Antreprenorul dejean, Vicențiu Știr, candidat pentru un loc în Camera Deputaţilor din partea ALDE, este convins că dezvoltarea locală se poate face prin aşezarea la aceeaşi masă a oamenilor de afaceri, autorităţilor şi cetăţenilor.

Omul de afaceri susține implementarea la nivel local a parteneriatului public-privat (PPP), pe un sistemul aplicat cu succes în Germania dar şi în alte ţări europene, pentru a degreva bugetele localităților de cheltuieli enorme. El a împărtăşit deja inițiativa sa cetățenilor cu care s-a întâlnit, demersul său fiind primit cu entuziasm. PPP reprezintă o modalitate prin care multe oraşe din Europa au reuşit să se dezvolte fără a fi nevoite să cheltuie sume foarte mari din bugetele locale, consideră Ştir.

„În Germania, multe oraşe s-au ridicat pe sistemul PPP. În Munchen, unde am avut multe afaceri, majoritatea investiţiilor s-au realizat prin aceste parteneriate”, a remarcat Știr. Deşi există cadru legislativ pentru PPP, acestea nu s-au concretizat îndeajuns, cu toate că primăriile nu dispun de cele mai multe ori de fondurile necesare pentru realizarea unor investiţii de amploare. Aceste parteneriate se pot concretiza de la investiţii de producţie, precum parcurile industriale, până la case de cultură.

Fondatorul companiei Vicentiu Serv îşi doreşte o dezvoltare economică a zonei Dejului, punând prioritate pe locurile de muncă. Municipiul are posibilitatea de a le oferi locuitorilor, celor tineri în special, locuri de muncă mai bine plătite, astfel încât ei să nu mai fie nevoiţi să facă naveta în alte oraşe mai mari, unde salariile sunt acum mai consistente. Provocarea este de a reduce fluxul de forţă de muncă din zona Dejului spre mari companii precum Bosch, De’Longhi, la Jucu, sau spre firmele din Cluj-Napoca, şi păstrarea oamenilor bine pregătiţi pe plan local.

„De ce să ne plece tinerii, de ce să plece cei în vârstă, în alte oraşe sau în străinătate, când la Dej ar putea munci, ar putea fi acasă, lângă familiile lor, mai mult decât în prezent, făcând naveta la Cluj-Napoca sau chiar plecând în străinătate. Proiectul meu presupune dezvoltare economică pentru a crea locuri de muncă, în special pentru cei din Dej. Avem în administraţia locală oameni instruiţi, buni profesionişti, dar cărora trebuie să li se ofere mai multă libertate în luarea decizilor”, consideră întreprinzătorul clujean.

O oportunitate este deschiderea în zonă a unor ateliere meşteşugăreşti care să atragă forţa de muncă disponibilă. „De ce să fie obligaţi crescătorii de oi să arunce pe foc mii de tone de lână în loc să o valorifice? Mai demult aici se făceau covoare executate manual, acele „persane”, există tradiţii locale, acum e şi această modă a iilor, deci toate aceste produse tradiţionale, făcute în ateliere au căutare”.

Vicenţiu Ştir pune şi problema revitalizării zonei industriale a municipiului, unde s-a propus un proiect pe fonduri europene pentru decontaminarea perimetrului şi apoi eliberarea terenului pentru alte investiţii, însă acesta se lasă aşteptat de mai mulţi ani. „Platforma a ajuns un morman de fiare vechi. În schimb, mulţi au făcut acolo afaceri cu au vândut din hale”.

Unul dintre proiectele sale importante este înfiinţarea Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Dej (AOAD), organizație care ar fi benefică atât pentru locuitori, cât şi pentru angajatori. „Prin această asociaţie vreau că fiecare lucrare, fiecare investiţie sau fiecare dezvoltare a Dejului să fie discutată cu aceștia, iar respectiva lucrare să poată fi contractată și cu firme din Dej.

Vreau să nu încercăm să apelăm la firme din afară, ci să dezvoltăm cu firme locale. Avem aici oameni competenţi care pot să realizeze orice lucrare care să contribuie la dezvoltarea Dejului. Ne-am propus să investim mai mult în oamenii de afaceri locali. Odată ce investim, odată ce le acordăm facilităţi oamenilor de afaceri, aceasta înseamnă mai mulţi bani la buget, locuri de muncă şi creşterea economiei şi a puterii de cumpărare în Dej”.

Angajatorii din AOAD ar crea locuri de muncă și pentru persoanele care beneficiază de ajutor social, dar sunt apte de muncă, iar acestea să primească facilităţi din partea municipalității, printre care impozite mai mici. În acelaşi sens, întreprinzătorul îşi doreşte ca forţa de muncă bine calificată din oraş care activa în sectorul industrial la Dej să poată fi folosită ca formatori, în centre speciale.

„Ei ar putea pregăti oameni ca strungari, sudori, forjori, fierari. Desigur, întreprinderilor mici şi mijlocii trebuie să fie motivate, li se asigure diverse facilităţi, cum ar fi reducerile de impozite. Ideal este ca în proiectele la nivelul localităţii să fie implicate şi IMM-urile, dar pentru aceasta trebuie discutate deschis problemele cu care acestea se confruntă.

La nivel naţional, este necesar ca în Parlamentul României să fie promovate proiecte legislative viabile şi originale în sprijinul creării de noi locuri de muncă, dar şi comisiile parlamentare trebuie să îşi facă treaba. Până la urmă proiectele legislative aplicabile, nu cele fără norme de aplicare, fac diferenţa, nu declaraţiile politicienilor”.

În sectorul energetic, cursurile de ape pot fi puse şi ele în slujba comunităţii locale. „Mai demult o delegaţie din Dej, formată din reprezentanţi ai administraţiei, dar şi politicieni, a făcut o vizită de lucru în Bulgaria, de unde s-a născut ideea amenajării pe Someş a unui sistem de microhidrocentrale.

Nu s-a concretizat nimic, iar între timp la Cuzdrioara va veni o firmă privată, iar barajul de la Mica a fost cumpărat de la Hidroelectrica de către un investitor din Bucureşti, în loc ca administraţia locală să pornească această iniţiativă, iar din producţia de energie electrică să se asigure cel puţin iluminatul public”.

Potențialul turistic al zonei Dejului poate fi și el exploatat în folosul comunității, așa cum s-a făcut și la Salina Turda. „Tineretul trebuie să aibă un loc unde să aibă să se relaxeze. În Dej sunt puține locuri de muncă și pentru că tineretul merge în altă parte, dar în proiectele mele acesta ocupă un loc prioritar”.

Una dintre zonele propuse pentru amenajare de către investitorul dejean este Pădurea Bungăr, unde acesta vede o zonă de agrement pentru locuitorii din Dealul Florilor, unde stă o treime din populaţia Dejului, dar şi pentru cei din municipiu. Pădurea oricum are valoare de agrement, dar acolo se pot face amenajări pentru ca tinerii să se poată da cu rolele, cu bicicletele, dar să existe şi o zonă de promenadă.

De asemenea, ştrandul nefuncţional din oraş poate fi revitalizat, fără ca neapărat să fie un concurent pentru Băile Toroc, ci un loc pentru ca pasionaţii de înot să poate să facă inclusiv sport de performanţă. O altă iniţiativă a lui Vicenţiu Ştir este revitalizarea obiectivelor turistice abandonate din zonă.

„Castele precum Haller din Coplean sau Kornis din Mănăstirea, adevărate comori arhitectonice, pot fi reabilitate şi introduse în circuitul turistic precum cel de la Bonţida. Dacă acolo s-a putut, la celelalte de ce nu se poate? Justificarea că proprietarii acestor clădiri sunt reticenţi sau că nu dispun de finanţare nu e viabilă, până la urmă există şi posibilitatea de constrângere, prin impozitarea majorată”.

Vicenţiu Ştir

* Absolvent al Şcolii Profesionale Aiud şi al Liceului Industrial Dej

* Licenţiat al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca

* Expert în mecanică şi instalaţii - ISCIR

* Inginer electromecanic la Salina Ocna Dej

* Fondator al companiei Vicentiu Serv

* Hobby-uri: fotbalul, lectura, studiile politice

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here