârșitul anului. Prin urmare, fondurile disponibilizate de Ministerul Sănătății vor intra în Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului, pentru a fi folosiți în situații neprevăzute. Astfel, cu această suplimentare, Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului va ajunge la aproximativ 380 de milioane de lei.

Bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale este suplimentat prin această rectificare bugetară cu 1,09 miliarde de lei. De menționat că pe lângă această sumă alocată la rectificare, în luna noiembrie au mai fost asigurate resurse suplimentare în valoare totală de 1,7 miliarde lei pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin redistribuiri de sume de la alți ordonatori principali de credite, în conformitate cu prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2016.

Cele 1,7 miliarde lei alocate suplimentar ministerului din redistribuiri vor fi utilizate pentru plățile în avans aferente schemelor de plăți directe finanțate din Fondul European pentru Garantare Agricolă (FEGA) pentru campania agricolă din 2016, care se acordă în proporție de 69% din cuantumul unitar al acestora, în limita sumei de 3,8 miliarde lei (echivalentul a aprox. 850 milioane euro).

Banii alocați prin ordonanța de rectificare bugetară vor permite începerea la 1 decembrie a unor plăți finale aferente acelorași scheme de plăți directe, în limita sumei de 1,09 miliarde lei (echivalentul a aprox. 250 milioane euro), reprezentând diferența de 31% din cuantumul unitar al acestora. Realizarea acestor plăți de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) până la sfârșitul acestui an, în valoare totală de 4,89 miliarde lei, va asigura atingerea unui grad de utilizare de 56% din plafonul financiar de 7,9 miliarde lei (echivalentul a 1,773 miliarde euro) alocat de Comisia Europeană plăților directe pentru anul de cerere 2016.

Pentru finanțarea Programului Național de Dezvoltare Locală, aflat la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, se asigură 1,255 miliarde de lei, sume care vor acoperi plățile necesare până la finalul acestui an pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii școlare și de drumuri. Alte 47,9 milioane de lei au fost realocate pentru finanțarea Acordului de împrumut 'Sistem integrat de reabilitare a sistemelor cu apă și canalizare, a stațiilor de tratare a apei potabile și stațiilor de epurare a apelor uzate în localitățile cu o populație de până la 50.000 de locuitori'. Suma va fi folosită pentru închiderea proiectului finanțat din credite externe rambursabile.

La bugetele locale sunt alocate 1,7 miliarde de lei, sume defalcate din taxa pe valoare adăugată pentru finanțarea cheltuielilor autorităților administrației publice locale. Banii vor fi folosiți astfel:

— 170 milioane lei pentru cheltuieli de personal aferente unităților de învățământ preuniversitar,

— 14,7 milioane lei pentru programul-pilot 'Masa caldă',

— 101,5 milioane lei pentru susținerea sistemului de protecție a copilului,

— 74,7 milioane lei pentru centrele de asistență socială a persoanelor cu handicap,

— 392,3 milioane lei pentru plata asistenților personali ai persoanelor cu handicap,

— 4,1 milioane lei pentru programul 'fructe în școli',

— 6,9 milioane lei pentru finanțarea drepturilor copiilor cu cerințe educaționale speciale,

— 938,3 milioane lei sume pentru echilibrarea bugetelor locale.

În vederea desfășurării normale a activității până la finele anului, Ministerului Energiei i-au fost alocate 222,4 milioane de lei, din care 200 milioane de lei sunt pentru schema de ajutor de stat pentru închiderea a două mine din Complexul Energetic Hunedoara.

Ministerului Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională i-au fost alocate 75,5 milioane de lei, în principal pentru majorarea capitalului social al Companiei Naționale 'Poșta Română'—S.A.

Pentru plata pensiilor militare recalculate, precum și pentru restituirea diferențelor dintre cuantumurile pensiilor cuvenite pentru luna decembrie 2010 și cele stabilite în baza Legii nr. 119/2010, au fost alocate 336,7 milioane de lei în bugetele Ministerului Afacerilor Interne, al Ministerului Apărării Naționale și al Serviciului Român de Informații.

Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice a primit 142,4 milioane de lei pentru plata integrală a drepturilor de asistență socială (indemnizații pentru creștere copil, ajutoare sociale, alocații de stat pentru copii, indemnizații pentru persoanele cu handicap).

Ministerului Afacerilor Externe i-au fost redistribuite 66,8 milioane de lei, în principal pentru plata contribuțiilor și cotizațiilor la organismele internaționale la care instituția este parte.

Sumele reduse provin din economiile ministerelor rezultate din analiza plăților efectuate pe primele 10 luni. Iată câteva exemple.

— Ministerul Finanțelor Publice a economisit 1,18 miliarde de lei. Banii provin din dobânzi și din contribuția României la bugetul UE, dar și din economii la cheltuieli de personal, despăgubiri civile și cheltuieli de capital.

— În bugetul Ministerului Transporturilor au fost identificate economii în sumă de 254 milioane de lei, în principal la investiții ale agenților economici, cheltuieli neeligibile ISPA și reparații curente la infrastructura feroviară publică. În schimb, au fost asigurate sumele necesare pentru decontarea facilităților și gratuităților de transport de care beneficiază anumite categorii sociale și pentru majorarea capitalului social la Metrorex.

— Ministerul Apărării Naționale a identificat 359,8 milioane de lei, bani care nu mai pot fi utilizați până la finele anului pentru cheltuieli cu bunurile și serviciile și cheltuieli de capital. De asemenea, se propune majorarea creditelor de angajament cu suma de 5 miliarde de lei pentru demararea achizițiilor de tehnică și echipamente specifice.

— Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a făcut economii de 49,6 milioane de lei, Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri de 33,7 milioane de lei, iar Ministerul Justiției de 33,6 milioane de lei.

0

Asociația Eco Ruralis - în sprijinul agriculturii țărănești  împreună cu Primăria Municipiului Cluj-Napoca și Asociația Meșterilor Populari invită clujenii în 28 și 29 octombrie 2016,  la ultimul târg de produse agricole și artizanale din această toamnă. Evenimentul va avea loc în incinta EXPO Transilvania, între orele 09.00 și 18.00.

          Legume și fructe de sezon, plăcinte, ulei presat la rece, miere și produse apicole, sucuri naturale, siropuri, pălincă, dulcețuri și conserve pentru iarnă produse de familii de țărani din județul Cluj și din țară, precum și țesături, obiecte de ceramică și pielărie, săpunuri din lapte, podoabe și alte lucruri utile în casă produse de artizani și meșteri populari sunt vedetele târgului de la EXPO Transilvania.

Târgul de produse țărănești și artizanale se adresează tuturor celor din Cluj, fie că vor să își facă provizii gustoase și sănătoase înainte de venirea iernii sau caută cadouri lucrate manual și lucruri utile pentru casă. Cei care ne vor vizita vor găsi atât ingrediente pentru murături și conserve, dar și produse deja puse la borcan.

Târgul este organizat cu ocazia Forumului European pentru Suveranitate Alimentară - cea mai mare reuniune a țăranilor și susținătorilor agriculturii țărănești din peste 40 de țări din Europa și Asia Centrală, care în acest an va fi găzduită în Cluj-Napoca.

Pentru mai multe informații despre piața țărănească, precum și despre Forumul pentru Suveranitate Alimentară, persoana de contact este Raluca DAN la tel. 0728 357 367 / 0264 599 sau la adresa de e-mail raluca@ecoruralis.ro.

0

în prima jumătate a acestui an, Poliția Română a desfășurat aproape 16.000 de misiuni și acțiuni, organizate în planuri de acțiuni integrale, în toată țara, pentru ca cetățenii să fie feriți de evenimente neplăcute din diferite domenii.

În peste 82% din solicitările prin Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență '112' care au vizat domeniul ordinii publice, Poliția Română a intervenit în mai puțin de 10 minute de la sesizare.

Permanent, cetățenii au fost informați despre incidentele/evenimentele care au întrerupt sau îngreunat circulația rutiere, pe drumurile naționale și autostrăzi, în traficul feroviar, naval sau aerian.

În primele 6 luni ale acestui an, Poliția Română a elaborat 125 planuri de măsuri și 4 planuri de acțiuni complexe, în sistem integrat, la nivel național sau regional, pentru liniștea și siguranța cetățenilor, a elevilor, a conducătorilor auto, pe timpul manifestațiilor publice de amploare ori manifestări culturale, sportive sau pentru siguranța sărbătorilor.

Aproape 16.000 de misiuni și acțiuni au fost desfășurate în toată țara , pentru prevenirea și combaterii faptelor antisociale și asigurarea ordinii publice.

Dintre misiunile desfășurate și monitorizate de Poliția Română amintim:

Planul de măsuri 'SMOKE 2016', pentru prevenirea și combaterea ilegalităților în domeniul producției, transportului, depozitării, distribuției și comercializării de tutun și țigarete;

Planul de măsuri 'SHUT 2016', pentru prevenirea și combaterea ilegalităților în domeniul comercializării alcoolului și băuturilor alcoolice;

Planul de acțiune 'SUBVENȚIA ÎN AGRICULTURĂ', pentru prevenirea și combaterea ilegalităților ce se comit cu ocazia acordării ajutoarelor de stat pentru producătorii din sectorul agricol;

Planul de acțiune 'VATRA 2016' pentru prevenirea și combaterea ilegalităților ce se comit în domeniul producerii, depozitării, prelucrării și comercializării produselor cerealiere și de panificație;

Planul de acțiune 'INTERCONECT 2016' pentru combaterea evaziunii fiscale în domeniul comerțului cu mărfuri alimentare (carne, produse din carne congelate, ouă, lapte și altele) și legume-fructe, provenite din import sau din achiziții intracomunitare, protejarea bugetului consolidat al statului;

Planul de măsuri al I.G.P.R. 'SIGURANȚA 2016'.

Referitor la situația statistică înregistrată în primul semestru, s-au realizat 347.009 intervenții la solicitări prin Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență '112' care au vizat domeniul ordinii publice, în 82,3% din intervenții (285.555), strucTurile Poliției Române au intervenit în mai puțin de 10 minute de la sesizare.

Permanent, cetățenii au fost informați, de Centrul INFOTRAFIC al Poliției Române despre incidentele/evenimentele care au întrerupt sau îngreunat desfășurarea circulației rutiere ori au pus în pericol siguranța acesteia, pe drumurile naționale și autostrăzi, și cu privire la problemele deosebite apărute în traficul feroviar, naval și aerian.

0

Politica de calitate a Uniunii Europene privind denumirea facultativă de calitate produs montan va fi aplicată și în România după ce Guvernul a adoptat astăzi o Hotărâre în acest sens, prima etapă în ceea ce privește implementarea acestei politici europene. Astfel, se deschide o nouă și importantă oportunitate pentru producătorii din zona montană, care, în mod voluntar, pot opta pentru etichetarea produselor, în condițiile unei nevoi de valorificare durabilă a tuturor resurselor de hrană. Producătorii, cultivatorii, apicultorii care iși desfășoară activitatea de producție în zona montană își vor promova produsele alimentare inscripționând pe etichetă 'produs montan', produsele vor respecta normele sanitar veterinare și vor fi ușor recunoscute de consumator. Pe de altă parte, consumatorii vor fi informați în legătură cu importanța calității biologice și a garanțiilor sanitare a alimentelor 'de la munte', ceea ce va determina o creștere a cererii pentru astfel de produse.

Prin actul normativ adoptat astăzi de Guvern se transpune în legislația națională o parte din prevederile regulamentelor europene în ceea ce privește condițiile de utilizare a mențiunii de calitate facultative 'produs montan' (Regulamentului (UE) nr. 665/2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului).

Pentru etichetarea produselor provenite din zona montană, agricultorii care optează pentru acest lucru trebuie să respecte o serie de condiții, menționate în caietul de sarcini, drept garanție a faptului că produsul este realizat în zona montană. Astfel, produsul va putea fi distins pe piață ca având origine certificată 'produs montan'. Mai exact, etichetarea alimentelor cu mențiunea 'produs montan' se poate aplica doar produselor obținute din animale crescute cel puțin două treimi din viața în arealul montan și ale căror produse sunt prelucrate tot în zonele de munte. La producția vegetală se poate aplica mențiunea produs montan doar dacă acestea sunt cultivate în zonă montană, iar dacă se utilizează zahăr din afara zonei montane acesta nu trebuie să dețină o pondere mai mare de 50% din greutatea ingredientului.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va fi autoritatea competentă responsabilă cu verificarea conformității datelor cuprinse în caietul de sarcini în vederea acordării dreptului de utilizare a mențiunii facultative de calitate 'produs montan'. De asemenea, va gestiona Registrul Național al Produselor Montane și va verifica respectarea legislației europene și naționale de către operatorii economici care au obținut dreptul de utilizare a mențiunii de calitate facultative 'produs montan'.

Adoptarea hotărârii de guvern referitoare la produsul montan este prima etapă în ceea ce privește implementarea politicii de calitate a UE referitoare la denumirea facultativă de calitate produs montan. În continuarea armonizării legislației naționale cu cea europeană se va emite un ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale referitor la reglementarea procedurii de verificare a conformității datelor cuprinse în caietul de sarcini, de acordare a dreptului de utilizare a mențiunii de calitate facultative 'produs montan' și de verificare a respectării legislației europene și naționale de către operatorii care doresc să beneficieze de aceste avantaje. Ordinul de ministru subsecvent acestei hotărâri de guvern va aduce clarificări pentru informarea corectă a consumatorului și a condițiilor de utilizare a mențiunii de produs montan.

0
Vremea primăvaratică din ultimele zile dă mari bătăi de cap agricultorilor. Ei se tem că producţia din acest an va fi compromisă, din cauza variaţiilor de temperaturi şi a lipsei zăpezii. Agricultorii se plâng că vremea i-a încurcat încă din toamnă, iar acum iarna se dovedeste a fi prea blândă. Vremea ploioasă din luna octombrie, variaţiile de temperaturi din aceasta iarnă, dar şi lipsa zăpezii fac ca agricultorii să se gândească deja la pierderi de 30% din anul acesta. Specialiştii susţin că toate plantele au de suferit în asemenea condiţii climaterice. Meteorologii spun că variaţiile de temperatură vor continua în această iarnă. Începând de mâine se vor înregistra precipitaţii mixte şi ninsori, iar săptămâna viitoare vom avea parte de ger. Însă nu pentru mult timp. Narcis Maier, meteorolog Centrul Regional Meteorologic Transilvania Nord: O săptămnă va ţine, până prin 23 ianuarie, când iar se va încălzi vremea. Agricultura din judeţul Cluj a mai fost afectată de vreme şi în vara anului trecut, atunci când circa 10% din producţie a fost compromisă din cauza secetei. sursa: TVR Cluj

0
Din datele puse la dispozitie de Comisia Europeana, in majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene o familie cheltuieste in jur de 15 % din venitul sau lunar pentru hrana, cu 50 % mai putin decat acum jumatate de secol. Agricultorii europeni produc in fiecare an: 300 de milioane de cereale, 17 milioane de tone de zahar, 20 de milioane de tone de oleaginoase, 2 milioane de tone de ulei de masline, 10 milioane de tone de mere, 2 milioane de tone de pere, 11 milioane de tone de citrice, 160 de milioane de hectolitri de vin, 8 milioane de tone de carne de vita, 20 de milioane de tone de carne de porc,12 milioane de tone de carne de pasare, 7 milioane de tone de oua, 150 de milioane de tone de lapte. Desi productiile cresc in fiecare an, numarul agricultorilor a scazut. In anii 1960 cele sase state fondatoare ale UE numarau sase milioane de agricultori. In prezent numarul acestora depaseste cu putin trei milioane. Din datele Comisiei Europene rezulta ca in present in majoritatea statelor membre ale Uniunii o familie cheltuieste in jur de 15 % din venitul lunar pentru hrana, cu 45 % mai putin decat in 1960. In cadrul UE, 30 % dintre agricultori sunt peste 65 de ani, 24 % au intre 55 si 64 de ani, 23 % intre 45 si 54 de ani si numai 8 % sunt sub 35 de ani, varsta de randament maxim. Ingrijorator este faptul ca ponderea agricultorilor de peste 55 de ani creste in raport cu cea a agricultorilor tineri, care scade puternic, lucru care arata ca aceasta profesie se confrunta cu mari semen de intrebare in viitor. C.M.
css.php

Sustine cel mai nou ziar din Cluj!

Daca ti-a placut siteul nostru si apreciezi munca depusa de noi, ajuta-ne cu un LIKE!