Tags Posts tagged with "actionari"

actionari

0

Stimulente pentru fidelizarea personalului

Societatea bancară din Cluj a finalizat luni răscumpărarea a 10 milioane de acţiuni în cinci săptămâni. Ultimele şase tranzacţii au însumat acţiuni de 5,4 milioane de lei.

Intermediarul tranzacţiilor a fost societatea de servicii de investiţii financiare BT Capital Partners, divizia de brokeraj a grupului financiar clujean, iar motivul îl reprezintă o decizie a acţionarilor societăţii din 27 aprilie 2016, care prevedea răscumpărarea de titluri proprii pentru recompensarea angajaţilor, a precizat Omer Tetik, directorul general al BT.

Ultimele tranzacţii au avut loc în perioada 20-27 martie şi au implicat aproape 2 milioane de titluri, valoarea operaţiunilor ridicându-se la 5,43 de milioane de lei, conform unui raport trimis Bursei de Valori Bucureşti.

Preţurile la care s-au efectuat aceste operaţiuni se ridică între 2,69 şi 2,75 lei pe unitate, în fiecare dintre zile realizându-se tranzacţii de răscumpărare în volume de la 200.000 la 400.000 de titluri. Programul de răscumpărare iniţiat în februarie de BT a însumat 10 milioane de acţiuni, în valoare de 27 milioane de lei.

Răscumpărarea acţiunilor continuă

Membrii Consiliului de Administraţie au propus şi pentru acest an răscumpărări de acţiuni de către BT. Propunerea este pentru cel mult 25 de milioane de acţiuni proprii, la un preţ maxim de 3,5 lei la momentul achiziţiei.

Strategia băncii vizează implementarea unui sistem de remunerare şi derularea unui program de fidelizare a personalului băncii pe o perioadă de cel puţin trei ani, dar şi plata unor remuneraţii fixe către acesta.

Aministratorii BT au propus distribuirea a 19% din profitul pe anul trecut pentru dividende pentru acţionari, dar şi o majorare de capital de 695 de milioane de lei, prin emisia de acţiuni gratuite acordate acţionarilor înregistraţi la data de 4 august 2017, care ar urca randamentul din profitul din 2016 la 21%.

Banca din Cluj a depăşit anul trecut Banca Română pentru Dezvoltare – Groupe Societe Generale în clasamentul naţional al băncilor în funcţie de active. Cele mai mari profituri le-au avut anul trecut BT (1,2 miliarde de lei), BCR (1 miliard), BRD (0,7 miliarde), ING Bank (0,4 miliarde) şi UniCredit Bank (0,2 miliarde), câştigul net al sistemului bancar din România ridicându-se la 4,3 miliarde de lei.

0
Astăzi demolăm mitul conform căruia arestarea preventivă nu s-ar justifica în cazul infracțiunilor de corupție, ci doar în cazul faptelor comise cu violență. Ca argument, vă invit să priviți schema prin care infractorii care beneficiau de despăgubirile de la A.N.R.P urmau să devină acționari la mai multe companii de interes național, unele cu profil strategic. SCHEMA Câteva cuvinte despre Marele Joc de la A.N.R.P. La nivelul unu, se cumpărau drepturi litigioase contra unor sume derizorii, iar samsarii își jucau șansa în justiție. La nivelul doi, samsarii aveau în mână judecătorii, și astfel se obțineau hotărâri judecătorești favorabile. La nivelul trei, exista samsarul de A.N.R.P, care avea capacitatea de a bloca ori urgenta un dosar – deci tu, proprietar recunoscut prin hotărâre judecătorească, erai nimeni în drum. La nivelul patru (maxim) se afla un samsar care deținea acțiuni la Fondul Proprietatea, care la rându-i deținea acțiuni la companii naționale, de interes strategic. Revenind la mit, cam cât de periculos pentru ordinea publică trebuie să fie un individ care, printr-o asemenea inginerie și prin mijlocirea dosarelor de către viitoarea șefă a DIICOT și de către viitorul șef ANI, urma să aibă un cuvânt de spus în companii strategice din Statul Român? Și cine-i mai periculos: individul descris mai sus, sau un oarecare care-i dă două palme altuia, după ce ies de pe stadion? Logica mitului pe care unii parlamentari încearcă să-l încetățenească arată cam așa: violența este infracțiune, deci cine este violent trebuie să stea după gratii. Corupția este tot infracțiune, dar neexistând violență (care tot infracțiune este), nu se impune arestul. Noi și corupții care ne susțin nu suntem violenți, astfel că trebuie să fim liberi. Și culmea, multă lume-i crede. Abordarea prezintă însă un grav viciu de ordin logic, iar pentru a-l expune fără a teoretiza, procedăm așa: a săvârși infracțiuni este rău. Cine săvârșește infracțiuni poate fi arestat. Violența și corupția sunt infracțiuni, deci cei violenți și cei corupți pot fi arestați. Parcă sună altfel și parcă are și sens ca aprecierea existenței “relelor mai mari sau mai mici, cu sau fără violență” să nu se facă înaintea pronunțării unei hotărâri definitive, ci chiar prin verdict. Gravitatea faptei se reflectă în pedeapsă și numai în pedeapsă, și nu în extinderea ori limitarea atribuțiilor procurorilor sau în eliminarea ori inventarea de măsuri preventive. Mircea Dobocan  
css.php

Sustine cel mai nou ziar din Cluj!

Daca ti-a placut siteul nostru si apreciezi munca depusa de noi, ajuta-ne cu un LIKE!