Tags Posts tagged with "academie"

academie

0

În afară de clădirile şi terenurile vizibile, o altă activitate de retrocedare către foştii proprietari se desfăşoară mai discret. Descendenţii fac coadă la BNR, Biblioteca Academiei şi Muzeul Naţional de Istorie, pentru a reintra în posesia monedelor confiscate abuziv.

Cuminţenia Pământului, pe care Statul Român vrea să o răscumpere este un caz fericit pentru urmaşi. Alte colecţii confiscate nu se redau aşa de simplu şi nu la valoarea de circulaţie, ci la greutatea metalului.

La Cluj o scurtă incursiune printre dosarele cu metale preţioase, ne duce la familii celebre precum Albini, Bornemisza, Banffy, Goldner, Varga. Colecţia Ţăţulescu- Rădulescu este un caz şcoală de abuz, confiscare cu forţa, opoziţie la retrocedare, prin disipare prin mai multe muzee.

Predare în arest

Am denumit-o colecţia Ţăţulescu- Rădulescu, după colonelul de armată craiovean Şerban Rădulescu şi nepoata sa, medicul clujean Doina Ţăţulescu. După cum ne-a declarat avocatul clujean Andreea Petcu, fiica medicului, colecţia a luat fiinţă în perioada interbelică, dată fiind pasiunea militarului pentru monede.

Comuniştii i-au cerut văduvei lui Rădulescu să predea colecţia în anul 1960. „Au reţinut-o 3 zile, ameninţând-o cu blocarea accesului fiicei la facultate”, ne-a relatat medicul Doina Ţăţulescu. După ce femeia a cedat, Biblioteca Academiei i-a cumpărat-o la valoarea metalului din monede, ignorând valoarea de colecţie.

Soluţii contradictorii

După revoluţie, alt calvar în familie. Cererea de retrocedare a colecţiei e pasată de la o instituţie la alta, monedele fiind separate la BNR, Biblioteca Academiei şi Muzeul Naţional de Istorie. Cu apariţia legii speciale, au demarat un proces. Statul s-au opus retrocedării pieselor, susţinând că au fost vândute în anii 60 şi că prin retrocedare se produce o îmbogăţire fără just temei.

„Instanţa a dispus restituirea pieselor care se regăsesc fizic în patrimoniile instituţiilor lor dar, nu şi întoarcerea preţului pe care acestea l-au plătit pentru - achiziţionarea lor, lucru generând o veritabilă îmbogăţire fără just temei şi creează o pagubă în bugetul public al statului”, se arată în întâmpinarea Muzeului de Istorie.

Procesul a avut soluţii diferite, la fiecare instanţă. Judecătoria a respins solicitarea, apreciind că „achiziţia a fost perfect valabilă şi antecesoarea reclamantei a primit în mod corect şi supraevaluat contravaloarea monedelor, raportat la achitarea valorii numismatice a acestora, care a constituit o parte consistentă din preţul achiziţionării”.

Valoarea onsiderată ca fiind despăgubită a fost de câteva mii de euro, reclamanţii susţinând că este vorba de o depreciere de circa 10 ori.

„Instanţa a mai apreciat că valoarea numismatică a monedelor vândute a fost just acoperită de

către Academia Română în 1961, având în vedere că actualizând valoarea estimată în zi ca fiind de 17761 de Euro, iar preţul actualizat fiind de 11934 Euro, diferenţa constituind deci valoarea numismatică".

Tribunalul a admis despăgubirea la valoarea de colecţie. „Faptul că preluarea a fost făcută de către stat prin intermediul unui contract de vânzare-cumpărare, aparent benevol, nu schimbă caracterul preluării, care a fost unul abuziv”, se arată în motivarea instanţei de apel.

Jumătate în natură

Curtea însă nu a fost de acord la recurs. Piesele identificate în Muzeul Bibliotecii Academiei şi BNR vor fi retrocedate, iar cele dispărute, despăgubite la valoarea metalului inglobat, ignorându-se valoare de circulaţie a monedelor.

„Dacă legiuitorul a ales doar cele două variante, cea a restituirii în natură şi cea a conţinutului de metal preţios fin, judecătorul nu are la îndemână alte opţiuni, chiar dacă valoarea obiectelor este una diferită, dată fiind valoarea istorică, numismatică, de circulaţie sau de altă natură”, îşi justifică instanţa decizia finală.

Pârâta Biblioteca Academiei Române a fost obligată la restituirea în natură a monedelor de aur regăsite în patrimoniul acesteia şi identificate prin raportul de expertiză, l stater Filip II, l stater Alexandru cel Mare, l aureus Domiţian, l solidus Valentinian III, l solidus Teodosiu I, 2 solidus Constantin cel Mare, l solidus Heraclius, l solidus Ioan Zimisces, l solidus Vasile II, 2 solidus Ivan Votatzes, 1 ducat Rudolf II 1592, 1 ducat Emmanuel de Rohan 1779, 1 monedă aur 3 ruble/20 zloţi 1834.

Pârâtul Muzeul Naţional de Istorie al României a fost obligat la restituirea în natură a celor 273 de monede şi obiecte din argint şi bronz identificate în patrimoniul acestuia.

Pârâta BNR a fost obligată să achite în favoarea reclamantei apelante despăgubiri băneşti reprezentând contravaloarea cantităţii de 676,01 gr aur fin calculată la preţul reţinut la data plăţii (cv a 61+29+3+6 monede de aur neidentificate nominal).

Colecţia va fi expusă

„După ce vom obţine fizic colecţia, o vom expune la un muzeu clujean” Av Andreea Petcu

Mihai Bacalu

 
css.php

Sustine cel mai nou ziar din Cluj!

Daca ti-a placut siteul nostru si apreciezi munca depusa de noi, ajuta-ne cu un LIKE!