Aurul verde, o miză de 6 miliarde de euro

Aurul verde, o miză de 6 miliarde de euro

0
foto: radiocluj.ro

Clujul are un deficit de lemn exploatabil din cauza tăierii excesive a pădurilor de gorun și de fag. Lipsa drumurilor forestiere și tehnologia de recoltare depășită ne scad din productivitatea muncii în sectorul silvic și în industria mobilei. Dincolo de toate acestea apare necesitatea exploatării durabile a fondului forestier din zonă.

În subordinea Direcției Silvice Cluj (DSC) sunt 113.740 ha de pădure, dintre care 60.325 ha de stat și 53.415 ha particulare. 60% din suprafeţele forestiere se află în zona de munte, iar restul, în cea colinară şi de câmpie. “Unele dintre suprafeţele cele mai accesibile, cu specii valoroase cum ar fi gorunul şi fagul, au fost exploatate excesiv, în timp ce în cazul celorlaltor specii exploatarea a fost mai raţională”, conform conducerii DSC.

Deficit de pădure exploatabilă la Cluj

Pe teritoriul acesteia se înregistrează un deficit semnificativ exploatabil. Erau volume mici în cazul gorunului (154 mc/ha) şi al fagului (195 mc/ha). Molidul are o distribuţie pe clase de vârstă mai uniformă şi un volum de 242 mc/ha. Bradul era specia ce înregistra cel mai mare volum - 276 mc/ha, comparativ cu volumul mediu de 170 mc/ha, fiindcă se află pe suprafeţe restrânse.

Structura arborilor pe clase de vârstă la Cluj prezintă abateri de la starea normală, ca efect al cotelor mari de tăiere adoptate înainte de 1989. Cei mai mulți arbori sunt de 41-60 de ani (25%), de 21-40 de ani (25%) și de 0-20 de ani (23%), mai puțin de 80-100 de ani (8%) și de peste 100 de ani (7%). În Cluj predomină foioasele (60,8% ), mai ales fag și cvernicee, în timp ce rășinoasele dețin 39,2%, majoritatea molid, mai puțin brad, larice, pin sau duglas.

An acceptabil pentru producătorii locali de mobilă

În 2015 producătorii mari din județ, cu 1.350 de angajați, au avut profituri de doar4,5 milioane de euro, la o cifră de afaceri de 106 milioane de euro.Clasamentele realizate de agenția FinancialTrends sunt grupate în fabricarea de mobilă pentru birouri şi magazine (cod de clasificare a activităţilor din economia naţională 3101), fabricarea de mobilă pentru bucătării (3102), fabricarea de mobilă (3109).

Managerul agenției, Alexandru Bratosin, remarcă faptul că Ecolor Jucu (CAEN 3109) a înregistrat o creştere de 23% a afacerilor față de anul precedent, Sortilemn Gherla a scăzut cu 9%, iar Amemob Cluj-Napoca (CAEN 3102), cu 33%. Profitul net al Ecolor s-a majorat cu 8,62%, iar cel al Carbon Investments Cluj, cu 247%.

La salariați, Sortilemn a scăzut cu 12%, iar Tirel Cluj-Napoca (CAEN 3102), cu 9,5%, în timp ce Italmob Bonțida a urcat cu 27%. Topul anual FinancialTrends analizează evoluţia primilor 100 de producători de mobilă din ţară.

Terenuri degradate pe 2,2 milioane ha

La nivel național, industria silvică şi de prelucrare a lemnului are o pondere de 3,5% la formarea produsului intern brut (PIB) dacă se iau în considerare şi efectele indirecte, arată un studiu al PricewaterhouseCoopers (Pwc) România. La un PIB estimat de 169 de miliarde de euro pentru 2016, potrivit Comisiei Naționale de Prognoză, ar rezulta 5,9 miliarde de euro generate anual de acest sector.

România deţine a opta suprafață împădurită din Uniunea Europeană (UE). La finalul lui 2015 suprafața forestieră națională era de 6,86 milioane ha, însă cea disponibilă pentru exploatare a scăzut cu 18% față de 1990. Ponderea suprafeței împădurite destinată exploatării a fost de 67%, în scădere de la 88% în 1990.

Țara noastră ocupă doar locul 20 în UE în funcție de gradul de acoperire forestieră: în 2015 reprezenta 29% din terenurile țării, în creștere cu 2% față de 1990. Gradul de acoperire forestieră al României se situează sub media UE (37%) și sub obiectivul stabilit prin programul Natura 2000 (40%). România are 2,2 milioane ha de terenuri agricole degradate, ce ar putea fi utilizate pentru împădurire. Țările UE cu cele mai mari păduri sunt Suedia (28 milioane ha) și Finlanda (22,2 milioane ha), care au şi o industrie forestieră şi de exploatare a lemnului foarte dezvoltată.

Pădurarii sunt depășiți de vremuri

În sectorul silvic şi al prelucrării lemnului sunt angajate 128.000 de persoane în mod direct, iar alte 186.000, în sectoare conexe. Industria de prelucrare a lemnului contribuie la ocuparea forței de muncă în zonele mai puțin dezvoltate, prin crearea de unităţi de producție. Investițiile anuale în sectorul de prelucrare a lemnului au fost în medie de 200 milioane de euro.

„România are un potenţial foarte bun de dezvoltare a sectorului forestier şi de prelucrare a lemnului în măsura în care şi-ar spori semnificativ productivitatea. Are în prezent cea mai scăzută productivitate a forței de muncă în sectorul forestier din UE, cu 8,4 unități de lucru anuale (munca efectuată de către un angajat cu normă întreagă) / 1.000 ha, dublu față de media europeană de 4,3 ULA.

Printre motivele productivității scăzute se numără lipsa drumurilor forestiere și tehnologia de recoltare depășită. În țările membre ale UE, în medie, un singur angajat din administrația publică gestionează 632 ha, de 2,4 ori mai mult față de suprafața gestionată de un angajat din România (263 ha), principala cauză fiind sistemele informatice deficitare folosite de autorităţile silvice”, a declarat Bogdan Belciu, asociat în consultanţă pentru management la PwC România.

O treime din lemnul tăiat se aruncă în sobă

În 2014, România a fost alnouălea procesator și comerciant de lemn brut din UE, contribuind cu 3% din totalul de lemn brut prelucrat și comercializat (420,4 milioane mc). Producția (15,1 milioane mc) a fost peste media UE (14,5 milioane), o proporție mică din lemnul brut recoltat fiind exportată (0,5 milioane mc).

O mare parte din producţia de lemn este consumată în România pentru încălzire (5 milioane mc), semnificativ mai mult față de media UE - 3,39 milioane mc). O parte importantă a consumului intern a fost acoperită prin importul a 1,01 milioane mc, deci există cerere care ar putea fi acoperită din producția internă.

„România exportă majoritatea producției sale din prelucrare secundară în loc să o valorifice în continuare pe lanțul valoric. Țara noastră pare a fi implicată în principal în prelucrarea primară și secundară pe lanțul valoric, cu o industrie de prelucrare finală limitată (mobilier, locuințe, construcții).

Este necesară o utilizare mai intensă a potențialului forestier, prin diversificarea structurii speciilor forestiere în favoarea celor mai productive, intensificarea împăduririlor, creșterea anuală a volumului de lemn pe picior, dar și a celui recoltat”, a adăugat Belciu.

Amenzile mari irită sindicatele

Pentru că în perioada 2010-2013 s-au tăiat ilegal 8,8 milioane mc de masă lemnoasă, guvernul a propus o ordonanță de urgență (OUG) ce mărește sancțiunile, cu amenzi de până la 30.000 de lei. “Sunt lezate interesele economice strategice ale României şi, pe cale de consecinţă, constituie o ameninţare la adresa securităţii naţionale” specifică nota de fundamentare. Cu toate acestea, Federația Sindicatelor din Silvicultură (FSS) a solicitatSenatului României să respingă proiectul de lege.

“Elaborarea s-a făcut fără nicio dezbatere publică, fără consultarea organizațiilor profesionale și sindicale din sectorul silvic, fără consultarea societății civile, fără consultarea specialiștilor silvici practicieni în domeniul administrării pădurilor din România. Guvernul tratează administratorul de păduri și personalul silvic ca pe un delincvent și nu ca pe un profesionist, ca pe un specialist de bună credință.

Aplicarea ordonanței va crea o vastă problematică ce poate conduce la blocaje importante în economia românească și pe piața lemnului, dar și la nemulțumiri și convulsii sociale. Acest act normativ nu este ancorat în realitățile sectorului forestier, mare parte din sancțiunile contravenționale sunt îndreptate împotriva administratorului și personalului silvic și ating cuantumuri exagerate, de zeci de mii de lei, pentru fapte care pot fi oricând interpretate abuziv”.

Jaf generalizat în Carpați

“Aplicarea OUGva conduce la îngreunarea sau chiar blocarea, în anumite situații, a aprovizionării populației rurale cu lemnul necesar pentru încălzirea locuințelor în sezonul rece. Guvernul tratează cu desconsiderare partenerii sociali și sectoare importante ale economiei românești, cu efecte imprevizibile asupra celor peste 100.000 de salariați din acest sector”, afirmă Silviu Geană, președintele FSS.

Ecologiștii clujeni susțin, însă, că exploatarea pădurilor a depășit orice limită. “În zonele montane cu potenţial turistic ridicat prin peisaj şi cu valori specifice naturale şi culturale, tăvălugul aşa-zisei dezvoltări postdecembriste a lăsat deja răni adânci în loc să le vindece pe cele moştenite din trecut. Pădurile carpatine sunt într-un proces accelerat de brăcuire şi de tăieri rase masive”, consideră Radu Mititean, director executiv al Clubului Ecologic Transilvania.

Pădurile Clujului, pe ocoale silvice

(proprietate de stat și privată)

Huedin                 19.290ha              6.913 ha               12.377ha

Gherla                  17. 393ha             8.395 ha               8.998ha

Dej                       16.215 ha             8.353 ha               7.862ha

Someșul Rece       13. 835ha             8.910 ha               4.925ha

Turda                   12.860ha              7.313 ha               5.547ha

Gilău                              11.783ha              6.627 ha               5.156ha

Cluj                      11.194 ha             5.318 ha               5.876ha

Beliş                     11.170ha              8.496 ha               2.674ha

Călin Poenaru