Judetean

0

Primarul Municipiului Turda, Cristian Matei, și-a prezentat bilanțul activității pe care a desfășurat-o în primul an de mandat.

Am venit în fața cetățenilor cu un proiect de guvernare locală, program pe care l-am îmbunătățit ținând cont de problemele cu care se confruntă comunitatea. Am încercat să găsim finanțare pentru proiectele noastre, fie prin parteneriate public-private, fonduri guvernamentale sau fonduri europene. Începând din prima zi de mandat am început să am discuții cu serviciile primărie și am dat drumul la o sumedenie de proiecte atât finanțate din fonduri guvernamentale cât și din fonduri europene. S-au concretizat în peste 50 de proiecte depuse, dar numărul acestora crește pe măsură ce axele de finanțare se deschid, deoarece avem foarte multe proiecte în pregătire. Am avut un buget destul de mare, cel mai mare din ultimii 15 ani. Datorită faptului că am reușit un grad de colectare mai mare decât în anii precedenți, circa 87%, bugetul a fost de 106 milioane. Pornind de la acest buget am reușit cu greu, din cauza măririlor de salarii, să alocăm circa 12% pentru dezvoltare, dar sperăm ca pe parcursul anului să reușim prin rectificări bugetare o cotă pentru dezvoltare mai mare.

Planul de mobilitate urbană, cel mai important proiect al administrației turdene

Primarul Cristian Matei a menționat că cel mai important proiect este planul de Mobilitate Urbană, pe baza căruia se vor derula proiectele ce vizează infrastructura de transport.

”Planul de mobilitate urbană este cel mai important proiect pe care l-am inițiat, deoarece rezolvă foarte multe probleme: rezolvă problemele mijloacelor de transport în comun, și rezolvă infrastructura de transport pe rutele de transport cuprinse în acest plan. Sunt dezvoltate prin acest plan circa 20 de proiecte pe fonduri europene. În acest plan de mobilitate este cuprins și un studiu de oportunitate privind modalitatea de transport, modalitatea de transport externă, sau operator de transport propriu. Acest studiu de oportunitate a dezvăluit faptul că un operator de transport propriu este soluția cea mai potrivită pentru comunitate și mai ușor de controlat”, a menționat primarul

Principalele realizări ale primarului Cristian Matei

Au fost depuse solicitări de finanțare la Ministerul Dezvoltării în vederea modernizării a 237 de străzi prin Programul Național de Dezvoltare Locală.

Au fost începute lucrările de modernizare a întregului cartier Micro 3, constând în asfaltarea străzilor, a trotuarelor, amenajarea intrărilor de bloc și a parcărilor. De asemenea, va fi amenajată și Piața Micro 3.

Au fost derulate lucrări de asfaltare pe 20 de străzi din municipiu: Aleea Obeliscului, Aleea Băilor, Strada Macilor, Aleea Nicolae Titulescu, Strada Lotus, Strada Ștefan cel Mare (trotuare), Strada Lianelor, Strada Intrarea Amurgului, Strada Rândunicii, Strada Scurtă, Cale Victoriei, Strada Republicii, Strada Zorilor, Strada Nuferilor, Strada Narciselor, Strada Poiana, Strada Decebal, Str. I Corvin, Strada Ecaterina Teodoroiu, Strada Roșiori.

Au fost întăbulate și cadastrate toate străzile cuprinse în proiectul de modernizare a celor 20 de străzi din cartierul Băi și toate străzile – rutele de transport urban

Podului Peste Arieș  a fost preluat de CNAIR și urmează să fie modernizat.

A fost înființat operatorul unic de transport în comun care aparține exclusiv Consiliului Local.

S-au făcut toate demersurile necesare în vederea obținerii finanțării pentru construirea unei Săli Polivalente de 3000 de locuri, amplasamentul fiind deja predat, urmând realizarea propriu-zisă a proiectului.

S-au reabilitat creșele 4 și 5.S-a inaugurat un nou corp al Școlii Poiana, aflat în paragină de ani de zile. De asemenea, s-a înființat un nou cabinet stomatologic la Colegiul Mihai Viteazu.

Primăria și Consiliul Local au alocat bani pentru modernizarea bucătăriei Spitalului Municipal. De asemenea, Spitalul are acum un computer tomograf nou. Curtea Spitalului a fost igienizată și asfaltată imediat după numirea noului manager.

Obținerea Statutului de Stațiune Balneoclimatică a arealului Băile Turda, prin care municipiul are posibilitatea să acceseze fonduri europene.

Au fost depuse 10 proiecte europene: Modernizarea infrastructurii în cartierul Băi, reabilitarea blocurilor, restaurarea și punerea în valoare a Castrului Roman, restaurarea casei rurale din Piața 1 decembrie, restaurarea clădirii fostei judecătorii, reabilitarea clădirii fostei securități.

S-au făcut numeroase demersuri pentru fluidizarea circulației. A fost mărit considerabil numărul locurilor de parcare atât în zona centrală cât și în cartiere. Au fost introduse sensuri unice . De asemenea, au fost montate limitatoare de viteză și  marcaje pe asfalt.

S-a derulat cea mai amplă campanie de curățenie prin care au fost desființate peste 40 de rampe clandestine de deșeuri Au fost amenajate spațiile verzi, iar asociațiile de proprietari care au avut grijă de împrejurimile locuințelor lor au fost premiați.

Au fost capturați 450 de câini comunitari, iar acțiunile vor continua, existând o strategie în vederea rezolvării problemei câinilor străzii.

A fost finalizată elaborarea celui mai cuprinzător document privind viitorul Turzii și anume Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului. Acesta este cel mai amplu studiu făcut vreodată în Turda și va contura toate liniile de dezvoltare pentru perioada 2017 – 2023 – 2030.

Primăria Turda și-a arătat toată deschiderea față de mediul privat, motiv pentru care relațiile dintre companiile mari din Turda și Primăria Municipiului Turda sunt foarte strânse. Mediul privat a înțeles că este o componentă extrem de importantă și a oferit ajutor considerabil municipalității, mai ales la evenimentele dedicate copiilor.

Teatrul Aureliu Manea a redevenit un simbol cultural al municipiului. Se organizează în acest moment festivaluri culturale internaționale care vor avea loc în acest an. Scena Teatrului a fost gazdă pentru invitați de marcă.

S-a inițiat proiectul pilot de amplasare a pubelelor subterane care va continua prin amplasarea acestor tipuri de pubele în tot municipiul Turda.

S-au depus proiecte de finanțare pentru modernizarea a 5 școli și licee, s-a obținut 1 milion de lei de la Guvern pentru reabilitarea Colegiului Tehnic.

A fost demarată procedura de achiziție și s-a semnat contractul de proiectare pentru construirea unui bloc de locuințe ANL pentru tineri, cu 48 de apartamente. Lucrarea va fi încheiată în termen de 12 luni.

Proiectul de reabilitare a sitului poluat istoric - depozit deșeuri periculoase UCT - Poșta Rât (Municipiul Turda) a fost selectat pentru finanțare. În valoare totală de 79.568.907 lei, proiectul va fi finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare, Axa 4, OS 4.3, Reducerea suprafețelor poluate istoric.

Primăria Turda a susținut constant sportul local și toate cluburile sportive au rezultate fantastice. Se vede rezultatul acestor eforturi: AHC Potaissa Turda a avut cel mai bun sezon din istorie, fiind vicecampioni europeni, iar la campionatul national obținând bronzul. Echipa de fotbal devine tot mai bine pregătită, avem competiții serioase de înot, dans sportiv, șah, karate, etc

 

0

Ritmul alert de dezvoltare a comunei Baciu a determinat o lipsă acută de personal la nivelul primăriei. Astfel, potrivit primarului Ioan Florin Mureșan, cei 21 de angajați nu pot să acopere toate cele 7 sate, actuala organigramă fiind gândită pentru un număr de locuitori de 5 ori mai mic.

”În primăria Baciu suntem 21 de angajați, insuficienți ca să acopere 7 sate, un drum național, un drum județean. Din păcate, mulți dintre reprezentanții primăriei nu au timp să elibereze toate documentele solicitate de primărie, în niciun caz nu putem să ne ocupăm de verificări în teren. Am făcut organigrama, dorim să completăm acele posturi unde avem nevoie. În primul rând pe partea de urbanism, apoi pe partea de achiziții, pe partea de executări silite, acolo unde am observat că personalul primăriei nu face față volumului de lucru. Acest lucru nu înseamnă că vreau să dublez sau să triplez primăria. Constat unde am un deficit în această zonă și acolo venim în sprijinul cetățenilor cu suplimentarea personalului. La noi e un flux foarte mare de oameni, deoarece am cerut foarte mult ca orice cetățean ce se adresează unui coleg din primărie să fie primit, să nu fie nevoit să se deplaseze de mai multe ori pentru o problemă care poate e una minoră. Dacă ne raportăm la anul trecut, bugetul eraa destul de mic, 900.000 de euro pentru partea de investiții, anul acesta este de 29 de milioane de lei și ne dorim mult mai multe investiții”, potrivit primarului.

Deficit și de polițiști

Odată cu creșterea numărului de locuitori s-a constatat faptul că nici forțele de ordine prezente în comună nu sunt suficiente. Sunt 14 polițiști care se ocupă de 3 comune, acest lucru însemnând cel mult un polițist rural pentru fiecare sat. Primarul Mureșan a încercat să îi sprijine prin montarea unor camere de supraveghere și prin externalizarea serviciilor de securitate unei firme de pază până ce bugetul primăriei va permite înființarea serviciului de Poliție locală.

”La Secția 3 rurală Baciu sunt 14 polițiști care acoperă 3 comune, Sânpaul, Chinteni și Baciu. La cele mai multe dintre solicitările care le-au avut, cu greu pot să se deplaseze. Ne-am gândit și la poliția locală, dar până nu avem un buget consistent nu ne gândim la această variantă. Momentan avem o firmă de pază care ne ajută foarte mult, din discuțiile cu domnul comisar Briciu, am aflat că infracționalitatea a scăzut cu 35%. Am pus și camere de supravegheat pentru a ușura munca polițiștilor. Pentru probleme cum ar fi locurile de parcare, efectiv nu le mai ajunge timpul. Vom încerca, fie cu poliția locală, fie voi face solicitări,  să creștem numărului de polițiști din comuna Baciu. Acum 15 ani comuna Baciu avea 3000 de locuitori, acum are 15.000 de locuitori”, a declarat Mureșan

Baciu are un singur inspector de urbanism

În condițiile în care piața imobiliară din comuna Baciu este într-o dezvoltare alertă și continuă, există un singur inspector care se ocupă de problemele de urbanism. În acest caz toate solicitările sunt rezolvate într-un timp mult mai lung, deoarece o singură persoană nu reușește să facă față.

”Inspectorul care emite certificate de urbanism, autorizații de construire, edificări de construcții e obligat să dea un răspuns. Dacă mai adaugi 20-30 de sesizări sau plângeri nu are cum ca în 30 de zile să meargă pe teren, să verifice documentația și să dea și răspuns. Ceva mai bine stăm la asistență socială unde avem 2 persoane. În rest toate serviciile sunt subdimensionate. Am solicitat modificarea organigramei, dar persoanele trebuie să fie competente și competitive pe posturile lor”, potrivit primarului.

Autoritățile centrale trebuie să se mobilizeze mai repede și chiar dacă au fost luate prin surprindere de ritmul de dezvoltare al comunelor limitrofe marilor orașe, trebuie să creeze condiții. Dincolo de mărirea numărului de angajați din instituții este o nevoie acută de infrastructură la toate nivelurile. Primăriile din comune nu au cum să realizeze din fonduri proprii investițiile necesare, astfel că trebuie ajutate prin fonduri guvernamentale.

 

0

Localitatea Câmpenești s-a dezvoltat mult în ultima perioadă, au fost construite case, fie de locuit fie de vacanță, însă infrastructura nu a ținut ritmul cu dezvoltarea zonei. Din acest motiv, zeci de plângeri sunt făcute de acei cetățeni, dar după spusele primarului, abia în 2019-2020 vor fi asfaltate străzile din Câmpenești. Motivul acestei întârzieri este un proiect al Companiei de Apă de a introduce apapotabilă în localitate.

”Sunt foarte multe intervenții pe Facebook, pe Consiliul județean sau la Prefectură din partea cetățenilor care locuiesc în Câmpenești sau au acolo case de vacanță. Foarte multă lume mă întreabă de ce nu asfaltăm străzile din Câmpenești. Am fost întrebat dacă am făcut un studiu de fezabilitate sau un proiect. Am spus că nu, deoarece există acel proiect de canalizare și apă a cărui implementare, potrivit Companiei de Apă, ar trebui să înceapă în primul trimestru al anului viitor. Nu putem face proiect pe asfaltare, înainte de a fi demarat acel proiect. Știm de existența acelui proiect, astfel că ar fi o crimă să demarez lucrări de asfaltare și apoi să spargem și să facem canalizare. Nu putem face proiect până nu se finalizează canalizare. Dacă fac acum studii și proiectul va trebui ca la terminarea lucrărilor ce vizează canalizarea să fac un altul. Ca un termen real, anul viitor vom începe proiectarea pe străzile care vor fi finalizate cu canalizare și execuție în 2019-2020. În acest moment avem un proiect cuprins în Masterplan, derulat împreună cu Compania de Apă Someș-Tisa o lucrare pe Câmpenești de aproximativ 25 de kilometri de canalizare și construcția unor bazine de apă care ar asigura necesarul de apă pe toate nivelurile de înălțime în această localitate. De asemenea, se va realiza și înlocuirea principalei conducte de apă. Aceasta este o lucrare foarte mare și importantă deoarece este realizată din azbociment” a declarat Fati

Finanțare europeană pentru extinderea rețelei de apă și canalizare

Compania de Apă Someş S.A. a intensificat ritmul demersurilor întreprinse în perspectiva atragerii unei noi finanţări europene menite să contribuie la dezvoltarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare a judeţului.

Astfel, urmare a observaţiilor şi recomandărilor transmise în acest sens de Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM) din cadrul Guvernului României, Compania de Apă acţionează în sensul modificării aplicaţiei de finanţare pentru „Proiectul Regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţele Cluj şi Sǎlaj, în perioada 2014-2020”, aplicaţie aflată în proces de evaluare la Autoritatea de Management.

În paralel, se continuă demersurile pentru obţinerea avizelor şi autorizaţiilor necesare, a hotărârilor consiliilor locale privind disponibilitatea terenurilor cât şi a documentaţiilor de atribuire pentru contractele de servicii, lucrări şi furnizare care vor compune acest proiect major de investiţii.

Principalii indicatori ai acestei noi etape de investiţii au în vedere alimentarea cu apă şi canalizare pentru marea majoritate a locuitorilor din aria urbană - străzile care aparţin domeniului public, alimentare cu apă pentru cât mai multe localităţi rurale şi canalizare pentru aglomerările rurale cu mai mult de 2.000 de locuitori, aceşti indicatori fiind dependenţi şi de raportul dintre valoarea investiţiei şi populaţia deservită.

Un al doilea lac din Câmpenești, deschis pescuitului

Primarul comunei Apahida a declarat că în perioada următoare un al doilea lac din Câmpenești va fi deschis pescuitului sportiv, dar și că dorința administrației locale este să concesioneze unul sau două lacuri.

”În ceea ce privește lacurile, avem lacul pentru pescuit sportiv, lacul șase, amenajat cu pontoane. Au început să vină foarte mulți pescari, astfel că avem pregătit un regulament similar pentru lacul 4, acolo unde există șalău. Dorim astfel să deschidem și acel lac pentru pescari. Celelalte lacuri intenționez să fie împrospătate cu pește pentru a face atractive acest lacuri. Există discuții pentru a concesiona unul sau două lacuri”, a declarat Fati

Această nouă etapă de finanţare pentru extinderea şi modernizarea reţelei de alimentare cu apă şi apă uzată din aria deservită de operatorul regional Compania de Apa Someş vine în continuarea investiţiilor în valoare de peste 330 milioane de euro, deja derulate în perioada 1997-2016, şi care au rolul de a asigura conformarea cu condiţionalităţile prevăzute în Capitolul de Mediu al Tratatului de Aderare, respectiv o creştere a calităţii apei şi a serviciilor, atenuarea riscurilor asupra sănătăţii cetăţenilor, scăderea costurilor de tratare a apei uzate, reducerea consumului şi a pierderilor din reţea.

0
Mai multe străzi din comuna Gilău a județului Cluj au fost afectate de ploaia torențială de ieri care a durat aproximativ o oră și jumătate. Astfel, străzile au fost inundate, apa ajungând în unele cazuri în curțile localnicilor și în beciurile caselor acestora.  
Odată cu construcţia autostrăzii au apărut problemele la Gilău
Reacțiile negative nu au întârziat să apară, cetățenii fiind revoltați de faptul că instalația de canalizare nu a făcut față, ba mai mult decât atât, o situație similară s-a petrecut și anul trecut, la începutul lunii iunie. ,,De cand au început construcția la autostradă, au apărut și problemele cu apa. Cei de la autostradă au captat toată apa și au deviat-o într-o rigolă care trece prin fața casei mele, dar aceasta nu poate prelua volumul de apă și iese afară. Astfel, se revarsă pe drum și de acolo prin curte aducând pământul și piatra care au fost puse pe drum. Așa s-a întamplat și anul trecut în 3 iunie și anul acesta în 6 iunie, dar anul acesta a fost un pic mai rău, deoarece apa mi-a intrat în casă, iar la demisol apa măsura în jur de 15/20 de cm. De la primărie am primit doar promisiuni peste promisiuni. Mi s-a spus să fac sesizări și reclamații împotriva celor de la autostradă. Am făcut acest lucru, dar fără rezultat. Am mers chiar și la prefectură, dar tot nimic. Ieri, a fost primarul aici, dar acesta mi-a spus că nu are ce să facă, deoarece asta nu este treaba lui ci a celor care au construit autostrada. Mai apoi, acesta mi-a spus că trebuie să liciteze un proiect pentru asfaltare, doar că până la finalizare vor mai trece aproximativ trei ani.” a declarat pentru Cluj Manifest unul dintre localnicii din zonele afectate.   ,,Canalizarea nu e ok... apa pluvială nici așa... Într-un cuvânt toată apa care se scurge de pe străzi ajunge în grădinile oamenilor. În multe cazuri nivelul străzilor este mai ridicat decât curțile oamenilor. Eu am încercat să iau legătura cu domnul primar, însă acesta avea telefonul închis.” a susțiunt un alt cetățean revoltat.    
Dumitru Sfârlea: ,,Voia lui Dumnezeu nu o putem întoarce, iar astfel de probleme nu putem preveni”
Reporterul Cluj Manifest a luat legătura cu primarul comunei Gilău, Dumitru Sfârlea. Acesta a declarat faptul că situațiile meteorologice de acest gen nu pot fi controlate, iar angajații primăriei și-au făcut datoria de a redresa urmările acestui eveniment. Mai mult decât atât, aceștia au primit ajutor și din partea celor care lucrează la autostradă, veniți cu un utilaj pentru a înlătura aluziunile venite de pe dealuri. ,,Toată povestea a ținut o oră și jumătate maxim. Am acționat cu prioritate în zonele cele mai grav afectate. Lumea sigur că nu a fost obișnuită, dar uite că trebuie să se obișnuiască cu faptul că și în comuna noastră se mai poate întâpla. Într-adevăr a fost o ploaie torențială, cu grindină, care a făcut ravagii în toată comuna. Am luat imediat măsurile care se cuvin, am intervenit cu utilaje, buldozere și pompieri, iar în mare urmările au fost înlăturate. Astăzi doar mai finisăm pe unde mai e cazul. Au fost aluviuni aduse de pe dealuri. Am fost ajutați și de către un utilaj de pe autostradă. Lumea nu e obișnuită și a uitat că în alte părți pe străzile principale apa a fost de un metru. Atunci când sunt asemenea ploi torențiale normal că se înfundă canalizările, iar după cum spun și oamenii bătrâni, așa ceva în Gilău nu s-a mai văzut. E normal să se întâmple așa ceva, deoarece 90 de litri pe metru pătrat e o catastrofă. Dar uite așa ne mai bate Dumnezeu câte o dată.” a susținut Dumitru Sfârlea.
Apa trece, pietrele rămân
,,Asta nu e singura problemă, pentru că apa s-a retras. Problema e că recoltele s-au făcut praf.  Probleme au fost aici în Gilău și în partea dinspre Căpuș... au fost trăznite și niște transformatoare, localnicii au rămas și fără curent, dar au intervenit și cei de la compania de curent, iar până seara toată lumea avea curent din nou. Voia lui Dumnezeu nu o putem întoarce iar astfel de probleme nu putem preveni. Desigur că reparăm urmările și înlăturăm aluziunile, dar când vine o asemenea ploaie cine o poate opri? Iar de când s-a construit autostrada, pământul nu s-a tasat bine. Cum să îl oprim? De acolo vin aluziuni cu grămada. Să sperăm că nu se va mai întâmpla așa ceva. Ce a ținut de primărie, s-a lucrat până aseară târziu. Toată lumea a acționat. Au fost și gospodării afectate, unde apa a intrat în curte sau în beci. Vecinii s-au ajutat și între ei. a mai spus acesta. Sursa foto: Facebook  

Oana Ratiu

 

0

Primarul comunei Baciu, Ioan Florin Mureșan, recunoaște faptul că doar centura metropolitană poate să rezolve problema traficului nu doar din comuna Baciu, ci din toate comunele din jurul municipiului Cluj-Napoca.

”Am constatat că dacă bariera este coborâtă pe Tăietura Turcului, coloana ajunge până pe Calea Baciului. Am foarte multe probleme cu cetățenii comunei Baciu, nemulțumiți de traficul intens, dar și de traficul greu care deranjează pe cei care au case la stradă. Tot traficul greu care merge pe partea de Moldova este dirijat înspre Baciu. Luni dimineața, a doua sau a treia mașină este un tir, și acest trafic greu îngreunează foarte mult circulația. Varianta ar fi să se facă centura Clujului cu multiple intrări în cartiere. Aceasta este soluția pentru toate comunele din jurul Clujului. Astfel, traficul greu ar fi dirijat pe aceste centuri”, a declarat primarul Mureșan.

O centura a Baciului, o altă soluție a primarului Mureșan

Primarul comunei Baciu a specificat ca a venit și cu alte propuneri, una dintre ele fiind centura Baciului.

Propunerile mele sunt făcute de ani de zile, cel puțin să se deschidă de la Tăietura Turcului prin TETAROM, acel drum de lângă calea ferată care ar mai fluidiza puțin traficul. Primarul comunei Baciu, Ioan Florin Mureșan, a înreprins o serie de acțiuni la Prefectură și la Primăria municipiului Cluj-Napoca pentru a putea realiza centura de acces care leagă zona Napolact de Tăietura Turcului.

”În numele Primăriei comunei Baciu am solicitat Prefecturii să intervină la Guvern pentru modificarea de urgență a legii care ne împiedică de 26 de ani să avem o cale în plus de acces a locuitorilor comunei Baciu către municipiul Cluj Napoca. Traseul acestei centuri de acces este în lungime de 1 km și ar uni zona Napolact cu Tăietura Turcului - Tetarom. Din nefericire - după cum spuneam - această cale de acces a devenit impracticabilă, întrucât de 26 de ani nimeni nu a mai reparat-o sau modernizat-o”, a declarat Ioan Florin Mureșan.

Primarul comunei, Baciu, Florin Mureșan, nu a renunțat nici la ideea realizării în parteneriat cu autoritățile județene și naționale o centură de ocolire a comunei, proiect care să rezolve pentru totdeauna situația traficului. Varianta propusă de primarul Mureșan este o centură de ocolire a Baciului, care ar urma să plece din Tăietura Turcului, din zona Tetarom, să treacă pe strada Triajului şi să iasă în satul Suceagu. Planul Integrat de Mobilitate Urbană pentru zona metropolitană Cluj, realizat în 2015, propune realizarea centurii Baciu (cod proiect C10B), pe o lungime de aproximativ 5 kilometri, la un cost aproximativ de 37 mil EUR. Perioada de pregătire a proiectului este 2018-2019, iar perioada de realizare este 2020-2021.

”De asemenea, ar fi centura de ocolire pe care anul trecut am propus-o atât prefecturii cât și Consiliului județean. O centură care să iasă în Suceagu, prins într-un master-plan din 2020. Comuna Baciu nu mai poate aştepta 6 ani până la realizarea ipotetică a acestei centuri de ocolire. Comuna Baciu depinde pentru realizarea acestor proiecte de alte administraţii şi instituţii. Prima etapă cade exclusiv în sarcina CJ Cluj care operează Tetarom şi a Municipiului Cluj-Napoca pe a cărui teritoriu se află drumul. Etapa a doua depinde de CJ Cluj, Zona Metropolitană Cluj care au la dispoziţie finanțările pe infrastructură. De asemenea, CFR trebuie să acorde accesul pentru construcţie în zona Baciu Triaj. Comuna Baciu se poate implica prin asigurarea unei cofinanţări şi a studiului de fezabilitate. Etapa a treia prevede construcţia unui drum naţional şi cade în sarcina CNADR, care gestionează infrastructura naţională de drumuri”, a declarat Mureșan. O ieșire din TETAROM, pe strada Triajului, prin livadă, pe strada Molidului și iese în Suceagu. Am făcut câteva demersuri, am avut întâlniri la inițiativa prefectului pentru a găsi o soluție. Împreună cu doamna director de la Siguranța circulației din cadrul primăriei Cluj-Napoca, împreună cu reprezentanții drumurilor naționale, a căilor ferate și a poliției am studiat zona pentru a căuta variante. Am discutat varianta semafoarelor care ar decongestiona puțin traficul din comuna Baciu. Mă bucur că există disponibilitate și interes pentru rezolvarea acestor probleme. Doar o centură ar rezolva definitiv această problemă”, a declarat Ioan Florin Mureșan.

0

Primarul comunei Apahida, Grigore Fati, a dezvăluit că se poartă discuții avansate cu reprezentanții Registrului Auto Român care doresc să construiască un nou sediu în comuna Apahida.

”Vom relua discuțiile cu cei de la RAR pentru a găsi o soluție să aducem RAR de la Florești în Apahida. Dacă ar veni în Apahida le putem pune la dispoziție un teren de 1,5 hectare într-o locație pe care deja am identificat-o. Locația este foarte bine amplasată, la centură, în zona Avicola. Se poate intra din centură și să se iasă în drumul național spre Jucu. Pentru comuna noastră ar însemna un alt pas spre dezvoltare. RAR aduce și alte firme și agenți. Din discuțiile avute cu directorul RAR de la Cluj, se pare că se dorește construcția unei clădiri moderne, care să adăpostească toate serviciile conexe: înmatriculări, plata taxelor, ridicarea numerelor. Dacă vor agrea locația voi intra cu o propunere în Consiliul local”, a declarat Fati

Au fost discuții și acum trei ani

RAR a dorit să mute sediul din Florești într-o clădire nouă și acum trei ani, atunci însă propunerea primarului Grigore Fati nu a fost aprobată de Consiliul local. Și atunci discuțiile au fost destul de avansate, a fost identificat și un teren, dar în ședința de Consiliul local, consilierii PDL de la acea vreme au votat împotrivă. Primarul din Florești a făcut atunci o contraofertă, le-a oferit terenul, astfel că RAR a rămas în Florești.

”Am mai avut o discuție în urmă cu trei ani. Atunci am avut o solicitare prin Consiliul județean să alocăm terenul pentru construcția unei clădiri noi, moderne și RAR să se mute la Apahida. Din păcate o parte din consilierii locali nu au dorit acest lucru și nu am putut să continuăm acest demers până la capăt. Se pare că acum există un interes destul de mare din partea celor de la Registrul Auto Român și eu consider că trebuie să fi un interes major și din partea noastră. RAR ar aduce ceva nou în comuna noastră și sper ca de data aceasta, dacă vor fi mulțumiți de propunerea pe care o fac ca și alocare de teren să fie de acord și Consiliul local”.

Se va muta și Serviciul de Permise și Înmatriculări

Potrivit declarațiilor făcute de primarul Fati noua clădirea va cuprinde și serviciul de Permise și Înmatriculări care în acest moment se află în cartierul Gheorgheni, cauzând o supra-aglomerare a zonei respective spre nemulțumirea riveranilor. Primarul Emil Boc și-a manifestat în repetate ocazii dorința ca acel serviciu să fie mutat într-o locație aflată la periferie.

Primarul Emil Boc a declarat că va transmite o cerere scrisă Ministerului de Interne pentru a găsi o locație pentru Serviciul de Înmatriculări în afara orașului.

”Mă deranjează prezența Serviciului de Înmatriculări în Gheorgheni. Am cerut verbal, dar acum o să solicit și scris Ministerului de Interne să găsească o soluție în afara Clujului, eventual unde e și RAR pentru a fi mutat din centrul orașului. În centrul unul cartier rezidențial se află Serviciul de Înmatriculări. Am discutat și cu domnul prefect, dar decizia aparține Ministerului de Interne. În primul rând conducerea Serviciului a fost complet nepregătită deși se știa de afluxul acesta de mașini și nu au luat nicio măsură. Stau oamenii 3-4 luni să își înmatriculeze mașina. Acest lucru înseamnă o reacție proastă a unui serviciu ce trebuie să servească cetățeanul. Dacă statul a dat această lege trebuia să ia și măsuri astfel încât cetățenii să nu fie nevoiți să stea patru luni. Oamenii din cartier sunt disperați. Un serviciu cu un asemenea flux de persoane nu poate fi în centrul orașului de aceea sper ca Ministerul de Interne să găsească o soluție pentru a achiziționa o clădire undeva în afara orașului”, a declarat primarul Emil Boc.

0

Modernizarea străzilor din municipiu este principala prioritate a Primăriei Turda, aparatul administrativ făcând în permanență eforturi pentru rezolvarea acestei probleme.

Primele străzi pe care au început lucrările de modernizare sunt strada Decebal și Calea Victoriei. De asemenea. De asemenea vor începe lucrări de reparații pe alte 10 străzi din municipiul Turda.

Modernizarea străzii Decebal este o lucrare finanțată prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), lucrare începută anul trecut, executată în procent de 41%, de la intersecție cu Str. Vasile Goldiș până la Str. Al. I. Cuza. În prezent se execută un zid de sprijin în lungime de 20 de metri, apoi se va continua cu lucrări de executare rigole betonate, acces la proprietăți, montare borduri carosabile, executare trotuare (strat de balast stabilizat și asfalt), completare la cotă strat de piatră spartă și straturi rutiere din mixtură asfaltică.

Calea Victoriei nr. 100 – Amenajare cu covor asfaltic. Până în acest moment s-au executat lucrări de săpătură pământ, spargere de betoane, montat bordură carosabilă. În continuare se vor executa lucrări de finalizare a săpăturii, fundație din balast și piatră Spartă, montare borduri carosabile și rigole prefabricate, realizare covor asfaltic în 2 straturi. Lucrările sunt finanțate din bugetul local al Municipiului Turda.

Lucrări de reparații îmbrăcăminți asfaltice

S-au marcat suprafețele degradate pe Str. Roșiori, Str. Ecaterina Teodoroiu, Str. Libertății și P-ța Romană. Ulterior se va trece la frezarea suprafețelor degradate și plombarea cu mixtură asfaltică. Totodată, se va face evaluarea suprafețelor degradate și pe Str. Nuferilor (P-ța Micro III), Str. Zorilor, Str. Constructorilor, Str. Rapsodiei, Str. Liliacului, Str. 22 Decembrie 1989, urmând apoi să înceapă repararea și pe aceste străzi. Lucrările sunt finanțate din bugetul local al Municipiului Turda.

”Toate aceste lucrări sunt realizate de Domeniul Public. În paralel, vom include în programul de asfaltare toate străzile care vor fi cuprinse în PNDL, cu finanțare de la Guvernul României și cele 20 de străzi prevăzute în proiectul care va fi finanțat cu fonduri europene în Cartierul Băi. De asemenea, municipalitatea va depune în perioada imediat următoare proiectul european prin care vor putea fi asfaltate toate străzile pe care vor circula mijloacele de transport în comun. Asfaltarea străzilor este un proces complex și foarte costisitor, motiv pentru care administrația locală a căutat cele mai bune variante pentru a cuprinde cât mai multe artere în programe Guvernamentale sau europene, astfel încât locuitorii Turzii să poată beneficia de un număr cât mai mare de străzi refăcute în perioada care urmează. Îi asigurăm pe cetățeni că aceasta este principala prioritate a Primăriei Municipiului Turda, aparatul administrativ făcând în permanență eforturi pentru rezolvarea acestei probleme”, a declarat primarul Cristian Matei.

100 de noi locuri de parcare. 17 locuri de parcare noi în zona centrală

Primăria Turda va amenaja în municipiu 100 de noi locuri de parcare: 50 de locuri în zona străzilor Macilor și Lianelor, 16 locuri în zona Pieței Micro III – Oprișani, 9 locuri pe strada Aurel Vlaicu și 17 locuri în P-ța 1 decembrie 1989.

La solicitările cetățenilor de pe străzile Macilor și Lianelor privind parcarea la domiciliu a autoturismelor proprietate personală, se vor amenaja un număr de 74 de locuri de parcare pe str. Lianelor și pe str. Macilor, precum și montarea indicatoarelor.

Pentru cetățenii care vin cu probleme la Primăria Municipiului Turda sau la Colegiul Tehnic Dr. Ioan Rațiu și se deplasează cu autoturismul, se vor amenaja un numar de 26 de locuri de parcare pe str. 1 Decembrie 1918 și str. Aurel Vlaicu.

Noi locuri de parcare sunt amenajate la intersecția străzilor Republicii și Coșbuc, doar pe latura stangă, până la primul gang de la Piața Centrală. Se va supra-lărgi partea carosabilă cu aproximativ 3 metri, obținându-se astfel un număr de 17 locuri de parcare în plus. Între primul gang de la Piața Centrală și Serviciul Evidența Populației, locurile de parcare rămân neschimbate.

Podul peste Arieș, reabilitat de CNAIR

Ministerul Transporturilor și-a exprimat oficial acordul ca podul peste Arieș să fie preluat de către CNAIR, în vederea demarării lucrărilor de consolidare a podului, care se află într-o stare avansată de degradare. Astfel, în foarte scurt timp vor începe lucrările de reabilitare.

0

Primarul comunei Apahida, Grigore Fati, este nemulțumit că locuințele sociale care se realizează în comuna Apahida vor fi alocate romilor de la Pata Rât și nu vor fi folosite pentru locuitorii nevoiași ai comunei. Mai mult, primarul se confruntă și cu nemulțumirea cetățenilor care consideră că trebuiau să fie consultați înainte de a fi luată această decizie.

”În prealabil trebuia să aibă loc o consultare cu autoritățile locale și abia apoi să fie luată decizia de achiziție a respectivului teren. Poate avem si noi de făcut o recomandare sau avem o obiecție cu privire la zonă. În plus avem și noi destule persoane nevoiașe chiar șir, dacă tot s-au construit aceste apartamente în Apahida, de ce nu le pot ocupa persoanele nevoiașe din Apahida, întrucât și UAT Apahida face parte din Zona Metropolitană Cluj?” a declarat Fati.

Primarul Fati a propus chiar și ieșirea comunei Apahida din Zona Metropolitană

Primarul Grigore Fati le-a transmis apahidenilor că a încercat să împiedice materializarea acestui proiect în momentul în care a aflat destinația locuințelor sociale.

”Am crezut şi cred că prin votul care mi l-aţi acordat, că aveţi încredere în mine, cu toate că am fost denigrat eu şi familia mea atât în campania electorală cât şi înaintea campaniei. M-aţi votat pentru că aţi ştiut că tot ceea ce am făcut, spus sau promis a fost pentru binele comunei şi al cetăţenilor ei. În data de 20.09.2016 am semnat AC 303 iar în 05.12.2016 AC 406 , amândouă au fost că urmare a cererii adresate de către ASOCIAŢIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARĂ ZONA METROPOLITANĂ CLUJ , pentru executare lucrări de construire pentru imobile de locuinţe colective( 6 apartamente). Terenurile sunt private şi cumpărate de către A.D.I.Z.M.C. fără ajutor din partea Primăriei Apahida . Primăria Apahida nu a contribuit la proiect nici cu terenuri nici cu bani din bugetul local. Autorizaţiile de construcţie au fost semnate de către mine în datele mai sus menţionate pentru că respectau PUG-ul comunei Apahida. În cazul în care primarul (în speţă eu ) nu semnează AC este pasibil de plângere penală pentru abuz în funcţie. În cursul lunii martie 2017 am aflat care este destinaţia locuinţelor colective, iar în data de 4 aprilie 2017 în şedinţa de consiliu local am expus problema consilierilor locali şi am cerut să studieze problema ieşirii comunei Apahida din Zona Metropolitană Cluj . Mai mult în data de 10 aprilie 2017 am fost prezent la şedinţa despre Zona Metropolitană unde am cerut ca o parte din locuinţe să fie distribuite cazurilor sociale din comuna Apahida. Acest proiect al A.D.I.Z.M.C. este făcut pe fonduri norvegiene şi cuprinde oraşul Cluj Napoca , comuna Apahida , Floreşti şi Baciu”, a declarat primarul Fati.

Ce spun locuitorii din Apahida?

Locuitorii din Apahida sunt nemulțumiți că nu au fost consultați cu privire la acest proiect și totodată cred că acele locuințe ar trebui să fie destinate oamenilor nevoiași din comună.

”Ca și cetățean al comunei vă spun că nu este normal ceea ce se întâmplă iar dumneavoastră, domnule primar împreună cu CL trebuie să luați măsuri. Nu este normal ca o asociație să acționeze "Noaptea ca hoții" fără să existe o dezbatere publică pentru acest proiect social. Ceea ce tocmai s-a întâmplat este ca și când cineva (Cluj Napoca) a venit la noi in sufragerie (a se citi comuna Apahida) și și-a făcut de cap fără să ne întrebe dacă suntem de acord”, își exprimă nemulțumirea un cetățean.

”Despre cei din Pata Rât se știe concret faptul că își devastează locuințele. Nu vorbesc despre romi in general, ci strict despre cei din Pata Rât. Am locuit zeci de ani în Cluj, am tranzitat des acea zonă și știu exact ce afirm. Mare păcat că nu sunt ajutați vecinii noștri romi, din Apahida, pentru că ei ar merita - oameni cu bun simt, respectuoși, harnici și corecți!”, potrivit unui locuitor din Apahida.

”Fiecare comunitate are săracii ei, bineînțeles majoritatea din cauza puturoseniei și-a viciului. Nu avem nevoie de alții! Este vorba de o locuință în Apahida, nu decid alții, Acțiunea norvegiană este lăudabilă, dar pentru cazurile cu adevărat speciale din Apahida, fapt care necesită numirea unei comisii la nivel de primărie care să poarte discuții cu fundația norvegiana în vederea distribuirii acestor locuințe pentru locuitorii bolnavi și lipsiți ai comunei, stabilind principial care sunt aceștia. Dacă tot este un act de caritate nu contează oamenii pentru care se face,ci doar fapta”, sesizează un al apahidean.

0

Comuna Jucu organizează prima ediției a turneului de fotbal pentru copii, Cupa Speranța. Primăria Jucu și Academia Napoca și-au dat mâna pentru organizarea acestui turneu la care vor lua parte peste 400 de copii.

Centru de copii și juniori la Jucu

Parteneriatul dintre primăria Jucu și Academia de fotbal Napoca a debutat prin înființarea unui centru de copii și juniori în comună.

”Academia Napoca a început un parteneriat cu primăria Jucu, prin implicarea primarului Pojar Dorel, dezvoltând un centru de copii și juniori în aria comunei Jucu. Primul proiect este Cupa Speranța la care vor lua parte și câteva grupe din cadrul comunei. Scopul acestui proiect este să promovăm fotbalul în comuna Jucu. Cu sprijinul domnului primar am invitat 34 de echipe din NV Transilvaniei, participând aproximativ 400 de copii cu vârste între 8-10 ani. Dorim astfel să promovăm sportul de masă sub o formă organizată”, a declarat Mugurel Dan, președintele Academiei de Fotbal Napoca.

”Ideea fost să dezvoltăm activitatea sportivă la nivelul comunei Jucu. Am început cu fotbalul, dar prin acest club nou înființat, Speranța Jucu, dorim să dezvoltăm toate activitățile sportive. Avem oameni inimoși care se ocupă de copiii noștri pentru a dezvolta toate ramurile sportive. Organizarea acestui turneu este un început. Turneul este finanțat în totalitate de Primăria Jucu”, a completat și primarul Pojar.

Turneu cu scop caritabil

Cupa Speranța are și un scop caritabil. Donațiile venite din partea echipelor participante, alături de contribuție companiilor din Parcul TETAROM vor merge către Silvia, tânăra care suferă de boala Lyme.

Turneul are și un scop caritabil. Avem în comună o fată din localitatea Gădălin, care suferă de boală Lyme, dată de mușcătura de căpușă. Noi am încercat prin acțiunile noastre să mobilizăm și societățile comerciale din Parcul TETAROM pentru a ajuta această fată de la noi din comună.

Coșmarul a început pentru Silvia în 2010, când a fost mușcată de o căpușă în timp ce se afla într-o excursie cu sora și prietenele ei. Era atunci studentă la Facultatea de Științe Politice din Cluj-Napoca. Dintr-o persoană veselă, cu multe vise de împlinit, așa cum o descrie sora ei, Silvia a ajuns imobilizată la pat, fără a mai putea să mănânce sau să-și asigure igiena de una singură, și abia mai poate vorbi. Singura speranță de a scăpa de acest coșmar este centrul neurologic din Viena, unde i s-ar asigura un consult și un tratament adecvat. Familia ei, însă, nu dispune de banii necesari pentru a beneficia de oportunitățile oferite la clinică.

Finalizarea bazei sportive, prioritatea primăriei Jucu

Pentru 2017, primarul Dorel Pojar și-a propus să finalizeze baza sportivă din Jucu se Sus. Acesta este un proiect început de mulți ani și care așteaptă să fie finalizat. Astfel a fost cuprinsă în bugetul comunei aferent anului 2017 suma de 1.000.000 de lei pentru finalizarea acestei baze sportive. De asemenea, 500.000 de lei vor fi folosiți pentru realizarea unui teren de sport în localitatea Vișea. Tot în 2017 va fi realizat și studiul de fezabilitate pentru construirea unei săli de sport moderne.

”Baza sportivă este neterminată cam de vreo 10 ani. Îmi doresc pentru anul viitor, la cea de-a doua ediției a acestui turneu să avem baza sportivă și vestiarele finalizate să putem desfășura activitățile sportive în cele mai bune condiții”, a declarat primarul Dorel Pojar.

Aici puteți vedea și cum va arăta noua bază sportivă din Jucu: https://drive.google.com/file/d/0B26zKl8PhrFxLXZyc0MtVm53b2c/view

0

Primăria comunei Baciu a depus șase proiecte de investiții care vor primi finanțare guvernamentală de 26 milioane de lei. Bugetul comunei a crescut astfel de la 9 la 29,3 milioane lei.

”Comuna Baciu aflată la câțiva kilometri de Cluj înregistrează o dezvoltare și o urbanizare care pare ieșită din tipare, cel puțin dacă ținem cont de doi indicatori: bugetul local și sumele atrase de comună de la guvern și din fonduri europene, bani care sunt direcționați către investiții de modernizare a infrastructurii rutiere și pentru introducerea rețelelor de apă și canalizare. Bugetul local al comunei Baciu a crescut în 2017 la 29 milioane lei, după ce în 2016 a fost de 9 milioane lei. Creșterea aceasta, de peste 300%, se datorează fondurilor europene atrase de Primărie, ca urmare a proiectelor de investiții concepute și depuse”, a menționat primarul Ioan Florin Mureșan.

Primarul Ioan Florin Mureșan a precizat care sunt principalele obiective investiționale și comunitare, care vor fi finanțate din acest buget.

Creșă pentru tinerii care se mută în Baciu

Pe primul loc în planurile Primărei se află o creșă cu 200 de locuri. Acest obiectiv – susține primarul – este vital comunității, ca urmare a dezvoltării cartierului Tineretului, unde se mută tot mai multe familii tinere. Primăria poartă negocieri cu un investitor imobiliar pentru cumpărarea unui imobil care a fost evaluat la 520.000 euro. Negocierile au intrat în impas, întrucât proprietarul cere acum 720.000 de euro pentru clădire. Primarul spune că în cazul în care această variantă pică, atunci Primăria va construi o creșă pentru că în acest moment există o creșă care poate oferi doar 54 de locuri și este găzduită într-un spațiu comercial.

Pe locul doi se află finalizarea a ceea ce Primăria denumește „drumul european al comunei”, întrucât se edifică cu finanțare comunitară, în valoare de 1 milion de euro. Primarul Mureșan precizează că în acest moment se derulează procedurile de achiziție pentru desemnarea firmei care să organizeze licitația pentru lucrare și că totul va fi pe SEAP.

 Este semnificativ faptul că o sumă imensă – de 1 milion de lei – echivalentul a 10 miliarde de lei vechi – va cheltui Primăria pentru curățenie și plata depozitării gunoiului colectat din comună. Cea mai mare sumă din bugetul comunei – de aproape 3 milioane de lei – va fi cheltuită pentru școlile comunei, respectiv pentru plata salariilor profesorilor dar și pentru întreținerea clădirilor.

Șase proiecte pentru infrastructură

Cert este că anul 2017 pare a fi începutul unei noi ere a investițiilor în modernizarea infrastructurii și rețelelor de utilități a comunei Baciu. Astfel, Primăria a depus, la începutul acestui an, șase cereri de finanțare cu șase proiecte la PNDL (Planul Național de Dezvoltare Locală) pentru:

Introducerea canalizării pe străzile Brădetului, Planetelor, Cimitirului, Salcâmului și Mesteacănului. Valoarea investiției este de: 2.938.488 lei, bani care vor fi asigurați din fonduri guvernamentale.

Construirea unei grădinițe. Valoarea investiției este de: 4.7888.011 lei, bani care vor fi asigurați din fonduri guvernamentale.

Rețea de canalizare și stație de epurare pentru localitatea Suceagu. Valoarea investiției este de: 10.239319 lei, bani care vor fi asigurați din fonduri guvernamentale.

Rețea de canalizare și stație de epurare pentru localitățile: Săliștea Nouă, Popești și Corușu. Valoarea investiției este de aproape 6.000.000 lei, bani care vor fi asigurați din fonduri guvernamentale.

Rețea de canalizare și stație de epurare pentru localitatea Mera. Valoarea investiției este de: 7.500.000 lei, bani care vor fi asigurați din fonduri guvernamentale.

Reabilitare podețe și ziduri de sprijin în comuna Baciu = 1.930.000 lei.

În același timp, Primăria a emis Autorizația de Construire pentru distribuirea apei potabile în localitățile: Mera, Suceagu și Rădaia. Lucrarea de investiții va fi executată de către Compania de Apă „Someșul”, care a dat asigurări primarului că șantierul va fi deschis la sfârșitul lunii mai.

Pentru menținerea curățeniei și asigurarea salubrizării comunei, Primăria a cumpărat o autospecială cu perii.

css.php

Sustine cel mai nou ziar din Cluj!

Daca ti-a placut siteul nostru si apreciezi munca depusa de noi, ajuta-ne cu un LIKE!