Unitățile turistice din oraș suportă cu greu efectele crizei financiare. Majoritatea proprietarilor au înghețat investițiile în ultimii ani sau și-au scos hotelurile la mezat. Revigorarea turismului la Cluj este departe, iar festivalurile care au fost create pentru a atrage vizitatori încă nu reușesc să le țină pe linia de plutire.

Cea mai nouă tranzacție pe piață s-a produs la finele anului trecut, iar timișoreanul Josef Goschy, proprietar al unuia dintre cele mai mari lanțuri turistice din țară, a vândut cu 4,8 milioane de euro hotelul Sport (2*) moldovenilor de la Societatea de Investiții Financiare 2.

Fondul de investiții vizează mai ales unități din staţiuni montane cu vad turistic sau situate în mari centre financiare şi de business.

Hotelul are 136 de camere, restaurant de 180 de locuri, terasă de 60 de locuri şi două săli de conferinţă cu o capacitate de 120 de locuri. De altfel, businessmanul din Banat și-a scos la vânzare majoritatea hotelurilor și terenurilor pe care le are în proprietate la Cluj societatea pe care o controlează, Unita Turism Holding (UTH). Din aceste active el speră să obțină 17,5 milioane de euro.

Cel mai valoros activ scos la vânzare era ștrandul Sport, situat lângă acest complex hotelier. Prețul fixat se cifrează la 6 milioane de euro. Terenul de 12.378 mp are un preț de 650 euro/mp, el fiind traversat de un pârâu care îl împarte în două parcele de 8.799 mp, respectiv 3.579 mp. “Terenul are o situație juridică clară, fiind înscris în cartea funciară pe UTH Timișoara”, a precizat conducerea societății. Cu toate că Goschy a oferit drept de preemțiune autorităților locale, nici Primăria Cluj-Napoca, nici Consiliul Județean au fost dispuse să îl valorifice.

Cazare în stațiuni lăsate de izbeliște

Complexul Fântânele (hotelurile Bianca și Radu) are un preț de vânzare de 5 milioane de euro. Suprafața complexului din stațiune se ridică la 63.000 mp. A fost Construit în 1974 și renovat în 2005, Bianca are parter și două etaje, 60 de locuri de cazare. Radu are aceeași capacitate în cele 30 de camere, fiind ridicat în același an, însă nu este renovat. Cele două unități sunt amplasate în zona montană, pe malul lacului Fântânele, la 67 km de Cluj-Napoca.

Campingul Făget costă 2,7 milioane de euro și este compus din căsuțe din lemn cu regim de înălțime parter, dispuse pe 34.000 mp. Aici există 80 de locuri de cazare, adică 40 de camere de 7,4 mp, cu câte două paturi. 10 căsuțe au fost construite în anul 2000, iar 20, în 2007. Există 15 spații amenajate pentru rulote dotate. În prealabil, Banca Transilvania (BT) cumpărase de la Unita un alt activ, cu 900.000 de euro. Vila Casa Albă (4*) era situată pe un teren de 2.700 mp, pe str. Emil Racoviță, avea 9 camere, restaurant cu 60 de locuri, bar şi terasă cu 40 de locuri.

Divizia de private banking a BT, care activează în prezent în vilă, este dedicată clienţilor de top ai grupului financiar. „După această tranzacţie, mai rămânem la Cluj cu Belvedere, cu hotelul Sport, cu campingul Făget şi cu unitatea din Fântânele. Mai vând una dintre proprietăţi, care se vinde prima, şi am terminat cu vânzările. În afară de Belvedere. Hotelul nu e de vânzare”, declara atunci Goschy.

După Paszkany, potopul

Nici cei care au cumpărat hoteluri nu au fost în stare să le gestioneze. Granata, din cartierul Zorilor, a fost pus pe lista de vânzare de Arpad Paszkany, pe când patronul CFR Cluj începea să își lichideze, pe rând, afacerile locale. Unitatea avea 54 de camere (44 clasificate la 4* şi 10 la 3*), restaurant cu 100 de locuri, sală de conferinţe cu 80 de locuri. Hotelul cu 2 clădiri (parter, două etaje; demisol, parter, patru etaje, mansardă) are o suprafaţă construită de 2.800 mp şi teren de 4.760 mp.

Preţul solicitat a fost de 4,8 milioane de euro, deci fostul Rimini era deja cu 1 milion de euro mai ieftin decât la achiziționare : în 2009, hotelul fusese cumpărat de Paszkany de la Gheorghe Fatol cu 5,8 milioane de euro. Un alt hotel din cartier, Alex & George Boutique, inaugurat acum șase ani, a fost pus la vânzare, la un moment dat, cu 2,3 milioane de euro plus TVA, cu 0,5 milioane sub prețul inițial. Hotelul de pe Calea Turzii are 23 de camere.

Hoteluri jumi-juma sau reconvertite

Unii proprietari nu s-au îndurat să dea chiar tot și au vândut pe bucăți. Sorin Rădoiu-Leş, directorul general al Topaz (3*), a reuşit să vândă Universității Babeș-Bolyai o parte din hotelul de pe str. Septimiu Albini, afiliat în vremurile bune la rețeaua Best Western. Spaţiile preluate de Universitatea Babeş-Bolyai sunt acum folosite ca săli de curs, de seminar şi de birouri profesorale pentru Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării (FSPAC).

Universitatea clujeană a preluat 1.937 mp, Topaz a rămas cu 17 camere şi cu o parte din spaţiile de servicii, inclusiv barul Legends de la parter, iar valoarea tranzacţiei prin care UBB a preluat o parte din hotel a fost de 1,37 milioane euro. “Practic, suntem singura instituție de învățământ din Cluj unde toți profesorii au birouri cu cadă în baie”, remarcă, hâtru, un cadru didactic la FSPAC.

Athos (4*), hotel din cartierul Bună Ziua, a fost închis, iar proprietarii au decis să îl transforme în cămin pentru vârstnici, o variantă considerată mai bună. Planul de reconversie presupunea investiții de 0,5 milioane de euro. Amplasat pe str. Becaş, acesta dispunea de 26 de camere, restaurant de 110 locuri, o sală de conferinţe.

Rușinea de la kilometrul zero al Clujului

Cel mai frumos hotel al orașului, Continental, a trecut prin mâna mai multor personaje cu dosare la Direcția Națională Anticorupție (DNA), iar acum este o ruină. Imobilul monument istoric a stat neutilizat ani în șir și vândut apoi, prin lichidator judiciar, proprietarul fiind în faliment. Acum doi ani a fost achiziţionat cu 5 milioane euro de Napocamin, firmă controlată de Ioan Bene.

În 2005, afaceristul Dorel Tamaș, prin firma sa, Ardeleana Alba Iulia, parafa un contract de 10 milioane de euro cu rețeaua Continental Hotels pentru cumpărarea clădirii, însă din sumă a plătit doar o mică parte. Între timp, este condamnat la patru ani de închisoare în dosarul ce vizează vânzarea clădirii, revendicată de fapt de Colegiul Reformat Debrețin și de Eparhia Reformată din Ardeal. Tamaș promitea că va transforma clădirea în galerie comercială de lux, dar a plecat brusc din țară, fiind presupus a fi acum în Dubai. Clădirea a fost părăsită şi folosită doar pe post de afişier şi la Festivalul Internaţional de Film Transilvania.

Cumpărat cu o treime din prețul inițial

Preţul iniţial de vânzare propus de lichidatorul Expert Insolvență Hunedora a fost de 15 milioane de euro, dar a scăzut până la 7 milioane. Și Bene a promis investiții de 7,5 milioane de euro pentru transformarea imobilului în centru de afaceri, club, restaurant, spații de evenimente și cazare, însă între timp el a fost reținut de către DNA pentru dare de mită, spălare de bani, fals în înscrisuri.

Construit în stil eclectic în sec. XIX, sub îndrumarea arhitectului Lajos Pákey, hotelul era unul din locurile emblematice ale oraşului. La parter a funcţionat o cafenea literară şi de presă a Clujului. În ultimii ani a fost lăsat în paragină. Recent, o tânără a ajuns la spital după ce a fost lovită de o bucată de ornament desprinsă de pe faţada clădirii dărăpănate și a suferit un traumatism cranio-cerebral. Echipajele de intervenţie au curățat fațada de bucăți de ornamente și tencuială care pot răni trecătorii și s-a amenajat un pasaj de trecere.

4,8 milioane de euro, cifra fatidică

Nici fostul hotel Pannonia, dintr-o clădire unde funcţiona primul bar cu muzică jazz din oraş, nu o duce prea bine. După decesul proprietarului, Marius Trif, managementul a fost preluat de fiica sa, Bianca. Clădirea istorică din sec. XIX, ce funcţionează ca hotel de 3*, avea la un moment dat un preț propus de 4,8 milioane de euro. Melody Central a fost încredinţat atunci unei agenţii imobiliare care să găsească potențiali cumpărători. Cu un regim de înălţime subsol, parter, două etaje şi mansardă, dispune de 30 de camere, restaurant şi bar. Imobilul a suferit multe transformări în ultimii ani, mai ales în zona de restaurant, fără mare succes.

Deschis în anii ’50, era cunoscut ca primul bar de noapte cu muzică jazz din perioada postbelică. Iniţial, au existat două clădiri: sediul biroului fiscal al oraşului, devenit berăria Fiskus, şi hotelul Pannonia. În 1890, Gábor Nagy a reconstruit edificiul după planurile lui Antal Oriold şi Benedek Endstrasser. Redeschisă ca Központi Szálló (hotel Central) clădirea a primit oaspeţi celebri: compozitorii Johannes Brahms şi Franz Liszt sau arhiepiscopul de Eger. În anii interbelici exista aici Societatea Surorilor Sociale, iar la etajul doi, o capelă. După naţionalizare, au funcţionat un cămin studenţesc şi restaurantul Sirály / Pescăruş.

Indecizii de Florești. Afiliere și dezafiliere

Operatorii hotelului de 4* de la limita dintre Cluj-Napoca şi Floreşti au renunţat la brandul Best Western după mai puţin de doi ani de afiliere. West City (4*) s-a transformat în Fusion după ce s-a afiliat în 2011 la reţeaua internațională. Modificările de nume şi siglă au fost însoţite şi de schimbări de conţinut: au apărut un centru spa, spaţii de conferinţe extinse şi s-a redus numărul de camere.

În 2012, administratorii au renunţat la franciză, după ce unitatea şi-a schimbat proprietarii. Conducerea hotelului a fost preluată de Cristina Oltean, fiica fostei proprietare, Elena Grec, cea care cumpărat în 2009, cu 12 milioane de euro, hotelul dezvoltat de firma Coratim, mai precis de Daniel Dumitraş şi Marius Bejan. După renunțarea la Best Western, hotelul a revenit la forma inițială, cu 101 camere (de la 89 în perioada francizei) și restaurant, renunțându-se la spa.

Tranzacțiile de lângă lac și din pădure

Inițiatorul festivalului Comedy Cluj, Sorin Dan, a început să își lichideze afacerile din domeniul hoteluri-restaurante și se axează pe partea imobiliară. Restaurantul-terasă Chios și hotelul City Plaza (4-5*) sunt administrate de familia Gadola, el rămânând asociat minoritar. Ca excepție, proprietarii au promis aici investiții de 2,5 milioane de euro, mai ales în aripa de 5*. Ștefan Gadola, unul dintre fondatorii EnergoBit, era asociat al lui Sorin Dan în mai multe proiecte.

Unitatea Tulip Inn din Făget s-a transformat în Sunny Hill (4*) și a ieșit din reţeaua internațională la care era afiliată. Proprietarii au decis să renunţe la contractul de afiliere prin care unitatea funcţiona sub umbrela grupului internaţional ce deţine în portofoliu brandul Tulip Inn. Contractul viza o perioadă de cinci ani, iar la închiderea acestui interval de timp operatorul local nu a mai optat pentru reînnoire, declara administratorul Eugen Tuşa. Hotelul dispune de 50 de camere şi de cinci săli de conferinţe, cu o suprafaţă de până la 170 mp, restaurant şi club.

Prezențe internaționale timide

Primul hotel de 4* din Cluj-Napoca afiliat unui lanţ internaţional a fost Ana Dome, unitate de 109 camere ridicată de familia Ghişe în cartierul Zorilor. Acesta a fost deschis în 2009, sub umbrela Golden Tulip. Hotelul Akantus (4*), de pe Calea Turzii, operaţional din 2012, a intrat sub umbrela Ramada, brand al Wyndham Group, una dintre cele mai mari companii hoteliere din lume. Negocierile pentru afiliere au durat un an, fiind 400 de criterii de îndeplinit. Unitatea are 100 de camere, centru de conferinţe cu patru săli de până la 460 de persoane, patru locaţii de alimentaţie publică, cu 400 de locuri, servicii de spa.

Totuși, a fost deschis și un hotel afiliat unui alt mare grup internațional așteptat la Cluj: Hilton. Celebra companie a venit, însă, pe piața locală cu un brand din segmentul economic. Hampton by Hilton (3*) a fost amenajat într-o clădire inițial ridicată cu destinație birouri, pe Bd. 21 Decembrie, lucrările fiind în derulare din 2011. Unitatea este primul hotel Hampton deschis în România, are 109 camere şi dispune de o sală de conferinţe cu o capacitate de 35 de persoane.

Granzii pieței hoteliere au dat Clujul pe București

Novotel, Sheraton sau Hilton sunt branduri a căror intrare la Cluj a fost pregătită de grupurile internaţionale care le deţin şi de către dezvoltatori imobiliari. O serie de parteneriate între mari companii hoteliere internaţionale şi societăţi care construiesc pe piaţa locală au fost, însă, anulate, amânate sau regândite, pe fundalul crizei imobiliare şi a lipsei de finanţări. Între timp, pe piaţa locală, afectată de scăderile din turismul de afaceri, mai multe hoteluri au fost scoase la vânzare.

În ultimii ani, o serie de operatori activi la Cluj au renunţat la integrarea afacerilor în lanţuri internaţionale. Principalele explicații țin de costurile presupuse de afilierea în grupuri internaționale și de nivelul încă insuficient de ridicat al investițiilor străine care să genereze activitate pe piața hotelieră de business. Au mai rămas pe piaţa locală Golden Tulip, Ramada, Hampton.

În timp ce Paszkany voia să ridice de la zero, cu 120 de milioane de euro, turnul pentru primul hotel de lux Sheraton din România, bucureştenii au rezolvat problema prin modernizarea cu 5 milioane de euro a hotelului Grand Plaza. La debutul crizei mondiale, conducerea Sigma Towers Cluj semna o înţelegere pe 30 de ani cu Sheraton. Lucrările la complexul multifuncţional urmau să demareze în 2009, fără să existe contract cu vreo instituţie financiară.