Primele cinci ocupații la nivel județean sunt șofer de autocamion, programator, vânzător, operator asamblare și asistent medical generalist, iar principalele industrii angajatoare, tehnologia informației și transporturile rutiere de mărfuri.

Există diferențe semnificative în structura forței de muncă, mai ales între județul Cluj și celelalte județe ale Regiunii Nord-Vest (RNV), potrivit unui studiu la nivelul regiunilor de dezvoltare ale României, efectuat de Patronatul Investitorilor Autohtoni – Piarom. În timp ce ponderea muncitorilor necalificați în total forță de muncă este situată în Cluj la 11,2%, sub media națională de 14,1%, în toate celelalte județe din RNV înregistrează niveluri de peste 20%.

Pe de altă parte, Clujul înregistrează o pondere foarte ridicată a specialiștilor în diverse domenii de activitate (27,37%), spre deosebire de celelalte cinci județe, unde procentul este situat sub 20%. Cele mai bune industrii angajatoare din județ sunt activități de realizare a softului la comandă – 10.461 contracte de muncă, transporturi rutiere de mărfuri – 9.816, activități de intermediere monetare – 6.959,  fabricarea de echipamente electrice și electronice pentru autovehicule – 6.581, lucrări de construcții – 6.367.

Primele cinci ocupații în Cluj sunt șofer autocamion (9.998 de contracte de muncă), programator (4.911), vânzător (4.902), muncitor necalificat la asamblarea pieselor (3.799), asistent medical generalist (3.783). Clujul este județul cu cei mai mulți electricieni de exploatare centrale și stații electrice, marcatori de piese, ingineri de construcţii civile, lăcătuşi montatori de agregate energetice, șefi de tren şi ingineri de cercetare în echipamente de proces din România.

Mulți birocrați în regiune: funcționari și membri ai corpului legislativ

RNV este al doilea angajator din România, după Regiunea București-Ilfov, cu 642.000 de contracte de muncă, reprezentând 13% din forța de muncă a țării. Principalele industrii angajatoare sunt transporturile, construcţiile, fabricarea mobilei, fabricarea de echipamente electrice pentru autovehicule, IT.

Aceasta era a doua regiune cu muncitori necalificați din România (120.790) şi cu cei mai mulți specialiști în diverse domenii de activitate (135.925), fiind pe locul trei la lucrători în servicii (80.891) și la operatori la instalații și mașini (79.520). Nivelul de birocratizare este unul ridicat, RNV fiind pe locul trei la funcționari administrativi (36.697) și pe doi la membri ai corpului legislativ (47.314).

RNV avea cea mai mare pondere a muncitorilor necalificați și asimilați din România, cu 4,5% peste media națională de 14,2%, și a doua pondere redusă a lucrătorilor în serviciilor din România, 12,5% din totalul angajaților, față de media națională de 14,6%. În opoziție cu ponderea ridicată a necalificaților, ponderea celor calificați în total personal este una relativ redusă, respectiv de 13,6%, RNV fiind devansată doar de regiunile Nord-Est (13,41%) și București-Ilfov (8,31%).

Industriile cu salarii mici predomină în Ardeal

Principala ramură angajatoare din RNV se menține, similar celorlaltor regiuni, industria prelucrătoare (31% din total angajați), urmată de comerț (14%) și învățământ (9%). Pintre primele șapte sectoare regăsesc activitățile profesionale, științifice și tehnice. Paradoxal, RNV este în egală măsură regiunea cu ponderea cea mai ridicată de muncitori necalificați din România, fapt ce subliniază o polarizare puternică a pieței forței de muncă și disparități intraregionale semnificative ca putere de cumpărare și pregătire a populației apte de muncă.

Principalul sector angajator, industria prelucrătoare, se caracterizează prin niveluri scăzute ale productivității muncii, costurilor medii de personal și raportului productivitate/costuri de personal, putând fi încadrat în categoria activităților generatoare de valoare adăugată scăzută, similar cu industria alimentară, industria de pielărie și fabricarea articolelor de îmbrăcăminte.

RNV are cea mai scăzută productivitate a muncii la nivel național. Există o corelație directă între prezența sectorului productiv în economia regională și lipsa de productivitate și competitivitatea redusă, pe fondul concentrării industriei prelucrătoare în sectoare de activitate cu valoare adăugată scăzută.

Pe județe, situația reflectă diferențe semnificative de dezvoltare la salarii, în principal între Cluj și celelalte ale RNV. Maramureş este al treilea din România (după Vrancea şi Vaslui) cu cea mai mică pondere a angajaților. Județul Cluj se află pe locul 4 în România la salarii mai mari decât cel mediu pe economie, după București și județele Ilfov şi Sibiu.

Judeţele RNV înregistrează diferenţe semnificative în corelația dintre contractele de muncă și populație. Dezechilibre sunt înregistrate în Sălaj, Bistrița-Năsăud şi Maramureș, unde acoperirea populaţiei prin contracte este situată la 72-79% din media de 222 de contracte încheiate la 1.000 persoane de domiciliu înregistrată la nivel naţional. Decalajul este și mai pronunțat raportat la Cluj, cele trei județe situându-se la 50-55% din valoarea indicatorului înregistrată la nivelul acestuia.

Decalaje de dezvoltare mari între județe

Disparitățile identificate sunt confirmate de raportul dintre numărul de contracte de muncă încheiate şi şomerii din RNV. Cu excepţia Sălajului, care se situează sub media la nivel pe economie, celelalte judeţe înregistrează niveluri ale indicatorului peste media pe economie.

“La nivelul Sălajului, fiecărui şomer înregistrat îi corespund 7,18 contracte de muncă, valoare de patru ori mai mică decât cea aferentă Clujului: la nivelul RNV înregistrăm unul dintre cele mai semnificative decalaje de dezvoltare intraregională din România”, relevă autorii studiului.

Cu excepția Sălajului, nici unul dintre județele RNV nu înregistrează un nivel al produsului intern brut/contract de muncă peste media națională. Fiecare contract de muncă înregistrat la nivelul RNV generează 303.000 euro/an, media națională fiind de 300.000 euro/an. Valoarea redusă a PIB/contract de muncă din RNV poate constitui și o cauză a faptului că aceasta este pe locul 2 la nivel național (după Bucureşti-Ilfov) în ceea ce privește numărul de contracte de muncă înregistrate.