Micii producători invadează marile orașe

Micii producători invadează marile orașe

0

Moda alimentației sănătoase schimbă obiceiurile în Cluj. Dacă înainte orășenii obișnuiau înainte să se aprovizioneze de la țară, mai ales de Paște, de Crăciun sau de Ziua Recoltei, acum fermierii vin până la ușa apartamentului să le livreze delicioasele legume, fructe ori produse agroalimentare. Sau le afișează pe internet. Dacă și prețurile sunt bune, toată lumea-i mulțumită.

La nivel național, 350.000 ha erau cultivate în 2011 cu produse bio. Ligia Pop, specialist în nutriție, a alcătuit o bază de date cu micii producători: “Mulţi preferă să facă abonamente, să plătească mai mult şi să li se aducă coşul cu crudităţi acasă sau să meargă direct să şi le ridice direct de la fermă. Nu pot garanta pentru calitatea produselor, de aceea vă îndemn să-i vizitaţi, să le cereţi dovezi că ceea ce vă vând sunt produse curate și crescute natural”. În baza de date figurează trei ferme din Cluj care livrează la comandă: Cutia Țăranului, Ecorik, Biosan.

Oi crescute în curtea casei

Cutia Țăranului înglobează mai mulți producători clujeni, conceptul fiind de pachet pentru mai multe persoane. Familia Horvath, formată din Virgil, Iutka și copiii Cristina și Arthur, se ocupă de creșterea oilor în satul Chesău, din comuna Mociu.

“Ne ocupăm de creșterea oilor chiar din primul an de căsnicie. Am început cu 5 oi, iar în prezent avem o fermă de 120 de oi care se extinde pe 100 ha, ce asigură hrana oilor pe tot timpul anului. Din mai până la începutul iernii oile sunt crescute pe pășune, iarba fiind singura hrană pe care o primesc. Iarna, se află în curtea casei și primesc și cereale cultivate pe o parte din terenurile fermei noastre (porumb, orz, ovăz). Toate animalele sunt crescute în mod natural, fără antibiotice si hormoni”.

Cutia de la vaci: 40-150 de lei

O altă grupare, cu același nume, deține mai multe vaci în Cojocna. Animalele sunt hrănite cu iarbă, fân, siloz din porumb, grâu măcinat, lucernă, floarea soarelui, făină de porumb și soia, ultima fiind singura cumpărată, iar pentru fertilizarea pământului familia folosește gunoiul de grajd produs de vaci. O cutie cu lactate conține lapte, sana, cașcaval, brânză dulce, telemea, smântână, cremă de unt, brânză burduf și costă 40 de lei pentru 1-2 persoane, respectiv 70 de lei pentru 3-4 persoane, iar una cu carne de mânzat are prețul de 150 de lei și cântărește 5 kg: mușchi de vită, cotlet, costițe, carne tocată, ulei de floarea soarelui presat la rece.

Experiența olandeză, transferată la Turda

O familie din localitate conduce de 13 ani o afacere cu legume ecologice în Țările de Jos și a decis să pună pe picioare propriul business aici pentru a oferi în zonă produse sănătoase. Aceasta cultivă legume într-un proces certificat, biologic, fără pesticide, îngrășăminte chimice, fără produse modificate genetic sau biologic.

Producția Ecorik este de salată verde, piper, castraveți, roșii, cartofi, vinete, dovlecel, ierburi, varză, morcovi, praz. Legumele sunt aduse la domiciliu, în fiecare joi, la Turda și la Cluj-Napoca, prin comandă telefonică, internet sau e-mail.Comenzile primite până miercuri la 12:00 sunt livrate a doua zi. Produsele pot fi ridicate și direct din grădină, de luni până vineri, de la 08:00 la 17:00.

Poamele din Sălaj ajung până la Brașov

Pomăria Bădăcin, afacere de familie, livrează fructe bio nu numai la Zalău, ci și la Cluj-Napoca, Timișoara sau Brașov. “Avem în proprietate plantații înființate de noi, de piersic, cireș, zmeur și nuc. Plantațiile se află în satul Bădăcin, comuna Pericei. Este al doilea an de conversie în agricultura ecologică, tratamentele sunt numai cu substanțe certificate ecologic. De la începutul plantării am folosit minimul de substanțe chimice, tratamentele - doar cu substanțe de contact (sulfat de cupru, populara piatră vânătă), fără îngrășăminte chimice și fără irigații.

Singurele îngrășăminte folosite sunt cele naturale, din gospodăria bunicilor, și de la o fermă de vaci din sat.Pe lângă aceste plantații, avem o livadă mixtă de pomi fructiferi, tradițională, plantată de 30-50 de ani, cu soiuri tradiționale de mere. Această livadă se află în proprietatea bunicilor și vă asigurăm că toate fructele sunt netratate chimic, nefiind certificate ecologic. Bunicii mai au și o vie cu soiuri tradiționale de struguri în amestec cu viță nobilă. Nu sunt struguri de masă. Mai avem căpşuni care sunt plantaţi şi întreținuti de tata, în grădina părinţilor”, susțin întreprinzătorii Tudor și Mihaela Pop.

Semințele tradiționale, revigorate

Un proiect de protejare a biodiversităţii prin folosirea seminţelor tradiţionale a fost demarat de Fundaţia Civitas pentru Societatea Civilă. Producătorii clujeni au început să cultive roşii, ardei sau fasole nemodificate genetic. Nucleul a cuprins inițial localităţile Apahida, Dezmir, Jucu, Cojocna,ținta fiind crearea unei rețele în Transilvania. Radu Telecan, fermier din Apahida, a multiplicat 21 de soiuri de tomate, 13 de ardei, 4 de fasole, 3 de dovleac, 2 de pătrunjel şi de salată, castraveţi, pepene, ridichi, varză, ceapă, cimbru, păstârnac, lobodă.14 ferme din zonă s-au asociat în cadrul Cooperativei Agricole Lunca Someşului Mic, în cadrul căreia au reuşit să încheie contracte cu rețele comerciale cărora le livrează câte 5-8 tone de legume zilnic, ce le asigură venituri constante.

„Pentru proiectul nostru am apelat la seminţe pe care le mai păstrează bătrânii de la sat în păhărele de plastic, din Sălaj, Alba, Bistriţa sau Republica Moldova sau la cele din banca de date genetică a asociaţiei Eco Ruralis. Din păcate, la noi legea te restricţionează să produci legume sau fructe din seminţe tradiţionale, considerate ca nesigure, pentru nu îndeplinesc anumite condiţii, dar le certifică pe cele modificate genetic, pe motivul că aceşti hibrizi sunt mai siguri pentru sănătatea omului. Nu vrem doar să replicăm aceste produse tradiţionale, ci şi să aducem mai mulţi asemenea producători la piaţă, dar e nevoie să educăm şi consumatorii”, a declarat Hanna Hompoth, coordonator al proiectului pe Regiunea Nord-Vest.

3.200 de operatori eco în Ardealul de Nord

În Regiunea Nord-Vest sunt 3.200 de operatori certificați ecologic, reprezentând 30% din totalul certificărilor din România. Cei mai mulţi operatori se regăsesc în judeţele Bistriţa-Năsăud (30%) şi Cluj (20%), iar cele mai frecvente produse ecologice din regiune sunt cereale, trifoi, fructe de pădure şi ciuperci din colectare spontană, lapte,  iaurt, mere, afine, cătină.

Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADRNV) a intrat ca partener într-un proiect finanţat din Programul European de Cooperare, care vizează creşterea competitivităţii întreprinderilor mici și mijlocii active (IMM) în industriile ce utilizează materii şi produse ecologice. Membrii consorţiului, care provin din regiuni similare din Spania, Belgia, Elveția, Italia, Franța, Polonia, Finlanda și România, s-au reunit deja la Cluj.

Proiect extins la nivelul regiunilor UE

„Organizaţiile membre vor contribui cu expertiza proprie la elaborarea unei diagnoze regionale a sectorului ecologic şi ulterior la identificarea măsurilor suport pentru Planul Regional de Acţiune (PRA). Proiectul, o premieră în România din perspectiva elaborării acestui plan, urmează să adreseze măsuri pertinente componentelor cheie din lanţul de valoare al sectorului ecologic, în direcţia susţinerii IMM, prin dezvoltarea sinergiilor între actorii locali ce activează pe lanţul de valoare al sectorului ecologic şi între organizaţii care implementează diverse politici şi programe de finanţare”, spune directorul ADRNV, Sanda Cătană.

Proiectul se desfăşoară în perioada 1 aprilie 2016 – 31 martie 2020 şi îşi propune elaborarea unor PRA pentru fiecare dintre regiuni, pe baza unor analize-diagnoză ce vor fi elaborate prin implicarea organizaţiilor active în sectorul ecologic din aceste regiuni, prin aportul partenerilor consacraţi în domeniu şi prin schimbul de bune practici între iniţiative, măsuri şi strategii ale regiunilor membre în consorţiu.

Producătorii, în război cu multinaționalele

FederaţiaNaţională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și ServiciiConexe din România a decis să scoată la iveală practicileneloiale şi nealinierea la cadrul legislativ a rețelelor de hipermarketuri. Conducerea Pro Agro le-a înaintat o notificare, subliniind căproducătorii locali sunt obligaţi astfel să îşi vândă produsele sub costulde producţie, practică interzisă de lege, iar lanțurile de magazine folosesc subterfugii pentru a ocoli legislaţia în vigoare. Pe lista companiilor notificate sunt Rewe Group, Auchan France, Carrefour France, Cora France, Kaufland Germany, Ahold Delhaize, Metro Germany, Enterprise Investors și Trans Gourmet.„Am ajuns la această situație ca urmare a barierelor pe care le-am întâmpinatcu filialele din România, care impun producătorilor condiţii ce îiscot din cadrul legislativ ajung să înregistreze pierderimasive ce îi vor conduce spre un faliment inevitabil”, afirmă Emil Dumitru, preşedintele Pro Agro.

“Producătorii clujeni trebuie încurajați să se promoveze la expozițiile din străinătate prin facilități fiscale, respectiv prin scutire sau reducere de impozit. Nu poate pune nimeni la îndoială calitatea legumelor sau fructelor de aici, diferența față de cele din marile magazine este evidentă. După cum nici mierea de la noi nu se poate compara cu cea de la chinezi, care le dau zahăr albinelor, sau brânza de la stână cu chimicalele de la standurile cu lactate”, Daniel Buda, europarlamentar

Călin Poenaru