Tags Posts tagged with "„adevarul sunt eu”"

„adevarul sunt eu”

0
Adevarul este, de departe, cea mai frumoasa iluzie a societatii romanesti. Nu ca altii ar fi altfel, dar la noi toate au un “specific national”. Pe vremea “partidului”, copiii credeau cu tarie in Mos Gerila, in Mos Ajun, in zane, in Mihaela si multe alte “minuni” rostite de cei mari pentru cei mici. Apoi, intr-o noapte de decembrie, au aflat ca au fost pacaliti, ca in numele “specificului national” se reda identitatea traditionala “mosilor”, convertindu-l pe “Gerila” in ‘Craciun”, iar “Nicolae” fiind de-acum nimeni altul decat fostul “Ajun”. In ultima jumatate de veac, revolutia din decembrie a fost cel mai mare exercitiu de adevar al romanilor. Am avut atunci curajul sa abordam adevarul, sa spunem deschis ce gandim si ce vrem. Numai dupa ce ne-am ingropat mortii am inteles cat de scump este adevarul. Si-am crezut, atunci, ca durerea ne-a intarit si ne-a pregatit sa dam “epoca de aur” pe “epoca adevarului”,oricat ar costa acesta. Intr-o exaltare “nationala” am inceput sa scoatem din sertare “adevaruri”: despre productia agricola, despre averea tiranului, despre Cenaclul Flacara, despre avorturi, despre... Desi urmele lacrimilor brazdau inca fata celor ramasi mai puti in familie, nu s-a spus nimic despre cine a tras in noi. Dar ne-am amagit cu gandul ca adevarul cere timp pentru a se maturiza, ca nu trebuie nimeni osandit la manie. Si astfel am luat viata de la capat, invatand mereu si mereu despre adevar, sperand sa construim democratii in numele lui, incrancenandu-ne pentru a-l transforma in monopol, creand organizatii, partide, biserici in virtutea unei “infailibile” judecati: “Adevarul sunt eu!”. Cea mai grea lectie a fost cea legata de clasificarea adevarului. Astfel, am invatat ca sunt adevaruri de campanie electorala, de presa, de telefon, de biserica, de alcov, adevaruri care se spun si care nu se spun…N-am invatat insa ca exista si o trufie a adevarului, un fel de eroism launtric care ne epuizeaza tocmai pe soclul pe care singuri ni-l cladim. In tot acest timp, am fost alintati de bona noastra zilnica, pedagogul de serviciu- televizorul- care nu a obosit sa ne spuna adevaruri despre badea Gheorghe care isi violeaza gaina in gard, despre juna Semiluna care isi antreneaza hormonii cu “tataia” la Mamaia, despre “clona lui Madona” sau despre politicieni-profeti care nu ne predica nimic. Asa-i la noi, se intampla mereu lucruri “interesante” tocmai pentru ca nu se intampla ceea ce trebuie. Ne-am obisnuit si cu Biserica. Nu ne mai ascundem, trecem pe lanaga ea inchinandu-ne crestineste si spunand “Doamne, ajuta!”, chiar daca suntem in masina cu nevasta sefului. Sau poate tocmai de-aia. Cu o pomana pentru cei de jos si o bagare sub patrafir, la o spovedanie rapida, pentru Cel de Sus, totul se aranjeaza… Daca vrei sa ai tiraj sau audienta la “editia speciala”, este suficient sa faci un “promotion” cu (supra)titlul “Adevarul despre…”, aratand sau scriind tot ce-ti trece prin condei sau camera de luat vederi. A doua zi este randul lor, al comentatorilor, oamenii care vor sa descopere adevarul “adevarul din spatele adevarului”, adus la argument de “ce-a de-a patra putere”. Energii, bani, nervi, orgolii, spume, glume, toate pana la dementa…Ca sa faci audienta!- (Scuzati, rima e de vina.) Si uite asa, intr-o Romanie pasunista si utopica (vorba doamnei Zoe Petre), cautam adevarul zi de zi, razand, plangand, fortand, iar atunci cand acesta nu ne satiface, cautam altul peste drum, vospind semaforul ca sa trecem strada pe rosu. Astazi “Adevarul sunt eu!” nu este raspunsul la o interogatie, este un mod de viata. Evident, voluntar. O imagine imi staruie torusii in minte: cu doua mii de ani in urma, un Condamnat la moarte, intrebat de Pilat din Pont “Ce este adevarul?”, a preferat sa taca. Mirat, Pilat s-a uitat lung la El. Raspunsul se afla insa acolo, langa el, asuns in tacere. Beniamin Pascu
css.php

Sustine cel mai nou ziar din Cluj!

Daca ti-a placut siteul nostru si apreciezi munca depusa de noi, ajuta-ne cu un LIKE!