51% dintre elevii de 16 ani consumă tutun

51% dintre elevii de 16 ani consumă tutun

0

Agenția Națională Antidrog a prezentat rezultatele celui mai recent studiu privind consumul de alcool, tutun, droguri, utilizarea Internetului și participarea la jocurile de noroc în rândul elevilor de 16 ani

Studiul ESPAD (The European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs) reprezintă monitorizarea problematicii comportamentelor de consum în rândul elevilor de 16 ani de la nivel european, fiind inițiat de Consiliul Suedez de Informații privind Alcoolul și alte Droguri (CAN-Swedish Council for Information on Alcohol and other Drugs, Stockholm/ Suedia) și Council of Europe — Cooperation Group to Combat Drug Abuse and Ilicit Trafficking in Drugs (Pompidou Group) și promovat de Observatorul European de Droguri și Toxicomanii (EMCDDA).

România face parte din acest proiect din 1999, la nivel internațional studiul marcând 20 de ani de la inițiere.

După creșterile anterioare înregistrate în perioada 2003-2011, în România, consumul de droguri ilicite rămâne stabil în acest grup populațional (10,9%), fiind în continuare sub media europeană (17,8%). Consumul de tutun în rândul elevilor de 16 ani se menține la niveluri similare celor din 2011 (51,7%), dar există semne de îngrijorare în această privință, valorile sale fiind peste mediile europene (45,6%). Deși înregistrează o ușoară scădere, consumul de alcool se află în continuare la un nivel ridicat (77,9%), fiind însă sub media europeană (80,3%). O atenție deosebită a fost acordată și provocărilor generate de noile substanțe psihoactive și de noile comportamente dependente (utilizarea Internetului și participarea la jocuri de noroc). Acestea sunt cele mai importante concluzii prezentate astăzi, de Agenția Națională Antidrog, cu ocazia lansării rezultatelor celui mai recent studiu național privind consumul de alcool, tutun, droguri, utilizarea Internetului și participarea la jocurile de noroc în rândul adolescenților de 16 ani.

Studiul se desfășoară la intervale de 4 ani, pe grupuri țintă formate din adolescenții de 16 ani care urmează cursurile de zi în instituțiile de învățământ postgimnazial.

Componenta națională a studiului ESPAD a fost realizată în anul 2015 de Agenția Națională Antidrog (ANA), cu sprijinul Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice, pe baza metodologiei internaționale și cu coordonarea tehnică a cercetător dr. Silvia Florescu din cadrul Școlii Naționale de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar.

Pentru studiul ESPAD realizat în România, s-au luat în considerare adolescenții născuți în anul 1999, eșantionul fiind de 3500 elevi (1711 băieți, 1789 fete), selectați din 170 școli (339 clase a IX a și a X a). Perioada de colectare a datelor a fost 11-29 mai 2015.

Consumul de tutun și alcool continuă să înregistreze valori ridicate în rândul adolescenților de 16 ani din România.

Deși consumul de tutun în rândul adolescenților din România s-a înscris pe o linie descendentă începând din 2003, în 2015 se menține la valori similare celor observate în studiul anterior, fiind peste mediile europene, pentru toate perioadele de referință: consumul de tutun de-a lungul vieții — 51,7% față de 45,6% la nivel european, consumul de tutun în ultimele 30 zile — 30,1% față de 21,4% și consumul de tutun zilnic în ultimele 30 zile — 19,7% față de 12,4%. Totodată, se observă valori mai mari ale consumului de tutun în rândul băieților, comparativ cu cele înregistrate în rândul fetelor, însă pentru ambele sexe, adolescenții din România se situează peste valorile medii europene.

Proporția adolescenților de 16 ani care au consumat de-a lungul vieții vreo băutură alcoolică este de 77,9%, aflându-se în scădere față de studiile anterioare și situându-se în continuare sub media ESPAD în valoare de 80,3%.

De asemenea, în anul 2015, consumul de alcool din ultimele 12 luni înregistrează valoarea de 68,9% și urmează tendința europeană, scăzând față de valorile înregistrate în studiile anterioare, și plasându-se în continuare sub media țărilor ESPAD în valoare de 70,9%.

Consumul de băuturi alcoolice în ultimele 30 zile a înregistrat valori mai reduse în România față de 2011 (scăzând de la 49%, la 47%). Valoarea observată în 2015 în România este similară mediei țărilor ESPAD (47,5%).

Consumul vreunei băuturi alcoolice până la vârsta actuală este de 83,7% în rândul băieților (peste media europeană — 81,5%) și de 72,3% în rândul fetelor (sub media europeană — 79,3%).

Consumul de droguri ilicite rămâne stabil în rândul elevilor de 16 ani

Urmând tendința europeană, și la nivel național, consumul oricărui tip de drog ilicit de-a lungul vieții, conform metodologiei internaționale a studiului ESPAD, rămâne stabil, înregistrând valoarea de 10,9%. Acest tip de consum este mai mare în rândul băieților — 13,6%, față de 8,4%. Dacă ne referim la drogurile ilicite incluse în studiul desfășurat în România, atunci consumul oricărui tip de drog ilicit de-a lungul vieții este de 15%.

Dintre drogurile ilicite studiate, cel mai mare nivel al consumului este înregistrat de canabis — 8,1%. Urmează: NSP cu 5,1%, solvenți/ substanțe inhalante cu 3,6%, cocaină cu 3,3%, LSD sau alte halucinogene — 2,4%, ecstasy — 2,1%, heroină — 1,7%, ketamină — 1,8%, droguri injectabile — 1,3%, crack — 1,2%, amfetamine—1,1%, ciuperci halucinogene — 1,2%, metamfetamine — 1% și GHB — 1,1%.

Comparativ cu valorile medii europene, consumul de canabis/ hașiș în rândul elevilor de 16 ani din România este de 2 ori mai mic (de-a lungul vieții: 8,1% față de 16,5%; în ultimul an: 6,1% față de media europeană în valoare de 13,1%; în ultimele 30 zile: 2,9%, față de media europeană în valoare de 6,8%).

După canabis, pe poziția a doua, în topul celor mai consumate droguri în rândul elevilor din România, se situează noile substanțe psihoactive (NSP). Astfel, 5,1% dintre elevii de 16 ani incluși în eșantion au experimentat consumul de NSP, acest tip de consum menținându-se la același nivel ca și în studiul anterior, când a fost pentru prima dată măsurat. Pentru consumul în ultimul an, 3,1% dintre persoanele intervievate au declarat consum de NSP, fiind în scădere față studiul anterior, când a fost observată o valoare de 4,2%.

Ca și la nivel european, cele mai consumate NSP în rândul elevilor din România sunt cele care se prezintă sub forma amestecurilor de ierburi de fumat cu efecte asemănătoare drogurilor. În România, consumul de astfel de amestecuri a fost declarat de 2,7% dintre adolescenți, fiind peste media europeană — 2,2%.

În ceea ce privește consumul de ecstasy, se observă o menținere a consumului de-a lungul vieții, la nivelul valorii înregistrate în studiul anterior — 2,1%, față de 2%. În mod similar, și în cazul consumului de ecstasy din ultimul an, valoarea se menține la același nivel cu cel observat în 2011, respectiv 1,4%.

În cazul solvenților/ substanțelor inhalante, se observă o înjumătățire a valorii consumului de-a lungul vieții de la 7%, la 3,6%, Totodată, se reduce la jumătate consumul de solvenți/ substanțe inhalante din ultimul an, valoarea acestuia atingând în 2015 nivelul de 2,1%, față de 4,2% în 2011. În schimb, față de studiul anterior, nivelul consumului din ultimele 30 zile rămâne constant pentru acest tip de drog.

Cel mai mare procent de adolescenți care au debutat în consum la vârsta de 13 ani sau mai devreme se înregistrează în cazul consumului de inhalante — 1,8%, din totalul respondenților. Pe locul al doilea, la egalitate, se situează adolescenții care au debutat în consumul de canabis, respectiv cei care au debutat la vârsta de 13 ani sau mai devreme în consumul de alcool cu pastile — 1,4%, iar pe locul al treilea, se plasează debutul înainte de vârsta de 13 ani în consumul de noi substanțe psihoactive (NSP) — 1,3%.

Percepția unui risc ridicat în cazul unui consum experimental (o dată/ de două ori), pentru drogurile de tipul canabis, amfetamine, ecstasy sau NSP, variază între 30,4% și 37,5%. Comparativ cu studiul anterior, se remarcă o percepție mai bună asupra riscurilor consumului experimental de NSP, proporția celor care atribuie riscuri ridicate unui astfel de consum fiind de 28% în 2015, față de 30,8% în 2011. În schimb, pentru celelalte tipuri de droguri, adolescenții consideră în proporții mai mici că ar exista riscuri ridicate în cazul unui consum experimental de: canabis — scădere de la 46,1%, la 37,5%, ecstasy — scădere de la 39,2% la 30,4%, amfetamine — scădere de la 44,3% la 37,1%.

În ceea ce privește consumul regulat de droguri, adolescenții atribuie cele mai ridicate riscuri consumului de NSP — 60,4%, respectiv consumului de canabis — 60,2%.

Alte tipuri de comportamente dependente în rândul elevilor de 16 ani

Participarea la jocuri de noroc pe bani în ultimele 12 luni înregistrează în rândul adolescenților din România o valoare de 13,1%, situându-se la nivelul mediei europene, în valoare de 13,7%. Interesul pentru acest gen de activități este mult mai mare în rândul băieților, care înregistrează un nivel al participării la jocuri de noroc pe bani în ultimele 12 luni de 21,6%, în timp ce, fetele au declarat în proporție de doar 5% o participare la astfel de activități. Ambele valori se înscriu în tendințele înregistrate la nivel european — 22,8% băieți și 4,7% fete.

În funcție de tipul jocurilor de noroc pe bani la care au participat cel puțin o dată în ultimele 12 luni, adolescenții din România au declarat în proporție de 24,3% implicarea în jocuri mecanice online, în timp ce, 21,1% au preferat să participe la jocuri de cărți sau zaruri, la jocuri de tip loterie sau la pariuri sportive.

În ceea ce privește utilizarea Internetului, numărul mediu de zile, din ultimele 7 zile, în care a utilizat internetul este de 4,4 zile în rândul elevilor de 16 ani din România, fiind sub media europeană, în valoare de 5,8 zile. Interesul pentru utilizarea Internetului este ușor crescut în rândul fetelor, care au petrecut în medie 4,6 zile, față de 4,2 zile câte au dedicat băieții acestui tip de activități. Motivul cel mai des invocat pentru utilizarea Internetului pe durata a cel puțin 4 zile, din ultimele 7 zile, a fost participarea la rețelele de socializare — 67,2% (sub media europeană în valoare de 78,4%). Alte motive indicate de elevi au fost: transfer/ descărcare muzică — 33,3%, pentru a citi sau a pentru a căuta informații — 33,1%, participare la jocuri online — 21,5%, căutare, vânzare sau cumpărare diverse — 9% și participare la jocuri de noroc — 3,6%.

Concluzii

România continuă să se numere printre țările europene cu un consum scăzut de droguri, fiind pentru majoritatea drogurilor sub media europeană a consumului.

Măsurile luate atât în planul reducerii cererii de droguri, prin numeroasele proiecte de prevenire derulate în perioada 2012-2015, cât și în cel al combaterii, prin activitățile de control derulate la nivel teritorial de echipele mixte, au determinat o menținere a consumului oricărui tip de drog ilicit la nivelul studiului anterior.

Parteneriatul dezvoltat cu Ministerul Educației Naționale și Cercetării științifice, atât la nivel central, cât și în plan local, a contribuit în mod semnificativ la realizarea unei preveniri standardizate a consumului de tutun, alcool și droguri implementate în școli, colaborarea instituțională fiind esențială pentru atingerea obiectivelor stabilite.

În sensul continuării acestor demersuri, Agenția Națională Antidrog va avea în vedere adecvarea intervențiilor în funcție de caracteristicile consumului și ale consumatorilor. În acest sens, se va urmări elaborarea și dezvoltarea de programe coerente, structurate și eficiente de prevenire selectivă a consumului de droguri și, totodată, implementarea unor campanii și proiecte de informare a categoriilor vulnerabile în legătură cu riscurile pe termen scurt, mediu și lung ale uzului, abuzului și dependenței de droguri.