Dej

0
În urma cercetărilor efectuate, polițiștii de investigații criminale din cadrul Poliției municipiului Dej au identificat și reținut trei persoane bănuite de comiterea unui furt. În fapt, la data de 7 octombrie a.c., în jurul orei 18:20,  cei în cauză, respectiv un bărbat, de 28 de ani, din județul Bistrița-Năsăud, și două tinere, de 17 și 24 de ani, din Bistrița-Năsăud și Maramureș, ar fi sustras poșeta unei femei, din Dej, profitând de neatenția acesteia. Persoana vătămată, o femeie, de 81 de ani, se afla pe o bancă, în fața unui imobil din Dej, în momentul în care cei trei i-ar fi sustras geanta care conținea 2.000 de euro. Cei în cauză urmează a fi prezentați magistraților pentru dispunerea altor măsuri. Polițiștii continuă cercetările pentru recuperarea prejudiciului și tragerea la răspundere penală a celor identificați.

0

În municipiul Dej, s-a produs un accident rutier soldat cu decesul unei persoane și rănirea altor patru.

Conform primelor verificări, un tânăr, de 23 de ani, din Șomcutu Mic, în timp ce conducea un autoturism dinspre Șomcutul Mic spre centrul municipiului Dej, pe fondul neadaptării vitezei la carosabilul umed, pe un sector de drum în curbă, a pierdut controlul direcției de mers și a pătruns pe sensul opus, unde a intrat în coliziune frontală cu un podeț.

Polițiștii au stabilit că șoferul se afla sub influența alcoolului.

Accidentul s-a soldat cu decesul unui tânăr, de 23 de ani, din Dej, pasager în autoturism. Conducătorul autoturismului și alți trei pasageri, tineri cu vârste cuprinse între 20 și 25 de ani, din Șomcutu Mic și Dej, au fost răniți.

Valoarea pagubelor materiale a fost estimată la circa 10.000 de lei.

Polițiștii continuă cercetările pentru stabilirea împrejurărilor exacte în care s-a produs accidentul și luarea măsurilor legale.

 

Antreprenorul dejean, Vicențiu Știr, prim-vicepreședinte ALDE Cluj și co-președinte ALDE Dej, a vorbit, într-un interviu acordat Cluj Manifest despre proiectele sale pentru dezvoltarea economică a Dejului, acesta afirmând că în cazul în care va obține un mandat în viitorul Legislativ se va concentra în principal pe atragerea de investiții noi și crearea condițiilor pentru ca noi afaceri să fie înființate în oraș. Reporter: Cum vedeți dezvoltarea economică a zonei Dej? Vicențiu Știr: În programul de candidatură pentru Primăria Dejului am avut mai multe proiecte privind dezvoltarea economică a orașului, eu marșând pe măsurile liberale, pe cele de dreapta. Chiar dacă prin propunerile mele am nemulțumit mai multă lume, propunerea mea era să eliminăm ajutoarele sociale. Mai mult, în programul meu m-am axat pe dezvoltarea economică și pe creare de locuri de muncă. Principalul punct asupra căruia am insistat au fost parteneriatele publice-private, dar din păcate, actualul primar nu a îmbrățișat această idee. Consider că doar intr-o țară prosperă va fi si viața noastră mai bună. E important să începem să înțelegem că ceea ce facem pentru țară, facem de fapt pentru noi. Rep.: Care sunt avantajele unui parteneriat public privat? V.Ș.: Sunt foarte mulți investitori care doresc să investească în parteneriate publice private, astfel având de câștigat atât investitorul cât și Primăria. Pe lângă dezvoltare economică, astfel de proiecte ar duce și la creare multor locuri de muncă. Aceasta este o idee pe care voi merge în continuare și pentru alegerile parlamentare. Ca și antreprennor, afacerile mele sunt toate în mediul privat. Eu nu a făcut afaceri cu primăriile. Am reușit să mă dezvolt prin forțe proprii, neavând nici o legătură cu nici o primărie. Primăria din Dej nu este aproape de întreprinzătorii din Dej. Eu văd necesitatea unei legături între Primărie și investitori, lucru care nu se întâmplă la Dej. Trebuie să ai grijă de cei care investesc, deoarece ei ajută la dezvoltarea economică a Dejului. Rep.: De ce ați decis să candidați la alegerile parlamentare? V.Ș.: Intenționez să candiez din partea ALDE la alegerile parlamentare pentru un loc în Camera Deputaților. Este dorința mea de a veni cu un suflu nou. Cred că un politician tânăr, care s-a dezvoltat fără a avea afaceri cu statul român poate fi un plus mare pentru întreg județul Cluj. Eu voi veni cu proiecte noi și cu proiecte ce vor putea fi duse la îndeplinire. Un om nu este terminat atunci când este învins, ci atunci când renunță, spunea Richard Nixon, și nu cred că vreunul dintre noi, noi cei care am pus atât suflet în intenția noastră politică renunță. Eu unul nu am s-o fac. Și dincolo de orice opinie adversă care ne plasează in „descurajare și înfrângere”, imi însușesc sintagma că „Sunt unele dintre cele mai sigure căi către succes” — Dale Carnegie. Rep.: Care sunt domeniile în care doriți să aduceți îmbunătățiri din postura de parlamentar? V.Ș.: Ca și parlamentar prioritățile mele vor fi dezvoltarea economică, crearea de noi locuri de muncă și libertatea cetățeanului. Există nevoie de un suflu proaspăt în Parlament, însă această schimbare se va face treptat. Avem nevoie și de parlamentari cu experiență, dar și de cei tineri care vin cu un suflu proaspăt, dar și cu idei noi. Ideile unui om de afaceri la 40 de ani, cât am eu, sunt altele decât ale unuia mai în vârstă. Cred că imginea Parlamentului poate să fie îmbunătățită. Cred că este important să privim in viitor, să tragem invătăminte fără a căuta pricini, să dăm viață la ceea ce a fost doar prefigurat in imaginarul nostru politic. Pentru acest lucru este însă nevoie de forța unei noi echipe, o echipă adaptată la circumstanțele momentului. Sunt convins că vom găsi formula potrivită, energia si puterea de a ne impune. Rămân statornic in ideea că intr-o echipă toate trebuințele si aspirațiile sunt legitime pentru toți membrii si că cele mai importante lucruri sunt; cauza comună pentru care lupti, cinstea și pasiunea cu care o faci. Rep.: De ce ați ales ALDE? V.Ș.: Eu sunt un liberal, adept al princiiplor de dreapta. ALDE este în acest moment istoric atât unicul continuator legitim al tradiţiilor politice modernizatoare şi reformatoare precomuniste care au construit România modernă, cât şi singura forţă politică a prezentului ce nu are, prin intermediul Frontului Salvării Naţionale, rădăcini în socialismul de stat. ALDE trebuie să se impună ca o forţă etică de centru, una a mijlocului societăţii, a celor care lucrează în serviciul public, a întreprinzătorilor din toate sectoarele economiei, a practicienilor profesiilor liberale a celor aproximativ trei milioane de cetăţeni pentru care libertatea individuală este pusă cu adevărat pusă în valoare prin asumarea activă a responsabilităţii pentru propriul destin, pentru soarta comunităţii şi pentru prosperitatea naţiunii. Reporter: Dana Țîrlea

0
BENEA GHEORGHE, director general al Companiei Naționale Loteria Română a fost reținut pentru luare de mită și abuz în serviciu. Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 15 septembrie 2016, a următorilor inculpați: BENEA GHEORGHE, director general al Compania Națională Loteria Română (C.N.L.R.), la data faptelor sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: - luare de mită și - abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave; RÎPANU OVIDIU, la data faptelor șef Serviciu Achiziții în cadrul C.N.L.R., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: - luare de mită în formă continuată; - abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și - spălare de bani în formă continuată; De asemenea, s-a pus în mișcare acțiunea penală și s-a dispus măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, începând cu data de 15 septembrie 2016, față de următorii inculpați: OLARU CORNELIA, referent în cadrul C.N.L.R. - Serviciului Achiziții și membru al comisiei de evaluare a ofertelor, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: - abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și - luare de mită; NICULAE IULIAN CĂTĂLIN, asociat și administrator de drept al unei firme, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de: - complicitate la spălare de bani în formă continuată. În aceeași cauză se efectuează acte de urmărire penală și față de alte persoane, având calitatea de suspecți, respectiv: LĂZĂREANU REMUS LEONARD, director executiv al C.N.L.R., la data faptei, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de: - abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave; GHEORGHIU DAN, șef Birou Transport în cadrul C.N.L.R., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de: - abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave; SORESCU NICOLAE VIRGIL, administrator al unei societăți comerciale cu activitate de comercializare autovehicule, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: - complicitate de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și - spălare de bani în formă continuată; RĂDUCANU CONSTANTIN-BRĂDUȚ, administrator de firmă, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de: - complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave; BENEA ALEXANDRA LAURA, fiica primului menționat, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: - complicitate la luare de mită și - spălare de bani; BRAN MARIUS, asociat și administrator de drept al unei firme, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de: - complicitate la spălare de bani. În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe ce conturează următoarea stare de fapt: La data de 17 mai 2010, conducerea Companiei Naționale Loteria Română a atribuit unei societăți comerciale cu activitate de comercializare autovehicule (dealer auto), administrată de suspectul Sorescu Nicolae Virgil, un contract de furnizare de 182 de autovehicule în sistem buy-back, în valoare de 13.386.378,73 lei pentru înlocuirea parcului auto al Loteriei Române. Contractul a fost inițiat, fundamentat și atribuit cu încălcarea prevederilor legale, prin licitație trucată anume pentru a favoriza respectiva societate comercială care a vândut astfel, Loteriei Române, autovehicule la un preț substanțial mai mare decât prețul pieței. De exemplu, inculpații Benea Gheorghe, Rîpanu Ovidiu și suspectul Lăzăreanu Remus au inițiat procedura de achiziție fără a estima valoarea contractului de achiziție pe baza unor calcule care să aibă în vedere toate sumele plătibile; nu a fost întocmit un studiu de piață pentru determinarea valorii estimate a autovehiculelor noi achiziționate; nu a fost determinată nici valoarea estimată a parcului auto vechi al C.N.L.R. care urma a fi predat în sistem buy-back; nu a luat în calcul pentru determinarea valorii estimate a achiziției cheltuielile suplimentare - cu RCA, Casco, mentenanță – prevăzute în documente. De asemenea, s-au preluat de la Sorescu Nicolae, reprezentantul dealerului auto, specificațiile tehnice ale autoturismelor comercializate de această societate comercială – date care ulterior au fost introduse în caietul de sarcini, iar în fișa de date a achiziției s-a impus introducerea unor condiții restrictive de participare, în scopul eliminării concurenței. Prin inițierea, atribuirea și derularea acestui contract a fost creat un prejudiciu în dauna Companiei Naționale Loteria Română estimat la valoarea de 2.314.707 lei. În schimbul atribuirii contractului de schimbare a parcului auto al Loteriei Române, persoane din conducerea Loteriei române au primit sume de bani și bunuri după cum urmează: În calitate de șef Serviciu Achiziții în cadrul C.N.L.R. și în calitate membru în comisia de evaluare a ofertelor, inculpatul Rîpanu Ovidiu a pretins, la sfârșitul anului 2009 și începutul anului 2010, pentru sine și pentru alții suma de 1.500.000 lei, 4 autovehicule noi, respectiv un autovehicul marca Cadillac; un autovehicul marca Hummer; un autovehicul marca Opel și un autovehiculului marca BMW și un număr de 182 de autovehicule second hand rezultate din contractul de înlocuire a parcului auto în sistem buy back, din care a primit: - suma totală de 1.081.061,96 lei, în perioada iulie-septembrie 2010 (bani remiși din conturile societății administrate de Sorescu Nicolae Virgil în contul unei firme aparținând lui Rîpanu Ovidiu - 4 autovehicule noi respectiv un autovehicul marca Cadillac în sumă de 160.682,99 lei; un autovehicul marca Hummer în valoare de 139.364,72 lei; un autovehicul marca Opel în valoare de 59.380,80 lei și un autovehiculului marca BMW în valoare de 139.230 lei; - autovehicule second hand în valoare de 1.179.029,68 lei, în perioada septembrie 2010 – ianuarie 2011 Din cele patru autovehicule preluate de Rîpanu Ovidiu, în cursul lunii iulie 2010, Benea Gheorghe, director general al C.N.L.R. a primit, prin intermediul fiicei sale, suspecta Benea Laura și pentru aceasta, autovehicul marca BMW în valoare de 139.230 lei. Din cele patru autovehicule preluate de Rîpanu Ovidiu, suspecta Olaru Cornelia, referent în cadrul C.N.L.R. și membru al comisiei de evaluare a ofertelor, a primit, în cursul lunii septembrie 2010, un autovehicul marca Opel în valoare de 59.380,80 lei, pe care l-a înmatriculat pe numele unei persoane din familie. Anterior, aceasta acceptase promisiunea de a primi acest bun în schimbul consemnării unor date nereale în documentația legată de licitație. Pentru a ascunde adevărata proveniență a bunurilor/banilor ce fac obiectul infracțiunii de luare de mită, inculpatul Rîpanu Ovidiu, folosindu-se de două firme pe care le controla prin intermediul suspecților Niculae Iulian Cătălin și Bran Marius, a preconstituit relații comerciale nereale, vizând prestării de servicii fictive. În acest sens, Rîpanu Ovidiu în înțelegere Sorescu Nicolae Virgil, a creat în sarcina societății administrate de ultimul menționat, beneficiară a contractului cu loteria, o ”datorie” fictivă, prin întocmirea unor contracte care atestau operațiuni nereale (efectuarea unor servicii IT care nu s-au executat). Astfel, s-a creat aparența că banii nu ar fi fost primiți drept mită, ci în contul unor servicii IT, neprestate în realitate. În același mod s-a procedat și cu mascarea mitei constând în cele patru autovehicule. Inițial, o sumă echivalentă cu valoarea acestora a fost transferată în conturile dealerului auto, însă, după câteva zile, suma a fost restituită sub pretextul achitării unor servicii IT neefectuate. În paralel, după preluarea autovehiculelor învechite de la C.N.L.R. (în baza contractului de buy-back), societatea dealer auto a emis către una din firmele controlate de Rîpanu Ovidiu un număr de 182 de facturi fiscale (câte una pentru fiecare autovehicul primit de la C.N.L.R. în sistem buy back) în valoare de 1.212.935 lei. Cu toate acestea, firma controlată de Rîpanu Ovidiu nu a achitat decât suma de 33.905 lei. Așadar, conform înțelegerii, Sorescu Nicolae Virgil i-a remis lui Rîpanu Ovidiu, la o suma simbolică, și autovehiculele second-hand preluate în baza contractului buy-back. Apoi, a fost inventat un sistem de stingere a datoriei cu care firma lui Rîpanu Ovidiu figura în evidențele contabile ale dealerului auto. Inculpaților Benea Gheorghe și Rîpanu Ovidiu, precum și celorlalți suspecți li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 și 309 Cod de procedură penală. Inculpații Benea Gheorghe și Rîpanu Ovidiu urmează a fi prezentați, la data de 16 septembrie 2016, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile la Tribunalul București. Amintim că BENEA GHEORGHE și RÎPANU OVIDIU au mai fost trimiși în judecată într-o altă cauză, în calitate de persoane cu funcții de conducere în cadrul C.N. Loteria Română S.A. (detalii în comunicatul 2076/VIII/3 din 30 decembrie 2015). Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale și efectuarea urmăririi penale sunt etape ale procesului penal reglementate de Codul de procedură penală, activități care nu pot, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

0

Dragostea ţine 7 ani. (Chiriaşul suedez) Trelleborg şi (gazda) ARC Parc Industrial din Dej s-au luat la bătaie pe regulamentul de funcţionare

Înfiinţat în anul 2005, parcul industrial privat din Dej a primit botezul unei multinaţionale doi ani mai târziu. Suedezii de la Trelleborg au adus profitul familiei Cristea şi perspective de dezvoltare a zonei. Între proprietar şi chiriaş a survenit însă un litigiu major în 2014, când regulamentul de funcţionare a fost modificat din mers, în plin proces de extindere a investiţiei.

Proprietarii parcului industrial privat din Dej au demarat un proiect de realizare a unei centrale foto- voltaice şi au obligat chiriaşii prin noul regulament să se alimenteze cu utilităţi doar de la ei. Nu a fost singura prevedere din regulament care a produs iritaţie la vârful firmei suedeze Trelleborg Automotive. Pătrunderea inopinată, fără avertisment, a administratorului parcului pe proprietatea chiriaşilor şi modificarea discreţionară a contractului de administrare au dus la contestarea regulamentului, dar şi a Legii privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale.

Suedezii nemulţumiţi de puterea administratorului

Articolele care vor fi examinate de Curtea Constituţională din Legea nr 186 din 2013, prin decizia primei instanţe de judecată, pronunţată săptămâna trecută, care a examinat disputa părţilor, se referă la  prevederile din lege privind atribuţii, drepturi şi obligaţii ale administratorului parcului industrial, ale rezidenţilor, contractul de administrare şi prestări de servicii conexe şi regulamentele.

Administratorul ARC Parc Industrial din Dej are puteri uriaşe, prin noul regulament contestat de suedezi în instanţă.

„Dreptul exclusiv şi discretionar al administratorului de a alege furnizorul oricărei utilităţi necesare funcţionării parcului industrial. Încheierea unui contract de administrare şi contracte de prestări servicii conexe implică recunoaşterea competenţei exclusive şi discreţionare a administratorului parcului în ceea ce priveşte orice fel de decizie de natură juridică, tehnică sau economică în legatură cu funcţionarea parcului industrial şi implică un transfer al puterii de decizie cu privire la aceste aspecte în favoarea administratorului parcului industrial”, este una din prevederile noului regulament care i-a enervat pe suedezi.

Administratorul intră când doreşte pe proprietatea chiriaşului, iar dacă este împiedicat, îi poate întrerupe furnizarea utilităţilor.

„Administratorul parcului are drept de acces la orice elemente de infrastructură a parcului industrial, chiar situate pe proprietatea rezidenţilor parcului industrial, în vederea verificării respectării obligaţiilor rezidentului, stabilite contractual sau prin regulamente, şi a asigurării funcţionării optime a parcului industrial, cu notificarea prealabilă a rezidentului. Administratorul parcului industrial nu are obligaţia de a notifica accesul în ipoteza în care accesul este necesar efectuării unor reparaţii urgente, remedierii unor probleme tehnice, limitării unor pagube. Refuzul rezidentului de a permite accesul administratorului parcului industrial în oricare din condiţiile de mai sus dă dreptul administratorului de a suspenda de îndata şi fără preaviz prestarea serviciilor de furnizare/distribuţie energie electrică până la permiterea accesului”, se indică în noul regulament.

Administratorul poate modifica discreţionar, de unul singur, contractul cu firma rezidentă în parcul industrial, care devine astfel obligatoriu.

„Contractele de administrare şi contractele de prestări servicii conexe reprezintă legea părţilor şi sunt obligatorii pentru părţile semnatare. Regulamentele emise de către administratorul parcului modifică/completează de drept aceste contracte, de la data intrării lor în vigoare”.

Minuta judecătorilor

Decizia primei instanţe, care poate fi contestată la Curtea de Apel Cluj s-a luat după doi ani de dezbateri, întârzierea soluţionării fiind datorată şi identificării instanţei competente să judece pricina, Tribunalul Cluj.

„Respinge ca tardivă acţiunea în contencios administrativ. Dispune sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la excepţia de neconstituţionalitate formulată de reclamant cu privire art. 11,12,13,14 din Legea nr.186/2013. Obligă pe reclamant la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 5.502,50 lei. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţa publică din 15 iulie 2016”.

Expansiune în parcul industrial

Parcul industrial din Dej, pe 40 de hectare a fost realizat de societatea ARC Parc Industrial SRL,  cu asociaţii Adriana Cristea, 80 la sută şi fiul Ştefan Cristea, 20 la sută, cu capital social de 896.000 lei şi cu obiect principal de activitate  ”Administrarea imobilelor pe bază de comision sau contract, activităţi economice, industriale, de producţie, artizanale, direcţionale, comerciale, activităţi de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, tehnologia informaţiilor, în vederea valorificării potenţialului uman şi material al zonei”.

Fabrica de componente auto Trelleborg Automotive s-a instalat în parcul industrial din Dej în anul 2007, cu o investiţie de 10 milioane euro. În anul 2014, conducerea firmei a demarat o activitate de extindere, cu 16 milioane euro, beneficiind de ajutor de stat, ridicând numărul angajaţilor la peste 500 de persoane. Clienţii Trelleborg  sunt Volkswagen/ Skoda, BMW, Nissan, PSA, Dacia şi Renault. La Dej se produc componente pentru motoare şi sisteme de montare şasiuri, sisteme antivibraţie, componente ale sistemelor de frânare şi de evacuare şi elemente de caroserie. Trelleborg Automotive Dej este membră a grupului suedez Trelleborg Automotive AB, înfiinţat în anul 1905 de către omul de afaceri Henry Dunker, cu 15.000 de angajaţi în prezent, în 40 de ţări. Vânzările anuale ale grupului se cifrează la circa 2,4 miliarde de euro.

ARC Parc extins

Firma cu acţionariat japonez Fujikura, producător de cabluri electrice pentru industria auto este al doilea mare client al parcului industrial privat din Dej, care şi-a extins activitatea în anul 2012, după  fabrica inaugurată anterior la Cluj.

Societatea germană Sauter Turning Process a inaugurat în acest an o linie de producţie cu piese pentru industria auto, cu o investiţie de 10 milioane de euro.

IMM Hydro Est SRL, firmă ce face parte din grupul italian IMM Hydraulics, cu o investiţie de 10 milioane euro, va produce furtunuri din cauciuc de presiune, în ARC Parc Industrial.

70 de parcuri industriale în 15 ani

Un număr de peste 70 de parcuri industriale au fost înfiinţate în România, începând din anul 2002. În judeţul Cluj există parcuri industriale la Tetarom cu 4 locaţii, (Tăietura Turcului, lângă CUG, Jucu, Feleac) la Turda, Câmpia Turzii şi ARC Parc la Dej.

Parcul industrial reprezintă o zonă delimitată, în care se desfăşoară activităţi economice, de cercetare ştiinţifică, de producţie industrială şi servicii, de valorificare a cercetării ştiinţifice şi/sau de dezvoltare tehnologică, într-un regim de facilităţi specifice, în vederea valorificării potenţialului uman şi material al zonei.

Mihai Bacalu

Potrivit rezultatelor parţiale comunicate astăzi de Biroul Electoral JudeţeAn, PNL a zdrobit PSD la nivelul judeţului, în special în privinţa voturilor pentru Consiliul Judeţean. Astfel, PNL deţine un procent de 41,17 la sută, PSD, 25,38 la sută, UDMR, 15,77 la sută, iar PMP a reuşit să strângă doar 3,34 la sută din voturile exprimate. În ce priveşte votul pentru primării, după numărătoarea efectuată în 41 de primării din judeţ, PNL are în prezent 21 de mandate, PSD 15, UDMR 3 şi ALDE 1 mandat. Municipiul Cluj-Napoca îl va avea pe Emil Boc în frunte încă patru ani, după ce a câştigat alegerile cu un procent covârşitor, de 69 la sută. Municipiul Câmpia Turzii are un nou primar, Cristian Matei (PSD), care a reuşit să câştige în faţa fostului edil Tudor Ştefănie (PNL). PNL şi-a adjudecat primăria municipiului Câmpia Turzii, prin Dorin Lojigan, care l-a înfrânt pe fostul primar Radu Hanga. Şi Gherla are un nou primar, în persoana social democratului Ioan Neselean. Costan Morar (PSD) şi-a recâştigat la vot funcţia de edil al municipiului Dej, situaţie similară şi la Huedin, unde Mircea Moroşan, de la PNL, a fost reales în funcţie. Horia Şulea, PNL, este noul şi vechiul primar al Floreştiului, la fel şi în Apahida, unde Grigore Fati, PSD, a fost reales de locuitorii comunei Apahida. De asemenea, Florin Mureşan, PSD, îşi va contiua mandatul de primar al comunei Baciu pentru încă patru ani.

Sâmbătă 26.09.2015 Sala Sporturilor din Dej va fi gazda a două competiții de Arte Marțiale organizate de Clubul Firekick-Boxing Gherla. Dimineața va avea loc Cupa Firekick competiție organizată în colaborare cu Federația Română de Arte Marțiale Mixte. Aici vor urca în ring amatorii de lupte în sistem Kickbox şi MMA care se vor înfrunta în sistem piramidal. centura Seara va fi dedicată profesioniştilor. Gala de Kickbox și MMA Suprem Night Fight va aduce în ring invitați de renume ca şi Sandu Lungu, supranumit colosul din MMA, “muntele Bihorului” sau Adrian Petre – recordman mondial la flotări în dosul palmei. Gala va avea 12 meciuri, şi aici se vor înfrunta sportivi ca Izidor Bunea, Cristian Brejan, Dorin Stan, Livius Băcilă, Bogdan Năstase sau Andrei Leuștean. centuri Accesul spectatorilor în Sala Sporturilor din Dej la acest eveniment se face pe bază de bilet, prețul acestuia fiind de 20 de lei. Încet Oraşul Dej devine un centru important al Artelor Marţiale din România. În acest an, cu sprijinul primăriei, foarte deschisă organizării unor evenimente marţiale au mai avut loc Cupa Someş la Taekwon-Do ITF, iar în weekend-ul care a trecut Seminarul Naţional de Taekwon-Do ITF. Evenimentele au fost organizate de către Federaţia Română de Sporturi Marţiale Coreene, www.fdsmc.ro . stagiu          
css.php

Sustine cel mai nou ziar din Cluj!

Daca ti-a placut siteul nostru si apreciezi munca depusa de noi, ajuta-ne cu un LIKE!