Să încercă să rezumăm ce s-a întâmplat până acum. Măsurile propuse pentru ieşirea din criza financiară, în loc să o elimine, au accelerat picajul în criza economică generalizată. Măsurile au fost întotdeauna punctuale, monetariste, lăsând impresia de panaceu anticriză, dar de fapt ele erau măsuri pompieristice, stingând numai flacăra şi neafectând focarele. Direcţiile în care s-au aplicat, rând pe rând, au încălzit economia pe moment, dar nu au avut forţă să imprime modificări ale trendului acesteia. Aşa-zisa salvare a băncilor, de fapt acoperea, tacit, nevoia de finanţare a deficitelor bugetare datorate cheltuielilor guvernamentale exagerate, de tipul celor electorale. Astfel că se “pompau“ bani în sistemul bancar pentru ca apoi guvernele să aibă de unde să împrumute bani. Acoperirea o reprezenta următoarea idee că: sistemul bancar asigură “sângele” economiei.În cazul în care măsurile de reducere a cheltuielilor (şcoala de la Boston) se aplicau, economia „gâfâia” şi se răcea încet, încet. Constrângerile date de şomaj şi de reducerea salariilor şi a ajutoarelor sociale, limitau consumul şi astfel nu mai exista niciun impuls şi nicio susţinere pentru a produce. Să plecăm de la expresia pe care am auzit-o la TV: hoţie incomensurabilă! Păi, suntem contabili sau nu suntem? Să o comensurăm! Pornim de la ideea că: stringurile interacţioneaza unele cu altele, în spaţiu şi timp, rezultând particule elementare (adică materie, când este mic) sau energie (cândeste mare). Diferitele forme de interacţiune dintre stringuri ne dau proprietăţile fizice ale particulei. Pentru introducerea fermionilor, în aceasta teorie trebuie să existe o simetrie specială, numită supersimetria: oricărui boson îi corespunde un fermion. Pornind, prin analogie, la construcţia unui pachet de măsuri, unite, care să formeze ele însele un string, care ulterior vor interacţiona cu economia (string complex) pentru ca noul trend al economiei să fie ascendent. Astfel pornim de la: f1 Unde  m=cheltuielile totale. Dacă avem P- mic şi m- mare, atunci putem scrie:

f2

Unde c- viteza de aplicare a măsurilor pachetate. Dacă unghiul (unghiular momentum) vitezei este mic, atunci: f3 Normal, vom aplica aproximarea (disipare-furăciunea): f4 Pe toate axele pachetului, vom avea: f5 Dar, izolând o axă (Z): f6 Înlocuind în formula energiei, avem: f7 Pz- asigură conservarea energiei în sistem, Axa Z –este axa schimbului de energie, P=Px+Py, comportamental. Dacă avem hamiltonianul clasic din mecanică de forma: f8 de energie mică, atunci formula de mai sus, devine: f9 pe două axe: x, y; iar Pz - constant ( în situaţia infinit momentum frame). Propunem să notăm f10 care este de fapt un subiect de cuantuum al energiei, neindependent. Se propune, pentru simplificare şi unificare, introducerea denumirii de INVERTON. Conform formulei Inverton, furtul total din sistem poate ajunge la PIB supra 2 x constanta de disipare. Adică aproape jumătate din PIB în cei 24 de ani au dispărut... Hai să explicam mai simplu: A. Valoarea medie evaluata (conform datelor Anevar) a retrocedarilor  (Case, imobile şi construcţii industriale, terenuri şi păduri) in România după 1990 a fost de (preţuri actualizate) 568.435 milioane lei. Se vorbeşte de şpagă la retrocedări de pâna 30%, chiar şi Becali avansa procente şi sume. Noi suntem precauţi şi considerăm o medie de şpagă de 10%, asta însemnând  cel puţin 600 milioane lei. Această sumă reprezintă minim 5 PIB -uri anuale la nivelul anului 2012. B. Valoarea estimată de către Curtea de Conturi arată (însumând şi actualizând sumele) o “sifonare” brută de 342211 milioane de lei. Adică 2 PIB- uri anuale. C. Valoarea achiziţiilor bugetare “moarte” , fară a putea fi utilizate , (porţiuni de autostradă  “din câmp în câmp”, săli de sport, terenuri de sport şi parcuri de joacă in localităţi îmbatrânite, fără copii, reţele de canalizare care se deversează în plin câmp, reţele de apă  făra sursa de apă, aparatură medicală nouă şi inutilizabilă datorită lipsei unei piese minore, sau depăşită tehnic şi moral, achiziţii de ziare şi site-uri care nu au funcţionat niciodată, redevenţe subdimensionate etc.),  o estimăm din însumarea datelor statistice la 200 milioane lei. Adica 1, 5 PIB nivelul 2012. D. Dacă cele de mai sus se refereau la “hoţii de vârf”, să nu uită eşaloanele 2 şi 3 din politică (parlamentari, secretari şi subsecretari de stat, lucrători în ministere), şi nici clicile din capul judeţelor şi ale primăriilor. Să fim cinici şi să considerăm că aceştia au sifonat doar un sfert faţă de primii, şi atunci avem  aproximativ 150 milioane lei, adică încă 1 PIB. Câte PIB au dispărut?  5+2+1,5+1= 9,5 PIB. Adică din 24 de PIB, au dispărut in buzunare cuiva: minim 10 PIB. Ce am putea face cu banii aceştia dacă ar fi recuperaţi? 1. Inzecirea (x10) a pensiilor 2. Inzecirea(x10) a alocaţiilor pentru copii 3. Subvenţionarea totală a medicamentelor şi şcolilor 4. Rambursarea creditelor externe ale ţării (sursele atrase) Cifra rămasă, împărţită la populaţie (apropo, câţi suntem? Că banii furaţi la recensământ am uitat să-i adaug aici) considerându-ne 20 de milioane de români, este de 3,24 milioane de lei pe cap de român. Adica 1 milion de dolari! Pentru a cuprinde suma aceasta faceţi şi paritatea leu –euro şi vedeţi că ar trebui să fim bogaţi, nu săraci. Ce e de făcut? Cum putem recupera aceste sume? Iacob ALTMAN Notă . Produsul intern brut la preţ de piaţă (PIB), principalul agregat macroeconomic al contabilităţii naţionale, reprezintă rezultatul final al activităţii de producţie al unităţilor producătoare rezidente, în decursul unei perioade. Produsul intern brut trimestrial la preţ de piaţă se calculează conform Metodologiei Sistemului European de Conturi (SEC) 2010 şi se estimează prin două metode, descrise succint în continuare: metoda de producţie şi metoda cheltuielilor. 1. Metoda de producţie: PIBT = VAB+IP-SP, unde: VAB = valoarea adăugată brută la preţ de bază; IP = impozitele pe produs; SP = subvenţiile pe produs 2. Metoda pe cheltuieli: PIBT = CF+FBC+E-I, unde: CF = consumul final efectiv; FBC = formarea brutăde capital; E = exportul de bunuri şi servicii; I = importul de bunuri şi servicii. Principalele surse de date utilizate pentru estimarea Produsului intern brut trimestrial:
  • surse statistice: anchete infraanuale privind producţia industrială, de construcţii, servicii, comerţ; contul de producţie al agriculturii calculat pe baza datelor furnizate de Ministerul Agriculturii; anchete infraanuale privind câştigurile salariale şi efectivul de salariaţi;
  • surse financiar-contabile: bilanţuri contabile ale instituţiilor financiare;
  • surse administrative: execuţia bugetului de stat şi a bugetelor locale, precum şi a bugetului asigurărilor sociale de stat; Balanţa de plăţi  externe.