1,2 milioane de creanțe din România existau după primele nouă luni ale anului în portofoliul companiei de recuperare Kruk, cu o valoare nominală totală de 12,8 miliarde de lei. 96% aparțineau persoanelor fizice, cu 10,9 miliarde de lei. Din repartizarea creanțelor înregistrate pe regiuni, Transilvania se afla pe locul doi, cu 286.213 cazuri, reprezentând 29% din totalul creanțelor administrate de companie la nivel naţional. Primul loc este deținut de Muntenia, cu 41% din cazuri. Valoarea medie a unei creanțe era de 9.500 lei. La finalul trimestrului trei din 2016, Kruk înregistra 30.566 persoane fizice din județul Cluj. “Dobrogea, regiunea cu cele mai puține creanțe, în valoare de 752 milioane de lei, reprezentând 7% din valoarea totală, deține cea mai mare valoare medie a unei creanțe, de 14.197 de lei”, a declarat Claudiu Bud, directorul de servicing al Kruk România. În perioada 19-26 octombrie, grupul a implementat un studiu în Polonia, Cehia, Slovacia, România, Germania, Italia, Spania. Cercetarea efectuată de compania de cercetare MillwardBrown a avut ca scop aflarea opiniilor și atitudinilor locuitorilor din țările respective, referitoare la finanțe, produsele de credit și problemele legate de datorii. În România, studiul a fost implementat pe un eșantion de 1.000 de persoane, utilizatori de internet, cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani. Cercetarea a evidențiat faptul că 79% dintre toţi românii au un cont bancar, iar 66% utilizează servicii de internet banking. Două treimi dintre locuitori rambursează rate de credit (60%). Adesea acestea sunt persoanele care lucrează (63% cu un împrumut), iar 63% își evaluează situaţia financiară ca fiind proastă. Cei mai mulţi români (62%) declară că au un nivel de bază de cunoştinţe financiare - sunt la curent cu oferta băncilor și a altor instituții financiare, dar nu au cunoştinţe despre produse specifice. Educația financiară primită în copilărie reprezintă un punct de ruptură în ştiinţa gestionării propriilor finanţe. Atunci când se află în situația pierderii lichidităților și din nevoia de a achita plățile restante, românii încearcă cel mai des să facă economii la cheltuielile curente (22%). Ei s-ar adresa creditorilor, pentru a ajusta cuantumul plăților rambursate la noua lor situație (20%) şi ar putea utiliza propriile lor economii (16%). Respondenţii cei mai tineri sunt mai predispuși să apeleze la ajutorul familiei (18%). Cei mai în vârstă ar fi dispuși să-şi anunţe falimentul personal. În caz de probleme cu plata obligațiilor, opțiunea aleasă cel mai frecvent este soluţionarea amiabilă: contactul cu creditorul şi defalcarea restanțelor în rate (68%). Aşteptările de bază față de societăţile de administrare a datoriilor sunt de a determina cuantumul plăţilor care ar corespunde situației financiare curente a debitorului (59%), ajutorul şi sprijinul în căutarea soluţiilor la problemele legate de datorii (42%). Educaţia în domeniul economiei, asistenţa în căutarea unui loc de muncă sau suportul psihologic sunt indicate mai puţin frecvent. “Studiul aduce în prim plan faptul că suntem din ce în ce mai curioși și deschiși către noi modalități prin care putem să rezolvăm problemele financiare pe care le avem, să fim deschiși către noi informații cu privire la anumite produse financiare, dar există o ruptură care nu va fi depășită prea ușor”, a declarat Aurora Liiceanu doctor în psihologie şi cercetător. Kruk desfășoară operațiuni în şapte state europene, iar din 2011 a fost listată la Bursa de Valori Varșovia.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here