Justiție

0

Linişte după strămutarea de iarnă

Cele peste 250 de persoane evacuate de fostul primar Sorin Apostu de pe strada Coastei, în anul 2010, au pierdut în ajunul sărbătorii de Paşte, imediat după Ziua Internaţională a Romilor, în mod irevocabil, procesul pentru obţinerea de despăgubiri morale, cu reprezentanţii municipalităţii clujene.

Cu câteva zile înainte de sărbătoarea Crăciunului din anul 2010, pe un ger cumplit, câteva zeci de poliţişti locali au început dis de dimineaţă, evacuarea paşnică a persoanelor, care locuiau fără forme legale pe strada Coastei, a mobilierului şi a obiectelor personale, din apropierea sediului Consiliului Judeţean din cartierul Mărăşti. Majoritatea celor care locuiau aici au fost transportaţi în locuinţe modulare noi, dar extrem de înguste, din zona gropii de gunoi a Clujului de la Pata Rât. În spaţiul eliberat a fost ulterior demarată construcţia unei grădiniţe şi a sediului Facultăţii de Teologie Ortodoxă. Romii evacuaţi nu s-au obişnuit cu ideea strămutării din oraş şi au demarat o acţiune în instanţă, prin care au solicitat relocarea lor şi primirea de compensaţii financiare, pentru suferinţele pricinuite în timpul mutării de urgenţă.

De la Pata în Parlament

În paralel au avut loc ample manifestaţii de solidaritate ale unor organizaţii interne şi internaţionale, care au culminat cu un marş de la groapa de gunoi până în zona de unde au fot alungaţi, cu un amplu program cultural de cântece şi dansuri. Rampa de gunoi a Clujului, niciodată autorizată pentru activităţi de depozitare a deşeurilor a devenit, pe toată durata litigiului, loc de pelerinaj al artiştilor şi al activiştilor internaţionali, pentru drepturile minorităţilor. Adrian Dohotaru, activist de mediu şi pentru drepturile romilor de la gropa de gunoi a ajuns din Pata Rât, unde a activat timp de mai mulţi ani, direct în Parlametul României. Cu câteva luni înainte de campania electorală, la lansarea unei cărţi intitulată simplu „Pata”, la care Dohotaru a fost coautor, reprezentanţi ai comunităţii ne-au relatat că încă speră că vor reveni în oraş, cu tot cu despăgubiri.

Proces demarat cu dreptul

Litigiul a început favorabil pentru reclamanţi, aceştia obţinând după doi ani despăgubiri morale în valoare de câte 2.000 de euro fiecare. Primăria a fost obligată atunci să le asigure petenţilor şi locuinţe mai spaţioase. “Admite exceptia de nelegalitate a dispozitiei nr 6397/2010 emisa de Primarul Municipiului Cluj. Constată nelegalitatea Dispozitiei 6397/16.12.2010 a Primarului Muncipiului Cluj-Napoca. Admite in parte acţiunea in contencios adm. Obliga paratii sa acorde despăgubiri pentru prejudiciul moral creat reclamantilor prin evacuare si mutare in locuintele modulare din zona Pata-Rat si pentru conditiile de trai din aceste locuinte astfel: cate 2000 Euro pentru fiecare reclamant, suma se socoteste in lei la cursul BNR din ziua platii efective. Obliga paratii sa puna la dispozitia reclamantilor locuinte care sa respecte conditiile minimale stipulate in Anexa 1 a Legii nr.114/1996.

Pronunţată în şedinţa publică din 30.12.2013”. Curtea de Apel a năruit însă speranţele strămutaţilor, pentru că în septembrie 2014, dosarul a fost trimis la Judecătoria Cluj, cu casarea deciziei privind despăgubirile. “Admite recursul declarat de PM Cluj-Napoca împotriva sentinţei civile nr. 16903 din 30.12.2013 pronunţată în dosarul Tribunalului Cluj, pe care o casează şi trimite cauza spre soluţionare Judecătoriei Cluj-Napoca. Decizia este irevocabilă. Pronunţată în şedinţa publică din 24.09.2014”.

Excepţia care a blocat procesul

Judecarea dosarului pentru acordarea de despăgubiri s-a întrerupt timp de doi ani, pentru examinarea excepţiei de nelegalitate a deciziei privind evacuarea, solicitată de reclamanţi, prevăzută de Legea administraţiei publice locale şi Legea Construcţiilor. “Sesizează Tribunalul Cluj, pentru soluţionarea excepţiei de nelegalitate a Dispoziţiei nr. 6397/16.12.2010 emisă de Primarul Municipiului Cluj-Napoca, invocată de reclamanţi. În temeiul art. 4 din Legea nr. 554/2004 suspendă cauza până la soluţionarea de către Tribunalul Cluj a excepţiei de nelegalitate a Dispoziţiei nr. 6397/16.12.2010 emisă de Primarul Municipiului Cluj-Napoca. Pronunţată în şedinţa publică din 17.02.2015”. Din nou reclamanţii au găsit înţelegere la Tribunal, unde într-o primă instanţă au obţinut câştig de cauză, în aprilie 2015, privind nelegalitatea deciziei de evacuare. “Admite excepţia de nelegalitate invocată de reclamanţi. Constată nelegalitatea Dispoziţiei nr. 6397/16.12.2010”.

Curtea de Apel intervine din nou şi respinge excepţia de nelegalitate a dispoziţiei privind evacuarea

“Admite recursul declarat de Primarul Mun. Cluj-Napoca împotriva sentinţei civile nr. 1289 din 15.04.2015 pronunţată în dosarul  Tribunalului Cluj pe care o modifică în sensul că: Respinge excepţia de nelegalitate a dispoziţiei nr. 6397 din 16.12.2010 emisă de Primarul Mun. Cluj Napoca. Decizia este irevocabilă. Pronunţată în şedinţa publică din 11.11.2015”.

Dosarul a fost uitat peste un an

Revenit la Judecătorie, după ce s-a lămurit excepţia de nelegalitate a dispoziţiei privind evacuarea, dosarul se află în stare de perimare în ianuarie 2017. “Admite excepţia perimării cererii de chemare în judecată invocată de instanţă din oficiu, si in consecinta : Constată perimarea cererii de chemare în judecată. Cu drept de recurs în termen de 5 de zile de la pronunţare. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 17.01.2017”. Judecătorii au motivat şi de ce dosarul nu mai poate fi judecat, deoarece de la pronunţarea Curţii de Apel, a trecut mai mult de un an fără să se ceară repunerea pe rol a cauzei.

„Instanţa constată că excepţia de nelegalitate a Dispoziţiei nr. ..../16.12.2010 emisă de P.... a făcut obiect dosarului civil nr. .... care a fost soluționat în mod irevocabil la data de 11.11.2015, prin Decizia nr. ..../11.11.2015 a Curţii de Apel Cluj, prin care a fost respinsă excepţia de nelegalitate a dispoziţiei nr. .... din 16.12.2010 emisă de P..... De la această data și până în prezent cauză a rămas în nelucrare mai mult de un an, si nu s-a mai indeplinit nici un act de procedura în vederea judecării pricinii”.

Reclamanţi au avut altă poziţie, dar în zadar

 „Reclamanţii au invocat art. 245 C.pr.civ. care prevede cazurile în care judecata reîncepe prin cererea părţi, şi au susţinut că în celelalte cazuri judecata reîncepe din oficiu”. Magistraţii Tribunalului Cluj nu au putut decât să accepte situaţia de această dată şi să confirme starea de perimare a cauzei, chair în ajun de Paşte. “Respinge ca nefondat recursul declarat de către toţi reclamanţii împotriva sentinţei civile nr. 235 din 17.01.2017, pronunţată în dosarul Judecătoria Cluj-Napoca, pe care o menţine în totul. Fără cheltuieli de judecată în recurs. Decizia este irevocabilă. Dată şi pronunţată în şedinţa publică din data de 12 aprilie 2017”.

 

Epoca gunoiului a ajuns la final

Comunitatea din zona Pata Rât a primit mai multe lovituri. Consiliul Judeţean Cluj a anunţat închiderea staţiilor de transfer ale depozitelor neconforme din judeţ, inclusiv de la Pata Rât, unde îşi duc veacul o mare parte din locatarii zonei. Comunitatea de la Pata Rât este una eterogenă, chiar dacă aparent are un singur numitor comun, groapa de gunoi. După ordinea de stabilire în zonă, aici a luat fiinţă în urmă cu câteva decenii cartierul Dalas, cu primii sosiţi din toată ţara. Ulterior, pentru a un alt grup de locuitori din barăci improvizate, în apropierea gropii de gunoi au început acţiuni de igienă şi evanghelizare, din partea unor organizaţii civice străine, aparent dezinteresate, cum a fost cazul unui pastor olandez.

Pelerinaj electoral la groapă

Politicienii clujeni şi-au adus aminte de puroiul de la groapa de gunoi, doar în perioada campaniilor electorale, când pentru un vot, locuitorii de aici erau răsfăţaţi cu bani, acte de identitate şi cu diverse cadouri. O parte din infractorii abonaţi la dosarele penale din Palatul clujean de justiţie provin din zona gropii de gunoi a Clujului. Este vorba de dosare privind acţiuni cu violenţă, trafic de droguri, trafic de persoane şi chiar de infracţiuni privind deplasarea acestora în grup organizat, pentru votul multiplu. Locatarii zonei sunt suspectaţi şi pentru incendiile periodice, prin care cantităţile uriaşe de deşeuri  depozitate peste limita aprobată prin lege se subţiază consistent, spre disperarea locuitorilor oraşului, neoviţi să respire substanţe extrem de toxice.

Groapa de gunoi a Clujului a atras numeroase ONG-uri

Copiii din barăcile improvizate au devenit ţinta vânătorilor de instantanee ale jurnaliştilor români şi occidentali, lucrând cot la cot cu adulţii la vânătoarea de materiale reciclabile, printre roţile camioanelor de la firmele de salubrizare. Roţi care au urme de sânge ale celor care nu s-au mişcat destul de rapid. Micuţii au sfârşit deseori sub roţile autocamioanelor, sau în incendiile provocate de sobele improvizate din barăci. Groapa de gunoi a Clujului a atras numeroase ONG-uri specializate în sprijinirea grupurilor defavorizate, dar deocamdată în afară de şcolarizarea copiilor nu sunt prea multe rezultate. Închiderea definitivă a groii de gunoi şi finalizarea noului centru de management a deşeurilor ar putea duce la o schimbare semnificativă a peisajului insalubru de astăzi.

Unul dintre cele mai mari ghetouri din țară

Deputatul clujean, Adrian Dohotaru solicită municipalitătii să ia măsuri urgente pentru rezolvarea acestei probleme.“European Roma Rights Center (ERRC), care oferă asistență juridică pentru oamenii din Pata Rât, va merge mai departe în instanță pentru a apăra interesele zecilor de familii evacuate de autorități în preajma rampelor de gunoi. Până la CEDO, dacă e nevoie. Ca deputat și activist civic implicat în susținerea oamenilor din Pata Rât, care trăiesc și locuiesc în condiții toxice, cer autorităților să degehtoizeze unul dintre cele mai mari ghetouri din țară.

E nevoie de mai multe locuințe publice pentru că media RO de locuire publică este de 2% față de media UE de 30%. Apoi, trebuie formalizate locurile de muncă astfel încât oamenii care fac colectarea selectivă să lucreze în condiții mai demne. O altă miză e pe școlarizare, pe educație incluzivă în oraș, nu segregată, în preajma Pata Râtului. Dincolo de proces, administrația locală care a evacuat aproape jumătate din cei 1500 de oameni din Pata Rât trebuie să își asume politici coerente pentru desegregarea zonei”, afirmă Adrian Dohotaru

Mihai Bacalu

0

Marcă simbol a Clujului bună de jumulit pentru manageri şi distribuitori

Firma de pantofi se află în căutarea unor avocaţi. Fostul jurist a plecat spre un trai mai bun, iar noua conducere s-a trezit cu o uriaşă listă de litigii pe rolul instanţelor.

Unul din punctele pe ordinea de zi la Adunarea Generală a Acţionarilor fabricii, din luna februarie a fost externalizarea serviciilor juridice. Potrivit lui Florin Gliga, directorul interimar, fabrica a rămas fără reprezentant în faţa instanţelor, după ce juristul a părăsit societatea la începutul anului. „Aprobarea achiziționării de servicii juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare de către Clujana S.A. Costurile achiziției de servicii juridice nu vor depăși cheltuielile salariale aferente postului de consilier juridic vacant“, se preciza la punctul 7 în ordinea de zi. Clujana apare pe toate instanţele de judecată cu sute de litigii, parte din acestea din noul ciclu de existenţă, de la repunerea firmei pe picoare, după falimentul răsunător de după Revoluţie.

Managerii în topul datornicilor

Datoriile depășesc suma de două milioane de euro, iar la creşterea acestora au contribuit din plin, din păcate, chiar şi foşti manageri ai fabricii, care au confundat conturile firmei cu o bancă. Dintre aceştia, Radu Ţărmure şi Dan Ungureanu au decedat, chiar în timp ce erau urmăriţi pentru delapidare. Un alt fost manager faţă de care societatea a emis pretenţii în instanţă este Dorinel Puiu Sumlea. Aurora Roşca, secretarul municipiului Cluj Napoca, fosta soţie a managerului Radu Ţărmure, a scăpat de datoriile acumulate de fostul soţ, după ce a refuzat succesiunea, în calitate de tutore al copilului comun. Fabrica va fi obligată să renunţe la o sumă consistentă, de circa 123.000 de lei, reprezentând dobânzile penalizatoare. Potrivit anchetei demarate, Ţărmure ar fi ridicat în repetate rânduri pantofi din fabrică, fără să-i achite, pe care i-a comercializat în propria firmă. Ar fi fost rambursată suma datorată, mai puţin penalităţile. Soluția Curții de Apel Cluj pe scurt: „Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC Clujana SA împotriva sentinţei civile nr. 1609 din 16.05.2016 a Tribunalului Cluj pronunţată în dosarul nr, pe care o menţine. Irevocabilă”. Solutia Tribunalului Cluj pe scurt: „Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de către pârâtă (n.r Aurora Roșca). Respinge cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta ca urmare a admiterii excepţiei”.

Concedieri abuzive, taxe neplătite

O altă categorie de procese care a provocat pagube în conturile fabricii a venit din decizia neinspirată de concediere colectivă. După câţiva ani de procese, muncitorii concediaţi abuziv au fost reîncadraţi, iar fabrica le plăteşte salariile retroactiv. Foştii directori, schimbaţi anual, ca şi pantofii, de la conducerea fabricii au uitat să-i achite datoriile la stat, iar Autoritatea de Supraveghere Financiară nu a stat pe gânduri, executând firma fără menajamente. O altă categorie de litigii sunt procesele pe dreptul muncii, în care sindicaliştii cer o categorie de muncă superioară de încadrare, mai bine plătită.

Distribuitorii urmăriţi naţional şi internaţional

Alţi bani s-au pierdut după ce o parte dintre distribuitori nu şi-au achitat marfa, cum ar fi dosarele Anda Truşcă, distribuitor intern, sau Soditex, partenerul francez, împotriva căruia a fost obţinut un titlu executoriu european pentru datorii de câteva zeci de mii de euro, sau ACCONCIA DI ACCONCIA EVEZIO & C S.A.S. Italia. S-au mai emis pretenţii faţă de o listă lungă de firme, printre care OMG Invest, Sand Cris, K&D, Corallo, Attitude shoes. Solutia pe scurt: „Admite cererea formulată de petenta SC C. SA.Dispune emiterea certificatului menţionat la articolele 54 din Regulamentul CE nr. 44/2001 (anexa V) pentru decizia civila nr. 133/2012 pronunţată de Curtea de Apel Cluj. Executorie”.

Litigii istorice

Noua conducere a fabricii nu a fost scutită nici de surprize, descoperind litigii istorice pe rolul instanţelor. Astfel câţiva foşti poliţişti condamnaţi pentru corupţie, după favorizarea unor hoţi din incinta combinatului Clujana, în urmă cu două decenii, au cerut recent ridicarea sechestrului asupra bunurilor. Inculpatul Lupea Simion, împreună cu alţi nouă inculpaţi, au fost condamnaţi, prin sentinţa penală nr.758/2003 a Tribunalului Cluj, definitivă prin decizia nr.1114 din 5 februarie 2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la pedepse cuprinse între 3 ani şi 4 ani închisoare, pentru comiterea unor infracţiuni. În anul 1997, inculpaţii Lupea Simion, Rus Gheorghe şi Cojocnean Teodor, în calitate de poliţişti, au pretins de la inculpatul Cicoş Dorel diferite sume de bani, pentru a nu întocmi acte de constatare şi urmărire penală faţă de autorii sustragerii de piele de la S.C. „Clujana” S.A. Cluj-Napoca, asigurând protecţia zonei şi a transporturilor şi beneficiind, ulterior comiterii furturilor, de diferite sume de bani. Inculpatul Culda Gelu, având funcţia de paznic la S.C. „Clujana” S.A., a pretins şi a primit de la învinuitul Cicoş Dorel suma de 2.000.000 lei (ROL), în scopul de a-l ajuta pe inculpatul Lupea Simion ş.a. să sustragă bucăţi de piele din incinta acestei societăţi, cauzând un prejudiciu de 27.281.880 lei (ROL). În aceeaşi perioadă, inculpaţii, constituiţi în diferite grupuri infracţionale, au pătruns pe timp de noapte în incinta S.C. „Clujana” S.A., S.C. „Trodica” S.R.L. Cluj-Napoca şi S.C. „Gordon Jack” S.R.L. Cluj-Napoca, de unde au sustras bucăţi de piele şi o maşină de subţiat piele, beneficiind de ajutorul paznicilor şi de protecţia poliţiştilor şi cauzând un prejudiciu total de 292.000.000 lei (ROL). Clujana a fost fondată în anul 2011 şi ajunsese la circa 11.000 de angajaţi înainte de revoluţie. După falimentul societăţii, când AVAS a vândut-o pe bucăţi, Clujana a fost reînfiinţată într-una din clădirile din Piaţa 1 Mai, sub umbrela Consiliului Judeţean Cluj, ajungând din nou într-o situaţie financiară delicată. Un descendent al fondatorului fabricii, Renner Zsuzsanna a încercat fără succes să obţină patrimoniul fabricii, în urmă cu circa un deceniu. Decizia autorităţilor locale de a menţine pe linia de plutire fabrica de încălţăminte Clujana, care lucrează în cea mai mare parte pentru firme străine, se dovedeşte a fi extrem de scumpă pentru bugetul Judeţului.

0

O plimbare prin curtea fostului CUG, Combinatul de Utilaj Greu, te duce direct undeva, cândva, cu peste trei decenii în urmă. Doar câteva tăbliţe cu nume exotice te aduc sporadic înapoi în prezent, unul prea puţin mioritic.

 Peste fiecare din fostele fabrici tronează emblemele istorice, Fortpres, Unimet, Tehnomag, alături de sigla supremă, CUG. Pe halele uriaşe încă se mai deslu;esc, cu greutate, denumirile înnegrite din perioada de gorie, Forja grea, Oţelăria. Peste drum sunt neschimbate blocurile de locuinţe şi şcoala, frecventată azi doar de copiii de la ţară. Cantina şi-a schimbat însă profilul şi stăpânul, la fel ca şi fabricile care au compus odinioară marea platformă industrială, devenite doar depozite ale unor mărci străine.

Pe lângă gardul fostei ICMA trec şi astăzi studenţii Facultăţii de Mecanică, în drumul spre căminele din Mărăşti. Numai că habar nu au ce a fost înainte aici, în perioada comunistă, când facultatea a fost mutată în Bulevardul Muncii la ordinul personal al lui Ceauşescu, să audă studenţii ciocanele de la CUG. Doar că studenţii mai văd astăzi reclama unui restaurant, în locul fostului bufet de incintă şi chiar un cămin studenţesc privat. Iar pe lângă mărcile vechi ale fabricilor apar mai colorate denumiri noi, precum Linda, la fosta fabrică de oxigen, Gormet, în locul Unimetului, Someşul la Termorom, sau Artinks la ICMA.

Ghid calificat la locul de muncă

Un angajat dintr-unul din numeroasele depozite care au luat fiinţă în halele de producţie ne-a trecut în revistă, în câteva minute, întreaga istorie a CUG-ului. Locuieşte în blocul de peste drum de birourile conducerii, închiriate astăzi de APIA. Era copil când s-a ridicat CUG-ul, dar îşi aminteşte cum încolţea şi creştea de pe o zi pe alta, din fostele grădini ale hoştejenilor.

Fabrica şi echipa

Prima fabrică a fost ICMA, Cazanele mici şi arzătoare, apoi platforma s-a extins, fiecare fabrică nouă având profil diferit, relativ complementar. În perioada de glorie, anii 80, mastodontul industrial deţinea ca mai toate fabricile cujene, echipă de fotbal şi formaţie profesionistă de folclor. De acestea se leagă câteva nume celebre, cum ar fi fostul arbitru intenaţional Mircea Salomir, care a dus echipa de fotbal în divizia C şi maestrul coregraf Emil Luca, care a dus ansamblul folcloric CUG prin toată lumea.

După revoluţie flacăra devastatoare a separărilor a ajuns şi la CUG. Fabricile s-au rupt de tata CUG şi s-au privatizat separat. Ultima care a rămas să ţină aprinsă flacăra industriei grele fanion a Clujlui, ERS CUG, care furniza utilităţile celorlalte fabrici şi deţinea oţelăria şi forja grea a picat ultima. În ciuda protestelor, ultimele sute din cei peste 15.000 de angajaţi au fost trimişi în şomaj în urmă cu peste un deceniu.

Marele investitor care a fost anunţat ca un salvator al industriei clujene s-a dovedit a fi de fapt un excelent lichidator şi valorificator de fier vechi. Halele uriaşe au fost golite rapid de utilajele metalice, unele performante, iar ce a rămas nevalorificat oficial, a luat drumul firmelor de recuperare prin intermediul nomazilor din zonă. Administratorii SMG aşteaptă cienţi pentru halele paralizate de peste un deceniu. Bărbatul care ne-a călăuzit în timp are şi o viziune clară asupra viitorului. Clădirile vor fi demolate şi aici vor fi construite blocuri de locuinţe de toată frumuseţea. Nu ştie să spună însă când se va întâmpla, dar se îndoieşte că alta ar putea fi soarta halelor prăfuite.

Justiţia cântăreşte industria grea

Un motiv al amânării deznodământului inevitabil imobiliar ar putea fi parcursul juridic al lichidării CUG. Dacă ridicarea impresionantului colos, pe câteva zeci de hectare a durat doar câţiva ani, demolarea sa juridică este mai dificilă. Administratorii cadavrului CUG au vândut la greu fier vechi din combinat, pentru a achita datoria faţă de AVAS, care preluase facturile neplătite la utilităţi şi finanţe, de circa 70 milioane lei. După vânzarea activelor, a început bătălia între proprietarii fabricilor şi a deţinătorilor de creanţe, pentru fiecare metru pătrat de teren. Procesul falimentului s-a blocat de ani buni, din cauza litigiilor de partaj. Ultimul proces de delimitare a proprietăţilor a fost soluţionat în apel săptămâna trecută.

Cum ne-au obişnuit instanţele de judecată, soluţia a fost una diferită de instanţa precedentă, de această dată favorabilă fabricii Fortpres CUG, deţinută de un ucrainean, care va obţine o hală şi o clădire de birouri de la Mairon Galaţi, fost furnizor, alături de importante despăgubiri financiare de peste 700.000 lei plus dobânzi, datorate lipsei de folosinţă din ultimul deceniu.

Şi germanii plâng câteodată

Litigiile peste cadavrul CUG nu s-au derulat doar la secţia comercială a Tribunalului. Numeroase procese penale au fost declanşate atât între cumpărătorii activelor, cât şi între noii proprietari şi hoţii de fier. A rămas celebru litigiul dintre acţionarii germani, care s-au înşelat unii pe alţii, în jurul firmei SMG, soluţionat prin condamnarea unuia dintre administratori la închisoare pentru înşelăciune, respectiv vânzarea unei hale fără drept.

Oxigen tăiat cu oxigen

Ghidul excursiei prin istoria oraşului muncitoresc din CUG ne arată fosta fabrică de oxigen, perlă a CUG-ului din anii 80, inaugurată cu puţin timp înainte de revoluţie. Noii proprietari au demolat-o cu precizie, iar aici se îmbuteliază oxigen lichid produs în alte oraşe devenite proprietăţile lor. Între Fabrica de oxigen şi birourile principale ale CUG se află fostul Unimet, cumpărat de austrieci. Oameni serioşi, aceştia au păstrat şi vechea denumire pe cădirea principaă, dar şi pe cea nouă, Gormet. Aici se produc şasiuri pentru buldoexcavatoare, cu tablă importată, după ce oţelăria proprie a CUG a fost tăiată cu simţ de răspundere şi valorificată pentru plata curentului, a gazului şi a apei.

Confecţii metalice sau textile

Pe o alta din fabricile istorice ale CUG se produce, dar nu în industria grea. Fabrica de confecţii Someşul s-a mutat aici din centrul municipiului, făcând loc unei clădiri în care lucrează deja câteva mii de informaticieni. Cusătoresele de la Someşul sunt însă o mică parte din angajaţii care lucrau odinioară. Printre cei care au profitat de vânzarea activelor s-au numărat şi oamenii de afaceri grei ai Clujului. Celebra bază de transport a CUG a ajuns la controversatul afacerist Ioan Bene, care are însă probleme penale, dar şi financiare, societatea fiind în pragul falimentului.

Umbra lui Lucescu

Din relaţia fostului manager general al CUG, Dorin Ilieş cu partenerii ucrainieni au rămas doar amintirile şi o fabrică cu acţionar de limbă rusă. Chiar şi acest proprietar are nostalgii, firma veche fiind vizibilă, alături de mărcile occidentale care transpar pe clădire. Răspândacii pretind că însuşi Ahmetov, patronul echipei Şahtior din Doneţk ar fi fost interesat de fabrică. Călăuza noastră de ocazie prin interiorul istoriei vii a CUG ne mai arată urmele civilizaţiei comuniste, respectiv nişte stâlpi imenşi din beton, care trebuiau să susţină o centură de ocolire. De aici se vede silueta fabricii americanilor de la Emerson, o ironie a platformei comuniste grele a Clujului, devenit principalul investitor străin din zonă, care produce în apropiere mai mult decât zecile de societăţi care s-au aciuit prin halele decolorate şi impersonale.

La ora 14, la care în 21 decembrie 1989 câteva mii de angajaţi de la CUG plecau cu tramvaiele spre centru, să schimbe sistemul social falimentar cu unul capitalist sălbatic, tramvaiul abia dacă mai culege câteva persoane, care nu-şi permit să vină la depozit cu maşina personală.

Ce a reţinut wikipedia din istoria industriei grele clujene

Combinatul de Utilaj Greu (CUG) Cluj-Napoca a fost fondat în 1970 când s-au pus bazele unei unități moderne de producție pentru echipamente energetice: în special cazane cu abur, cazane de apă caldă, cazane cu destinație specială, arzătoare, echipamente pentru centrale termice. În anul 1976 C.U.G. s-a extins prin construirea capacităților pentru construcția utilajului metalurgic destinat sectoarelor calde și a turnătoriei de fontă. În același timp s-au dezvoltat restul utilităților aferente unei astfel de platforme industriale: stația de aer comprimat, fabrica de oxigen, secția de sculărie, căile ferate interne, modelăria, etc.

În 1980 a fost construită secția de utilaj tehnologic complex, forja grea, forja ușoară, oțelăria electrică și turnătoria de oțel, inclusiv laboratorul central de analize capabil să efectueze testări mecanice și chimice utilaje pentru manipularea de oțel cald, cuptoare de tratament termic primar și secundar, oale de turnare, utilaje de turnare, instalații de șablat, cilindri laminori, caje de laminare, alte utilaje pentru liniile de turnare continuă, prese mecanice pentru ambutisat caroserii, prese de debitat, prese hidraulice, prese de debavurare, prese mecanice, ciocane pentru matrițare. În 1985 combinatul avea 8.000 de angajați. Combinatul de Utilaj Greu a fost divizat în 1991 în opt societăți: Fortpres, Termorom, UNIMET, TCM, PSA, Tehnomag, ERS și Fortur. O parte dintre acestea, Fortur, ERS și PSA au fuzionat în aprilie 1999, devenind CUG.

0

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție Serviciul teritorial Cluj au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate,  a directorului general al RA Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj Napoca, David Ciceo pentru luare de mită. 

În același dosar a fost trimis în judecată și omul de afaceri Ioan Bene pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită. La nivelul Consiliului Județean Cluj și a Regiei Autonome a Aeroportului Internațional „Avram Iancu” Cluj-Napoca a fost demarat în anul 2011 un proiect având ca obiect realizarea investiției „Pistă de decolare - aterizare de 3.500 m și suprafețe de mișcare aferente”, proiect ce viza dezvoltarea infrastructurii aeroportuare din zona de Nord - Vest a României. Având în vedere că investiția vizată presupunea un efort financiar semnificativ, proiectul de investiții a fost divizat în trei etape distincte, prin aceasta urmărindu-se atât asigurarea unei reale finanțări, cât și posibilitatea obiectivă de realizare a construcțiilor ce urmau a fi făcute. La data de 6 septembrie 2011, ca urmare a procedurilor de licitație publică, între Regia Autonomă - Aeroportul Internațional Cluj-Napoca, în calitate de achizitor și o asociere de firme din care făcea parte și cea administrată de inculpatul Bene Ioan, în calitate de executant, a fost încheiat un contract de execuție lucrări având ca obiect, executarea, finalizarea și întreținerea lucrării „Pistă de decolare aterizare de 3.500 m etapa 1 și suprafețe de mișcare aferente”. După finalizarea lucrărilor, pe fondul cointeresării materiale a lui Ciceo David Ioan, directorului regiei autonome Aeroportul Internațional Cluj - Napoca, și a unei alte persoane din conducerea CJ Cluj, omul de afaceri Bene Ioan a convenit cu aceștia să realizeze în continuare lucrări din Etapa II a proiectului, în sensul de a construi platforma de parcare aeronave Apron 4, lucrare ce a fost finalizată în luna martie 2014. Acest lucru s-a realizat în lipsa oricăror forme legale și transparente de evaluare și acordare a unei astfel de lucrări finanțate din bani publici, prin ignorarea principiilor concurenței și transparenței stabilite de legiuitor. În acest context, în cursul lunii octombrie 2012, inculpatul Ciceo David Ioan a primit de la inculpatul Bene Ioan, pentru sine, un imobil situat în Cluj Napoca, presupus achiziționat de părinții săi cu suma de 690.000 lei și care ulterior a fost finisat cu lucrări evaluate la suma de 563.226 lei (manoperă și materiale). Lucrările respective au fost executate de firme colaboratoare sau aparținând inculpatului Bene Ioan, costurile fiind suportate de acesta din urmă. În schimbul acestor foloase, inculpatul Ciceo David Ioan, în exercitarea prerogativelor și atribuțiilor funcției sale, a direcționat, în baza unor acte neconforme, alocări bugetare ale Regiei pe care o conducea către societatea administrată de omul de afaceri, în vederea achitării lucrărilor la platforma de parcare aeronave Apron 4. În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asupra imobilului ce a făcut obiectul infracțiunii de luare de mită, în vederea asigurării confiscării speciale.

0

După șase ani petrecuţi în forul suprem al unei puteri a Statului Român, Consiliul Superior al Magistraturii, judecătorul Cristian Danileţ a revenit din această lună la Tribunalul Cluj. Dezinvolt cum l-am cunoscut, ne-a răspuns pe loc câtorva curiozităţi, chiar pe holul Palatului de Justiţie.

Rep: Cu ce a revenit acasă magistratul Cristi Danileţ, din peregrinările naţionale şi internaţionale de aproape un deceniu?

Cristi Danileţ: Fac şi eu ca fiul rătăcitor, mă întoc acasă cu o mai bogată experienţă. Eu cred că am lăsat un semn peste tot pe unde m-am dus. Mi-am adus aportul la dezvoltarea unor instituţii. În Consiliul Superior al Magistraturii am reuşit să îndeplinesc principalele obiective pe care mi le propusesem la începutul mandatului. În momentul de față CSM este o instituție puternică, care contează pe scena publică. Sunt printre puţinii care au dus la capăt un mandat de 6 ani. Sunt foarte mândru de această demnitate pe care am purtat-o și am învățat o mulțime de lecții. Cu trecerea timpului am învățat să port numai războaiele pe care le pot câștiga și să nu fac compromisuri de niciun fel.

Rep: Vă menţineţi şi după un deceniu consideraţiile care v-au adus celebritatea? Există corupţie în justiţie?

CD: Să ştiţi că despre corupţie o să tot vorbesc. Pentru că e o chestie care nu se va eradica niciodată. E înscrisă deja în gena poporului român. Probabil o vom regăsi tot aici şi peste 1000 de ani. Ideea este dacă vom reuşi să o ţinem în frâu, să o controlăm, să reducem numărul cazurilor.

Rep: Ce se va întâmpla cu justiţia acum, după schimbarea regimului politic?

CD: Justiţia trebuie să fie total independentă de politică. Este important ca lumea să înţeleagă că judecătorii nu sunt controlaţi decât prin lege. Nici o schimbare politică nu ar trebui să înfluenţeze, sau cel puţin nu în rău justiţia română. Este clar că avem un progres în modul de soluţionare a cauzelor, în modul de investigare a unor infracţiuni, dar încă mai sunt multe de făcut. Ca şi cetăţeanul simplu de la firul ierbii să simtă că se face reformă în justiţie.

Rep: Cum v-au primit foştii colegi?

CD: Foarte bine. Unii dintre actualii colegi de la Tribunal sunt dintre cei cu care am lucrat la Judecătorie.

Rep: Dar cei care v-au reclamat la CSM, pentru afirmaţiile privind corupţia din justiţie?

CD: După acel eveniment în care au sesizat CSM-ul, că „de ce Danileţ vorbeşte de corupţia din justiţie”, vreau să vă spun că sunt unii care mi-au dat dreptate. În cursul timpului s-a văzut că în România corupţia din justiţie a afectat multe instanţe şi nu este un subiect care să fie trecut cu vederea. A fost şi este corupţie în justiţie. Ce este important este faptul că începând din anul 2005 avem capacitatea să o descoperim. Şi un singur caz de corupţie dacă există într-un tribunal este foarte grav. Justiţia nu se cumpără şi nu se vinde ca la talcioc. Justiţia se înfăptuieşte doar în temeiul legii, de către oameni plătiţi din bugetul statului.

Rep: Aţi venit acasă doar ca să vă aşezaţi, sau aveţi şi alte proiecte de viitor?

CD: Dacă voi rămâne la Cluj îmi voi desfăşura activitatea în cadrul secţiei penale şi mă voi ocupa în paralel de un proiect pe care l-am iniţiat, de educaţie juridică pentru liceeni. Am văzut planul cadru realizat de Ministerul Educaţiei şi în anul 2019 se va introduce la clasa a VII-a.

Rep: Îi vom elibera pe cei mulţi închişi în penitenciare? Ce părere aveţi de ordonanţele privind graţierea?

CD: Ordonanţele nu sunt în regulă. Trebuie dezbătute. Au venit şi la noi la Tribunal pentru observaţii. Eu ştiu un lucru, că numărul de infracţiuni nu a crescut şi nu a scăzut. E aceeaşi situaţie de ani de zile. Statul investeşte foarte mult în represiune, prindem infractorii şi îi băgăm la închisoare, dar nu cheltuieşte nimic cu prevenţia. Pe termen lung nu avem proiecte care să împiedice repetarea acestor situaţii. În maximum un an se vor umple la loc, vom avea aceeaşi situaţie în penitenciarele din România. În plus graţierea nu rezolvă suprapopularea penitenciarelor. Condiţiile din penitenciare nu se vor îmbunătăţi, salariile gardienilor nu vor creşte, asistenţa medicală sau calitatea hranei nu se vor îmbunătăţi. Sunt multe aspecte care trebuie luate în considerare, pentru a evita o condamnare la CEDO a României.

Rep: Cum vedeţi actuala soluţie de la Ministerul Justiţiei, cu Florin Iordache, faţă de ministrul tehnocrat Raluca Prună?

CD: Eu aş evita să compar miniştrii între ei, deşi am avut ocazia să lucrez cu probabil cel mai performant ministru al Justiţiei din câţi a avut România, Monica Macovei, pe care l-am întâlnit în 15 ani. Miniştrii Justiţiei nu trebuie să fie pe placul judecătorilor. Sunt nişte administratori ai sistemului, se ocupă în special de finanţări şi de politicile publice ale statului. Nu trebuie să satisfacă doleanţele judecătorilor, nu trebuie să-i împiedice cu nimic pe judecători în desfăşurarea activităţii. Mai degrabă văd ministerul ca un partener al CSM şi împreună să facă justiţia să funcţioneze eficient. Nu în folosul judecătorilor, ci în folosul societăţii.

Rep: Ar trebui reînfiinţat un departament de protecţie internă a Ministerului de Justiţie, după atâtea cazuri de corupţie?

CD: Cred că magistraţii nu trebuie să fie spionaţi în viaţa lor privată. La rândul lor nu ar trebui să se lase şantajaţi, să denunţe o astfel de eventuală situaţie. În viaţa profesională se cere o conduită la un anumit standard şi aici toate instituţiile statului ar trebui să-şi facă datoria. Dacă un magistrat  comite o infracţiune, atunci să fie urmărit penal, dacă comite o abatere disciplinară, să fie sancţionat de CSM.

Rep: V-aţi instalat, aţi început activitatea?

CD: Da, am primit birou, dosarele sunt în lucru, în curând mă veţi vedea şi în sală, voi da şi soluţii, aşa cum v-aţi obişnuit, soluţii drepte, adică în temeiul legii, după evaluarea completă a probatoriului.

Rep: Veţi mai fi văzut la suc cu suporterii şi veţi mai emite public consideratii juridice, faţă de evenimente delicate de actualitate, cum ne-aţi obişnuit?

CD: Voi continua activitatea mea de educaţie juridică pentru adulţi, voi continua cu postări pe FB şi blog, precum şi întâlnirile la un suc în Cluj şi împrejurimi. Pentru copii, voi continua cu programul de educatie juridică, prin întâlniri în şcoli şi licee, respectiv pe grupul de discuţii special construit pentru ei pe FB.

Mihai Bacalu

 

0

În curtea unui liceu clujean a crescut de câţiva ani o clădire care îi maschează restul imobilelor, fiind amplasat chiar la stradă, în apropierea unui centru comercial. În mod paradoxal, deşi ar trebui să îi intre în patrimoniu, riscă să o piardă.

Un proces inedit se află pe rolul Tribunalui Cluj. Astfel, municipalitatea clujeană a cerut instanţei de judecată, constatarea dobândirii de către municipalitate, prin efectul accesiunii imobiliare, a dreptului de proprietate publică asupra imobiului construcţie Parter plus 1 Etaj, denumit Showroom, edificat în incinta Grupului Şcolar „Alexandru Borza”, de pe strada Alexandru Vaida Voievod, din Cartierul Gheorgheni, pe terenul aflat în proprietatea publică a municipiului şi în administrarea Consiliului Local Cluj. În mod paradoxal, instanţa de judecată a respins în două rânduri solicitarea Primăriei.

Parteneriat profitabil unidirecţional

În fapt, în urmă cu 6 ani, conducerea de atunci a Liceului „Alexandru Borza” a dispus organizarea unei licitaţii, pentru închirierea unei suprafeţe de teren de 96 de mp din curtea şcolii, în vederea realizării unei construcţii provizorii cu structură metalică, conform caietului de sarcini. La sugestia primăriei, a fost prevăzută clauza potrivit căreia a expirarea termenului de locaţiune, edificiul să rămână în proprietatea publică a municipiului şi prin delegare, în administrarea grupului şcolar. Firma Herce Imobiliare s-a angajat atunci ca imobilul ridicat din resurse proprii, un birou de prezentare cu structură metalică şi caracter provizoriu, să fie transmis în mod gratuit şi să rămână în patrimoniul municipiului şi a şcolii, după patru ani. Clădirea a funcţionat efectiv ca birou de prezentare a apartamentelor din investiţia aflată în apropiere.

Construcţie fără autorizaţie

Chiar înainte de expirarea termenului convenit, după ce şi-a plasat apartamentele din complexul imobiliar Viva City, firma Herce Imobiliare a notificat conducerea şcolii pentru transferul anticipat de proprietate a clădirii. Conducerea Liceului Alexandru Borza a refuzat atunci să preia edificiul, motivând că îi lipseşte autorizaţia de construcţie, deoarece nu a mai înaintat documentaţia după obţinerea certificatului de urbanism. Potrivit profesoarei Rodica Trişcă, directorul actual al Liceului Aexandru Borza, a fost dispusă o expertiză în dosar, pentru a se verifica dacă această construcţie ridicată respectă standardele de securitate, având în vedere că dacă ar fi fost preluată, ar fi fost destinată fie unei funcţiuni de sală festivă pentru evenimentele şcolii, fie ca un centru de documentare- bibliotecă, în care ar fi fost angrenaţi elevii. În urmă cu un an, instanţa de judecată a respins acţiunea Primăriei clujene, clădirea rămânând în proprietatea dezvoltatorului imobiliar. Municipalitatea a obţinut la Curtea de Apel Cluj o rejudecare a dosarului, dar din nou, a primit rezoluţie nefavorabilă. Liceul Alexandru Borza are profil tehnic şi înglobează atât specializări de profil agricol, cât cele aferente liceelor desfiinţate şi înglobate, respectiv de material rulant (Remarul 16 Februarie) şi sudură Liceul Unirea).

Mihai Bacalu

0

Lovitură de teatru în dosarul Şapca Verde. Justiţia clujeană respinge reconstituirea dreptului de proprietate al foştilor veterani de război

Procesul istoric pentru stabilirea proprietarilor terenului din zona Şapca Verde, de la marginea Clujului, din localitatea Floreşti, din perimetrul Centrului Comercial Polus are un deznodământ surprinzător. Instanţa de judecată a refuzat în această lună reconstituirea dreptului de proprietate membrilor Asociaţiei Fiii Vechiului Mănăştur.

Sentinţa judecătorului Diana Roşu, din cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca a picat ca un trăsnet, la 12 ani de la demararea acţiunii. „Respinge petitele privind reconstituirea dreptului de proprietate al reclamanţilor asupra terenului în suprafaţă totală de 18,64 ha situat în zona denumită “Şapca Verde II” sau “Şesul de Jos”. Cei peste 100 de foşti proprietari au cerut în anul 2004, anularea titlului de proprietate al firmei Polus, asupra terenului de sub centrul comercial cu acelaşi nume din localitatea Floreşti şi reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament. Procesul s-a suspendat, pentru judecarea cererii de anulare a titlului de proprietate a firmei Polus, care s-a şi realizat, în anul 2011. Nu doar expertiza a prelungit procesul. Reprezentanţii firmelor Polus şi Agroindustriala au cerut reconfirmarea identităţii şi a solicitării petenţilor. Apărătorul acestora a solicitat instanţei să ia notă de anularea actului de tranzacţionarea a terenului din anul 1998, dintre Agroindustriala şi Polus, dispusă irevocabil. Buldozerele şi mita oficială la Agronomie Atunci terenul de peste 30 de hectare, din proprietatea Statului Român, aflat iniţial în administrarea Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj, fusese achiziţionat de către firma Polus Transilvania de la Agroindustriala, pe atunci companie de stat, unde fusese dat în administrare de către Prefectură. Manevra abuzivă a dus la condamnarea directorului Cristian Istrătescu la închisoare de doi ani, cu suspendare. Istrătescu sustine că este nevinovat şi că întreaga afacere a fost orchestrata la nivel politic. "A fost o afacere gandită la Bucureşti. Fostul prefect, Alexandru Fărcaş a primit sarcină de la Guvern să dea "Şapca verde" în administrarea Agroindustriala, pentru a putea fi apoi cumparată de Paszkany”, a spus Istrătescu pentru publicaţia Clujeanul. Agronomia a atacat tranzacţia în instanţă, după ce oamenii magnatului Arpad Paszkany au intrat cu buldozerele în recolta cercetătorilor USAMV, dar a renunţat la proces, deşi avusese câştig de cauză în prima fază, după ce Polus se angajase să-i ridice o clădire de amfiteatre, un fel de mită oficializată în acte. Tranzacţie anulată degeaba. Statul doarme, baronii prosperă După anularea actului de vânzare cumpărare a terenului de la Şapca Verde, pentru vânzarea fără licitaţie, sub preţul pieţei, reprezentanţii Primăriei din Floreti au încercat să intervină în procesul de fond funciar, dar solicitarea lor a fost respinsă de magistratul Diana Roşu. Acelaşi magistrat a refuzat să răspundă reprezentanţilor Ministerului de Finanţe, care au cerut explicaţii pentru situaţia juridică a terenului. Cheltuieli de judecată istorice Potrivit avocatului Claudia Drăgan, magistraţii Înatei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis anularea tranzacţiei dintre Agroindustriala şi Polus, şi revenirea terenului la situaţia anterioară, ceea ce ar însemna ca terenul pe care este construit Centrul Comercial Polus să reintre în posesia Statului Român. Cu atât mai surprinzător este nu doar faptul că terenul nu a intrat de 5 ani înapoi în posesia Statului Român, dar că reclamanţii, cărora li s-a refuzat acum reconstituirea dreptului de proprietate, trebuie să achite avocaţilor firmei Agroindustriala, prin decizia magistratului Diana Roşu, suma uriaşă de 100.000 de lei, drept cheltuieli de judecată, o sumă neobişnuită şi excesivă pentru sălile de judecată româneşti. Avocatul Claudia Drăgan ne-a declarat că după motivarea deciziei, de către magistratul Diana Roşu, clienţii săi vor introduce recurs, deoarece se consideră nedreptăţiţi. Petenţii sunt urmaşii veteranilor de război, din Mănăştur şi Floreşti, împroprietăriţi de Statul Român la reforma agrară de după conflagraţia mondială, cu terenul preluat de la groful Alexandru Mikes.

Mihai Bacalu

0

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 17 octombrie 2016, față de inculpatul PETRESCU TEODOSIE, arhiepiscop al Tomisului, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:  luare de mită și folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată. De asemenea, procurorii anticorupție au mai dispus efectuarea urmăririi penale față de suspecții: BECA STERE, MALAXA BOGDAN-PETRIȘOR, NADOLEANU GHEORGHE, COJOCARU CIPRIAN-IOAN, mandatari ai Arhiepiscopiei Tomisului la data faptelor, cu privire la săvârșirea infracțiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, ȘTEFAN AURELIAN, cu privire la săvârșirea infracțiunii de tentativă la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene. În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt: În perioada 2010 – 2016, inculpatul Petrescu Teodosie, în calitate de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Tomisului împreună cu ceilalți inculpați au folosit și prezentat declarații false în relația cu Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (A.P.I.A.) în scopul de a primi fonduri europene. În declarațiile prezentate la A.P.I.A., inculpații au declarat în mod nereal că utilizează anumite suprafețe agricole având categoriile de folosință „vii pe rod cu struguri pentru vin”/„vii pe rod cu struguri nobili pentru vin”, în condițiile în care, începând cu anul 2010, pe respectivele suprafețe agricole nu mai existau astfel de culturi. De asemenea, un alt aspect fals prezent în cuprinsul declarațiilor depuse în perioada respectivă a fost acela că s-au respectat normele privind bunele condiții agricole și de mediu (GAEC) și cerințele legale în materie de gestionare (SMR) privind mediul, sănătatea publică, sănătatea animalelor și sănătatea plantelor, reglementate prin legislația națională, pe toată suprafața agricolă a exploatației și pentru activitatea agricolă pe care o desfășoară. Faptele au avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene în cadrul schemelor de plată pe suprafață unică (SAPS), totalizând 1.356.973 lei, după cum urmează: în anul 2010 – 142.988,37 lei, în 2011 – 148.610,21 lei, în 2012 – 239.732,26 lei, în 2013 – 262.267,07 lei, în 2014 – 281.733,52 lei, în 2015 – 281.633,28 lei, în anul 2016 plățile nefiind încă autorizate (această faptă a rămas în faza tentativei). În primăvara anului 2016, inculpatul Teodosie Petrescu, în calitate de Arhiepiscop al Tomisului, a primit de la o persoană suma de 500 de euro. Banii respectivi au fost primiți în legătură cu îndeplinirea, de către inculpatul Teodosie Petrescu, a îndatoririlor sale de serviciu ce decurg din calitatea de Arhiepiscop al Tomisului, în sensul de a dispune ca persoana în cauză să primească remunerație legală pentru activitatea pe care o desfășura într-o parohie. Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul Petrescu Teodosie, trebuie să respecte următoarele obligații: - să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat, - să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței, - să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat, - să nu desfășoare nicio activitate cu caracter decizional în legătură cu accesarea de fonduri publice/europene în cadrul Bisericii Ortodoxe Române/Patriarhiei Române/ Arhiepiscopiei Tomisului, nici direct, nici prin interpuși, - să nu se apropie de ceilalți suspecți/inculpați din dosar, de martori, experți și să nu comunice direct sau indirect cu aceștia. Inculpatului Petrescu Teodosie i s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive. Inculpatului și suspecților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 și 307 Cod de procedură penală.

0

Reprezentanţii municipalităţii clujene se străduiesc de 3 ani să atribuie prin licitaţie publică serviciul de salubrizare şi deszăpezire, dar au eşuat lamentabil de fiecare dată. Prima licitaţie a fost anulată în instanţă, următoarea dată chiar comisia a anulat ofertele, iar ultima şentinţă recentă a instanţei a decis că un sector va fi relicitat.

Prima licitaţie a fost câştigată în anul 2014, de către firma Supercom, a vicepreşedintelui de atunci a UNPR, Ilie Ciuclea. Primăria a invocat oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere financiar. Ziarele au suspectat atunci un aranjament în favoarea unui apropiat al Elenei Udrea, pupila primarului Emil Boc. Contestaţia actualilor operatori, Rosal şi Brantner a fost admisă în instanţa de judecată, la Curtea de Apel, iar licitaţia a fost reluată.

Noua procedură de licitaţie a fost anulată în anul 2015 chiar de către reprezentanţii Primăriei. Pe primul sector au fost considerate neconforme, atât câştigătorul din anul precedent, Supercom, titularul Rosal, cât şi noii candidaţi Brai Cata Brăila şi Asocierea RETIM RER Ecologic. Polaris, Supercom şi Rosal nu au trecut examenul. RER Ecologic şi Brantner au fost considerate ca având oferte admisibile, dar pentru că nu au fost înregistrate 3 firme cu oferte conforme, întreaga licitaţie a fost anulată.

Cei din urmă vor fi primii

A treia, dar nu cea din urmă licitaţie, a stabilit firma austriacă Brantner Vereş, ca fiind câştigătoare pe ambele sectoare. Brantner ar urma să se ocupe de serviciul de salubrizare şi deszăpezire a oraşului, pe o perioadă de 8 ani, cu o valoare de 35 de milioane de euro.

În cadrul noului contract, furnizorul de servicii va asigura, conform caietului de sarcini, 3.500 de noi coşuri montate pe stâlpi, dintre care 1.900 pe sectorul I şi 1.600 de sectorul II, respectiv 200 de coşuri pe picior, în pieţe publice şi zone pietonale, suplimentar celor care există deja în municipiu. Operatorul de salubritate stradală are obligaţia de a crea un sistem electronic de evidenţă şi gestionare a sesizărilor, care să permită intervenţiile punctuale pentru remedierea oricăror disfuncţii sesizate de către cetăţeni în cel mai scurt timp. Întreaga evidenţă a orelor de funcţionare şi de prestare a serviciilor va fi gestionată electronic, anunţa atunci organizatorul licitaţiei. Contestaţie admisă Firmele Rosal şi RER Ecologic au contestat rezultatul licitaţiei, dar reprezentanţii Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor CNSC le-au respins acţiunea, obligându-le la plata chetuielilor de judecată, în valoare de peste 60.000 de lei.

Rosal şi RER Ecoogic au mers mai departe, iar instanţa de judecată, magistraţii Curţii de Apel Cluj, conform tradiţiei au anulat însă pe primul tronson rezultatul licitaţiei, Primăria fiind nevoită să organizeze o nouă operaţiune de atribuire.

Soluţia pe scurt: „Respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de reclamanta SC R.G.SA (Rosal Grup) împotriva deciziei nr. 1505/C6/1698,1736/29.08.2016 a C.N.S.C.

Admite în parte plângerea formulată de reclamanta A. SC R.E.S.B. SA (RER ECOLOGIC Service Buzău) şi SC R.E.S.B. REBU SA anulează în parte dec. Nr. 1505/C6/1698,1736/29.08.2016 a CNSC şi rejudecând cauza admite în parte contestaţia formulată de reclamanta A. SC R.E.S.B. SA şi SC R.E.S.B. R. SA şi anulează procedura de atribuire pentru lotul I- concesionare a serviciului de salubrizare stradală şi deszăpezire din mun. Cluj-Napoca– lotul I.

Respinge cererile de intervenţie accesorie formulate de A.B.S.E. SRL (Asocierea Brantner Servicii Ecoogice) şi C.S.B.V. SA (Compania de Salubritate Brantner Veres), precum şi de SC R.G. SA.

Înlătură dispoziţia privind obligarea A. formulate din SC R.E.S.B. SA şi SC E.E.S.B.R. SA la plata către A.B.S.E. şi C.S.BV. SA a sumei de 21.400,8 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Menţine restul dispoziţiilor din decizia atacată. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din 07.10.2016”.

Până la noua licitaţie, pe cele două sectoare sunt prelungite aceleaşi contracte vechi ale firmelor Rosal şi Brantner. Deci încă o deszăpezire cu derogare, termen drag municipalităţii în ultimul deceniu.

0

Fostul lider al României post revoluţionare, Corneliu Coposu, a activat în presa clujeană, înainte de a deveni secretarul personal al ţărănistului Iuliu Maniu. Mai puţin cunoscută este activitatea sa de gazetar, chiar aceea specializată pe informaţii din justiţie, a cărui activitate era pe atunci condusă de un Consiliu de Război.

Două evenimente culturale majore recente au adus în atenţia publică personalitatea de gazetar a politicianului Corneliu Coposu. Atât conferinţa „Justiţia Militară în sec XX”, cât şi Festivalul Internaţional de Carte Transilvania au evocat simultan, dar separat, articolele sale de presă din perioada războiului.

 

Jurnalismul, meserie de risc

 

Istoricul Virgiliu Ţârău a arătat în expunerea sa din cadrul „Justiţiei Militare”, intitulată „De la tribunalele poporului la tribunalele militar- politice. Procesul lui Corneliu Coposu”, că „Seniorul” a fost condamnat, în anii comunismului, printre altele şi pentru articolele sale de presă.

În aceeaşi zi în care Ţârău trecea în revistă procesului lui Coposu, la Festivalul de Carte era prezentată lucrarea cercetătorului Marin Pop, „Din cele trecute vremi. Jurnalist la Cluj”, o ediţie care cuprinde texte de gazetar ale lui Corneliu Coposu.

Chiar dacă a abordat subiecte cu tematică politică, culturală sau sportivă, Coposu făcea parte şi din corpul restrâns al jurnaliştilor specializaţi în domeniul justiţiei. A reuşit astfel să publice cu regularitate, în perioada 1937- 1938, în ziarul „România Nouă”, numeroase articole inspirate din procesele judecate în Palatul de Justiţie din Cluj.

Articolele sale grupate în cartea lui Marin Pop sunt o veritabilă frescă a vremii, din care putem să înţelegem cum funcţiona justiţia. Chiar dacă era dictatura regală, drepturile cetăţeneşti fiind restrânse, jurnaliştii reuşeau să prezinte procese importante de pe agenda justiţiei clujene.

 

Cenzura, eterna poveste

Cenzura nu este doar astăzi o expresie a opacităţii sistemului faţă de unele procese delicate, cum ar fi cel al yoghinului Bivolaru sau al fostului şef al poliţiei, Ioan Păcuraru, judecate cu uşile ferecate. Chiar şi în acele timpuri, cenzura intervenea ferm. Sunt dovadă statisticile oferite chiar de Coposu, în capitolul al II-lea, intitulat „Cenzura, eterna poveste”.

În perioada analizată, timp de 4 ani, din noiembrie 1933, până în noiembrie 1937, ziarul a fost suspendat de 10 ori, totalizând un timp de 394 zile, cu pretextul de a fi fost subversiv. Adică 74 de editoriale, 117.038 de cuvinte tăiate, 16.720 rânduri de coloană tăiate, calculate în total cât distanţa Cluj- Cernăuţi. Tăiau din toate genurile, chiar şi de la anunţuri.

„Dela apariţie, foarfeca regimului a fost purtată, printre paginile noastre, de zece cenzori. Toţi simpatici. Cari însă, spre regretul nostru, şi-au făcut totdeauna datoria. Cu vârf şi îndesat. Trei din cei zece au fost magistraţi militari, doi ofiţeri activi, iar cinci, funcţionari în Administraţie, Poliţie şi Siguranţă”, nota cu umor Coposu, în data de 2 noiembrie 1937 în paginile „României Noi”.

 

Procesul presei

 

Unul dintre procesele relatate este cel în care redactorul şef al publicaţiei, Nicolae Buta a scăpat de acuzaţia de „ultragiu” adusă prefectului Eugen Dunca, în relatarea faţă de împărţirea porumbului la ţărani. Buta a fost judecat de Justiţia militară după regulile jocului, a fost adus în faţa Consiliului de Răsboiu al Corpului 6 Armată, prezidată de un colonel, asistat de doi maiori şi doi căpitani. Jurnalistul avea alături doi avocaţi şi un publicist.

Comisarul regal a trecut la citirea actului de acuzare, jurnalistul fiind acuzat de răzbunare, deoarece ar fi fost îndepărtat anterior din Prefectură. Au fost audiaţi toţi martorii propuşi, care au confirmat spusele din articol, inclusiv corupţia de la Cojocna, unde un funcţionar a căutat să acopere cu documente false dispariţia unui vagon de porumb.

Pamfletarul Vladimir Nicoară a ripostat, spunând că acuzatul este mult mai ponderat în scris decât el. Nicoară se referă la rolul presei. „Presa este oglinda stărilor într-o ţară. Dacă oglinda arată strâmbături şi figuri diforme, nu e vina ei, ci a celora ce se oglindesc”. În final, jurnalistul a fost achitat.

Extrem de incisiv, Coposu concluzionează în relatarea sa, că guvernul şi-a dat un examen cu cenzura impusă, pe care îl va taxa în viitor.

„Guvernul liberal a trădat constituţia şi a călcat peste jurământul de credinţă în care s-a legat la respectarea ei. Şi a trădat idealurile din cari s-a plămădit ţara românească şi şi-a renegat trecutul şi demnitatea marilor înaintaşi. Iar capitularea în faţa nelegiuirii şi sperjurul nu va rămâne nepedepsit de posteritate”, încheia Coposu relatarea privind cenzura din 13 februarie 1936.

Stilul caustic faţă de putere i-a fost cap de acuzare ţărănistului chiar şi înainte de epoca comunistă. Un alt episod de pe culoarele tribunalului i-ar fi adus Seniorului o condamnare de 2 luni încă în timpul dicaturii carliste din anul 1938. Coposu ar fi relatat informaţii din dosarul studenţilor legionari, care atentaseră la viaţa rectorului universităţii, Florian Ştefănescu Goangă. Potrivit relatărilor din sala de judecată, atentatorii, executaţi ulterior, ar fi vrut să-l pedepsească pe rector, pentru aventurile sexuale cu studentele, neavând ordin din partea conducerii legionare în acest sens.

Mihai Bacalu

css.php

Sustine cel mai nou ziar din Cluj!

Daca ti-a placut siteul nostru si apreciezi munca depusa de noi, ajuta-ne cu un LIKE!