Fără categorie

0

Greva generală a controlorilor de trafic ai Romatsa provoacă pierderi agenţiilor de turism, nevoite să găsească soluţii pentru reprogramarea sau compensarea călătoriilor şi vacanţelor turiştilor de business şi leisure, programate pentru Rusalii.

Chiar anunţul grevei generale, de săptămâna trecută, a creat probleme agenţiilor de turism, clienţii fiind reticenţi în a mai rezerva călătorii în această perioadă.

Acuzaţii de subminare a economiei naţionale

“Este foarte grav ce se întâmplă. Sindicatele de la Romatsa se joacă cu nervii noştri şi ai clienţilor noştri şi vor bloca o ţară întreagă cu un protest pe care îl considerăm nejustificat. Cu un salariu mediu 2.500 euro/lună, aceşti răsfăţaţi pot declanşa şi peste şase luni o grevă generală, supăraţi fiind că nu li se oferă trei mese calde pe zi, masaj la birou şi cămăşi călcate.

Putem să-i acuzăm de subminarea economiei naţionale pe angajaţii care câştigă foarte mulţi bani şi se comportă aşa. Solicităm prim-ministrului Sorin Grindeanu ca Romatsa să treacă în subordinea Ministerului Apărării Naţionale ori a Ministerului de Interne sau să modifice legislaţia, astfel încât salariaţii societăţilor de importanţă naţională să nu poată declanşa greve”, declară Alin Burcea, preşedinte Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).

"Sabotaţi" în vacanţa de Rusalii

Pe 30 mai erau programate plecările în mai multe vacanţe individuale sau de grup, pe zboruri de linie ori charter, precum şi călătorii de business spre marile oraşe ale Europei, 150 de decolări numai de pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă şi tot atâtea aterizări ale cetăţenilor români sau străini.

“Greva generală se putea evita, mai ales într-o perioadă aglomerată, de dinainte de Rusalii. Nu contează că greva ar putea fi oprită după o oră sau două, mâine, răul este făcut. Întreruperea lucrului perturbă traficul pentru o zi întreagă”, spune Burcea.

ANAT a trecut printr-o situaţie similară în august 2015, când controlorii de trafic au oprit lucrul pentru câteva ore, provocând pierderi agenţiilor de turism de la care mii de turişti au cumpărat vacanţe pe charter sau bilete de avion.

Greva controlorilor de trafic a fost suspendată marţi, începând cu ora 13:00, a anunțat ministrul transporturilor, Răzvan Cuc. Acesta a relatat că a discutat cu sindicaliștii. Între timp, instanța rămâne să se pronunțe în legătură cu legalitatea acestei acțiuni de protest.

Principala solicitare a sindicaliştilor Romatsa este întocmirea unui nou plan de performanţă care să nu afecteze compania. Comisia Europeană impune reducerea tarifelor percepute de controlorii de trafic aeroporturilor, ceea ce ar putea duce la scăderea veniturilor.

0

66% din traficul pe internet va fi generat până în 2020 prin rețele Wi-Fi și dispozitive mobile, iar ţinta atacurilor nu vor mai fi doar companiile mari și cele din domeniul bancar, ci și organizații mici și medii. Costul mediu al unui atac este de 4 milioane de dolari, potrivit unui studiu Cisco.

Noile tehnologii favorizează creșterea breșelor de securitate în cadrul companiilor. Atacurile cibernetice creează pagube într-o serie largă de domenii, iar amenințările vor crește în volum și vor fi din ce în ce mai sofisticate, potrivit specialiștilor în securitate cibernetică prezenți la evenimentul Cluj Connecting Day (CCD).

Dispozitivele mobile, stocarea informațiilor în cloud-ul public, infrastructura cloud și comportamentul utilizatorului sunt factori despre care profesioniștii din domeniul securității consideră că prezintă un risc major în expunerea organizației unui atac cibernetic. Aria de acțiune a hackerilor va fi mai mare, iar monitorizarea sistemelor informatice, tot mai dificil de realizat. Țintele atacurilor informatice nu vor mai fi doar companiile mari și cele din domeniul bancar.

„Principalele obstacole în asigurarea unei securități a datelor sunt bugetul alocat, compatibilitatea soluțiilor folosite, lipsa de personal specializat și complexitatea soluțiilor utilizate. Peste 50% dintre organizații folosesc între 6 și 50 de furnizori de soluţii de securitate. Sunt atacuri care creează şi un impact de zeci de milioane de dolari sau atacuri de mii de dolari. Impactul devine din ce în ce mai mare, pentru că suprafața în care hackerii pot să activeze este din ce în ce mai vastă", a explicat Dorin Pena, directorul general al Cisco România.

„Nu vedem dușmanul, nu îi vedem tunurile, arbaletele sau armatele, ca atare nu percepem amenințarea. Nu percepem nici gradul nostru de expunere la atacuri, pentru că, practic, sunt invizibile, deci nu le putem percepe cu simțurile cu care am fost învățați să o facem. Nevoia de securitate este una de bază și vine după partea de nevoi fiziologice. Pentru o organizație, dincolo de supraviețuire, apare nevoia de siguranță, de securitate”, a declarat Marcel Borodi, președintele Brinel Cluj.

Pentru a înțelege riscul la care se expun organizațiile, consultanți în securitate au  evidențiat la Cluj anatomia unui atac cibernetic, ilustrând cum se întâmplă un atac, cum este perceput de cel care îl execută și de către cel atacat și ce măsuri pot fi implementate în astfel de cazuri. Colaborarea în era digitală, automatizarea în rețelele de campus, infrastructura IT fiabilă și ușor de administrat și soluții pentru centrele de date s-au numărat printre subiectele prezentate. CCD este cel mai important eveniment din Transilvania dedicat profesioniștilor și specialiștilor IT&C din companii private și instituții publice, cu 250 de specialiști.

0

Din inima Apusenilor, din Sălciua de Jos, arieşeanul Valer Gligan, ajuns la venerabila vârstă de 80 de ani este sărbătorit de colegii de breaslă, scriitori la Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România. Un scriitor ţăran în adevăratul şi curatul sens al cuvântului, unul care a ştiut să ducă în suflet muntele cu toată curăţia spirituală pe care aerul tare şi înmiresmat al crestelor semeţe ştiu să-l dea oamneilor din Munţii Apuseni.

Pe calcarul și șisturile cristaline din bazinul mijlociu al Arieșului, între Munții Trascău și Muntele Mare, acolo s-a zămislit o carieră de scriitor şi jurnalist care a aşteptat cuminte şi răbdătoare ca munca din zona minieră să se sfârşească şi să-i dea astfel răgazul necesar să retrăiască viaţa din munte, pe hârtie.

S-a născut acolo, la Sălciua de Jos, la 15 martie 1937. După  anii de şcoală petrecuţi în localitatea sa natală, Valer Gligan  a urmat mai multe cursuri  de pregătire profesională, dobândind atestate în trei meserii (sudură cu gaze şi electrică, maşinist pompe, compresoare şi ventilatoare, preparator în uzina de prelucrare a minereurilor gradul I şi II), meserii pe care nu le-a practicat niciodată. Aşa cum singur afirmă, patru decenii a învârtit hârtii într-un birou funcţionăresc la I.M. Baia de Arieş, unde a deţinut funcţia de inspector personal, iar spre sfârşitul carierei, chiar de inspector şef.

În răgazul dintre două ture la mină, în gospodăria proprie din Sălciua a mânuit uneltele agricole, ca orice ţăran al satului său de baştină. La vremea iernii, în sărbători şi în zile cu ploaie, uneori şi la ceasul nopţii a folosit maşina de scris, apoi computerul, realizând 16 cărţi (povestiri, romane, reportaje, memorii, pamflete, microsioane)  şi 7 albume trecute pe sub lacrimă de tipar; alte două albume bune de ieşit în lume îşi aşteaptă rândul la tipografie. Între coperţile lor a pus uşorul şi greul, binele şi răul, dar şi frumosul acestei lumi de lemn şi de piatră. A semnat şi vreo 1 000 de articole în diferite ziare şi reviste, activitate scriitoricească şi jurnalistică în urma căreia  a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din.

Valea Arieşului, de 80 de ani

„Am început să scriu de la vârsta de 50 de ani şi în perioada scurtă de până acum am publicat 27 de cărţi, din care sunt vreo 4 albume şi restul e proză, inclusiv romane. Am fost preocupat de Valea Arieşului, de Apuseni în general, mai cu seamă de partea superioară a râurilor, unde de fapt a pornit scânteia istoriei noastre a moţilor şi cât voi mai avea zile şi putere de muncă o să continui această activitate”.

Prozator şi publicist, a debutat editorial în volumul colectiv Doisprezece prozatori, în anul 1988. Din volumele care îi poartă semnătura amintim Pe cărările copilăriei, 1990; Chemarea muntelui, 1993; Lupta pentru putere, roman, 1993; Teodorii, roman, 1994; Ispita, nuvele, 1995; Tainele Arieşului, reportaj, 1995; Sufletul muntelui, povestiri, 1998; Omul cu tinicheaua, roman, 1998; Cu fruntea sus, memorii, 2001; Scurtături, proză scurtă, 2002; Lacrimi de piatră, 2004; Mărturisiri. Sălciua 2005. Timpuri, oameni, preocupări, 2005; Valea Arieşului în imagini, 2009; Dulcea dezrădăcinare, 2009; Viaţa veche şi mai nouă a satului, 2009; Câmpeni capitala moţilor, 2010 etc.

 

Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga”, instituţie de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Judeţean Cluj, sărbătoreşte joi,16 februarie 2017, Ziua Internaţională a Cititului Împreună, alături de alte biblioteci, şcoli şi librării din 29 de judeţe ale ţării.

            Activităţile desfăşurate la secţiile şi filialele bibliotecii, vor respecta următorul program:

- Ora 10.00, Filiala „Traian Brad”: „Visul licuriciului”, de Laura Pamfiloiusesiune de lectură cu copii de la Grădiniţa „Albinuţa”. Invitată specială: scriitoarea Amedeia Neamţu;

- Ora 10.30, Secţia pentru copii: „Copacul cel darnic”, de Shel Silverstein – sesiune de lectură cu elevi de la Liceul Teoretic „Gheorghe Şincai”. Invitat special: scriitorul Ciprian Măceşaru;

- Ora 14.25, American Corner: Videoconferinţă dedicată Read Aloud Day. Participă elevi de la „Transilvania College”. Invitate speciale: Jane Thompson, specialistă în educaţia timpurie a copilului, Danielle Smith Llera, profesoară de limba engleză şi autoare de cărţi pentru copii, Barbara Rosenstock, autoare de cărţi pentru copii;

- Ora 15.00, Filiala Kogălniceanu: „Olguţa şi un bunic de milioane” – sesiune de lectură cu elevi de la Colegiul National „George Coşbuc”. Invitat special: scriitorul şi traducătorul Alex Moldovan;

- Ora 17.00, Filiala „Traian Brad”: Atelier de lectură în familie;

- Ora 17.00, Filiala Zorilor: Ora poveştilor în limba maghiară.

Cititul, cititul împreună de la obişnuinţă la deziderat

 „Manifestările cu acest specific sunt mai mult decât îmbucurătoare, tinerii fiind încurajaţi, încă de mici, să depăşească graniţele tendinţelor tehnologice moderne de petrecere a timpului liber, să descifreze tainele misterioase ale cărţilor şi să descopere frumuseţea acestora, astfel încât cititul să devină o adevărată metodă de relaxare şi de reîmprospătare a minţii”, a declarat Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, domnul Alin Tişe.

 Ziua Internaţională a Cititului Împreună este un eveniment global la care participă milioane de oameni din peste 100 de ţări. Evenimentul e organizat de către Lit World (www.litworld.org).  La nivel naţional este coordonat de grupul „Citim Împreună România” şi se află la prima ediţie în ţara noastră.  Participă cu această ocazie 20 de parteneri, printre care şi Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” Cluj, cu care să organizeze, în România, această manifestare.

La selecţia partenerilor s-au înscris 80 de organizaţii,  respectiv şcoli, organizaţii non-profit, o librărie şi 12 biblioteci judeţene. Fiecare dintre aceste organizaţii a primit din partea „Citim Împreună România” resurse care să contribuie la organizarea unor evenimente memorabile de lectură. Dintre acestea, 20 se vor organiza joi, 16 februarie 2017 şi vor consta în sesiuni de lectură susţinute, prin Skype, de autori cunoscuţi de cărţi pentru copii, precum Mihaela Cosescu, Andreea Demirgian, Laura Grünberg, Iulia Iordan, Ciprian Măceşaru, Victoria Pătraşcu, Sînziana Popescu şi Carmen Tiderle.

 „Citim Împreună România” este un grup format din autori de cărţi pentru copii, ilustratori, editori, educatori, bibliotecari, dar şi părinţi sau bunici care au în comun nu doar dragostea pentru cărţi, ci şi bucuria de a vedea copii şi adulţi citind împreună. Grupul „Citim Împreună România”  a fost lansat pentru a promova beneficiile şi frumuseţea cititului împreună în rândul copiilor şi al celor ce au grijă de ei.

0

Speriate de efectele legii dării în plată, băncile principale din România au umflat avansurile la credite, însă pentru a nu-şi pierde clienţii au revenit la sentimente mai bune. Clujul s-a raliat noilor condiţii de piaţă spre finalul anului.

Discuţiile pe proiectul privind legea dării în plată au început încă din noiembrie 2015 şi au fost cap de afiş pe tot parcursul anului trecut, chiar şi după adoptarea ei, în mai 2016, continuând în 2017, după decizia Curţii Constituţionale (CCR).

Prima reacţie a băncilor a fost de înăsprire a condiţiilor de acordare a creditelor ipotecare, în special prin creşterea avansului minim solicitat: de la 15% pentru creditele imobiliare în lei şi 25% pentru cele în euro, către 35% la lei şi 45% la euro. Portalul de specialitate FinZoom.ro a calculat în premieră avansul mediu cerut de bănci pentru fiecare lună din anul trecut.

Avansul mediu la creditele imobiliare în lei a crescut continuu de la 16,5% la începutul anului, până la 26,6% în iulie, după care a scăzut şi s-a menţinut la 25% până la sfârşitul anului. Ianuarie – iulie 2016 a fost perioada creşterilor de avans, cele mai multe în mai (luna aprobării legii dării în plată). În luna ianuarie 2016 erau bănci care acordau credite ipotecare cu 5% avans (BRD Habitat, un credit asemănător cu Prima Casă) şi chiar cu 0% (Leumi Bank, în condiţiile aducerii unei ipoteci suplimentare).

Celelalte bănci acordau credite ipotecare cu 15% (majoriatatea) sau cu 20% avans la creditele în lei. Raiffeisen a fost prima care a anunţat majorarea avansului pentru creditele ipotecare noi, la 35% la lei şi 40% la euro, în ianuarie 2016, fiind urmată de majoritatea băncilor, care şi-au mărit avansul la creditele imobiliare până în lunile iulie-august. În februarie, Bancpost a crescut avansul la 33% la lei şi la 43% la euro.

Vârful de majorări: în luna mai

Intesa SanPaolo a mărit avansul la 20% în martie şi la 25% în aprilie, iar BRD a mărit avansul de la 5% la 15%. Tot în luna aprilie, Banca Românească a crescut avansul la 35%-45% în funcţie de locaţia imobilului şi domiciliul permanent al solicitantului. Cele mai multe creşteri de avans s-au înregistrat însă luna mai (la 11 bănci), luna în care a fost aprobată legea.

BRD şi CEC Bank au crescut la 35%, respectiv 30% avansul pentru creditele în lei care intră sub incidenţa legii (credite mai mici de 250.000 de euro echivalent în lei), avansul de 15% fiind solicitat doar pentru cele peste 250.000. Alpha Bank a majorat avansul la 30% la lei şi 40% pentru creditele în euro. BCR a crescut avansul la 35%. Piraeus a crescut la 30% avansul pentru creditele în lei pe o perioada de până în 15 ani şi 40% pentru cele peste 15 ani. ING, Unicredit, Garanti au urcat la 25% avansul pentru creditele în lei.

Carpatica a crescut la 28% de la 15% la 20%, apoi creşte avansul solicitat de OTP Bank şi de Banca Transilvania (BT) (pentru prima locuinţă şi împrumuturi până la 125.000 de euro) şi 25% pentru împrumuturile în lei care nu se încadrează la prima locuinţă şi la limita de sumă. Creşterile de avans au continuat în iunie la Marfin – 30%, Banca Feroviară (20% pentru sume până la 350.000 lei şi 25% pentru sume mai mari) şi Veneto (25% pentru achiziţie, 35% pentru construcţie).

CreditEurope Bank a renunţat din iunie la creditele ipotecare. Ultima lună în care s-au înregistrat creşteri de avans este iulie, când Intesa SanPaolo a anunţat a treia modificare de avans, la 30% (după ce modificase la 20% în martie şi 25% în aprilie). Ultima dintre băncile din România care a anunţat o creştere modestă de avans, la 20%, este Credit Agricole (banca alegând să mai facă o creştere cu 5% în septembrie).

Din august s-a întors roata

Patria Bank a retras din ofertă creditele ipotecare. Din august băncile au început să reducă avansul la creditele ipotecare, însă în anumite condiţii. Băncile şi-au dat seama că efectul legii nu este chiar aşa de devastator precum au prevăzut şi, pentru a nu pierde clienţi, au început să reducă avansul solicitat la credite.

BCR a redus la 15% avansul pentru creditele ipotecare din 42 de localităţi luate pe o perioadă de până în 20 ani. BRD a diferenţiat avansul şi l-a redus la 15% pentru creditele până în 250.000 de euro în condiţiile în care se aduce în garanţie un imobil suplimentar. Şi Piraues Bank a redus avansul la 20% (de la 30-40%).

Din septembrie, ING Bank oferă credite şi cu 0% avans (în condiţiile aducerii unui al doilea imobil în garanţie), Bancpost a redus la 25% avansul (reşedinţa primară şi credit sub 150.000 euro). În octombrie, BT Cluj a redus avansul la 15% (pentru achiziţia primei locuinţe), iar Intesa a renunţat la creditele ipotecare.

Raiffeisen a decis să facă această reducere de avans abia în noiembrie. Avansul de 20% se aplică pentru achiziţia imobilelor din localităţile cu un indice pozitiv de evoluţie a pieţei imobiliare, pentru celelalte localităţi avansul putând ajunge şi la 45% (iniţial 35%). În decembrie Alpha Bank a redus avansul la 20% (de la 30% iniţial), iar Carpatica a retras din ofertă creditele imobiliare.

0

Preocuparea Consiliului Judeţean Cluj faţă de tinerii cu nevoi speciale s-a materializat într-un proiect a cărui implementare tocmai s-a finalizat.

”Inovare prin acțiuni de integrare a tinerilor cu nevoi speciale” este un proiect finanțat prin Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European 2009-2014, în cadrul Programului ”Copii și tineri în situații de risc și inițiative locale și regionale pentru reducerea inegalităților naționale și promovarea incluziunii sociale”, prin  Fondul Român de Dezvoltare Socială, în calitate de Operator de program. Pentru  implementarea acestui proiect şi-au dat mâna forul administrativ județean şi Fundația ESTUAR în cadrul unui parteneriat.

 Obiectivul general al proiectului  început în  6 februarie 2015 l-a reprezentat creșterea gradului de incluziune a tinerilor cu nevoi speciale prin implementarea unor servicii integrate educaționale, inovative, de stimulare senzorială, social comportamentală și educație informală.

În cadrul acestui proiect au fost amenajate trei camere de stimulare multisenzorială, dotate inclusiv cu aparate Solisten pentru aplicarea terapiei Tomatis, la trei unități de învățământ special și de asistență socială aflate în subordinea Consiliului Județean Cluj, respectiv la Liceul Tehnologic Special „Samus” Cluj-Napoca și la Centrele de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică Jucu şi Gherla.

Integrate proiectului au fost organizarea  unei  serii de activități extra-curiculare și de petrecere a timpului liber pentru nu mai puțin de 329 de tineri cu dizabilități, respectiv excursii de o zi la Grădina Botanică „Vasile Fati” din Jibou, la Grădina Zoologică din Târgul Mureș, la Cetatea „Alba Carolina” din județul Alba, la Salina Turda și la un centru comercial din Cluj-Napoca cu vizionarea unui film și servirea mesei în aceeași incintă. Totodată, au fost organizate patru petreceri în preajma sărbătorilor de iarnă în cadrul căror tinerii au primit cadouri constând în ghiozdane, hanorace, mănuși, căști, dulciuri și globuri precum și sesiuni de educație pentru sănătate în care au fost prezentate și explicate o serie de noțiuni elementare de igienă personală și de deprinderi.

Tot pentru cei 329 de tineri au fost organizate acțiuni complementare menite să le îmbunătățească șansele de integrare socială, prin sesiuni de educație pentru sănătate, educație sexuală și consiliere vocațională. Nu în ultimul rând, pentru un număr de 38 de profesori și specialiști - psihopedagogi, kinetoterapeuți, educatori, profesori psihomotricieni - din cadrul instituțiilor speciale au fost desfășurate cursuri de formare privind utilizarea camerei senzoriale și aplicarea terapiei tinerilor din grupul țintă, în urma cărora aceștia au deprins si abilitățile necesare pentru utilizarea sistemului informatic destinat programării și centralizării activităților desfășurate în camerele multisenzoriale, respectiv evaluarea rezultatelor înregistrate.

          "Cele mai importante beneficii ale implementării acestui proiect cu finanțare externă nerambursabilă sunt legate de  faptul că un număr semnificativ de tineri cu nevoi speciale beneficiază în acest fel de terapii cu adevărat inovative, pe deplin adaptate nevoilor acestora și care vor contribui esențial la recuperarea și formarea lor profesională. Implicit, acest fapt va ajuta  la pregătirea lor pentru o viață cât mai normală și cât mai puțin dependentă de sprijinul celor din jur” a afirmat președintele Consiliului Judetean Cluj, Alin Tișe.

Valoarea totală eligibilă a proiectului a fost de 1.294.562,75 lei, din care valoarea grantului SEE a fost de 1.100.378,34 lei, reprezentând 85% din finanțarea nerambursabilă, restul sumei de 194.184,41 lei fiind asigurată prin cofinanțare publică de la bugetul de stat.

0

Ca urmare a interesului manifestat de către reprezentanții mass media și a unor informații vehiculate în spațiul public, pentru o informare corectă a opiniei publice Ministerul Justiției face următoarele precizări:

  1. În cursul zilei de ieri, 01 februarie 2017, Ministerul Justiției a primit solicitarea Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție – de a transmite, până la data de 02 februarie a.c., în original, toate înscrisurile care au legătură cu elaborarea și emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului din data de 31 ianuarie 2017, prin care au fost modificate și completate Legea nr.286/2009 privind Codul penal și Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și cu proiectul de lege adoptat de Guvernul României, pentru grațierea unor pedepse.

Prin aceeași adresă Direcția Națională Anticorupție a solicitat transmiterea documentelor – rezultate ca urmare a corespondenței interinstituționale și interne, scrise sau prin poștă electronică, cu privire la cele două acte normative menționate, precum și precizarea numelui, prenumelui și a datelor de identificare a persoanelor care au participat la redactarea, întocmirea și/sau avizarea celor două proiecte de acte normative.

Conform adresei documentele au fost solicitate în interesul urmăririi penale efectuate într-un dosar aflat pe rolul Direcției Naționale Anticorupție.

Față de acest demers Ministerul Justiției subliniază faptul că modificarea legislativă menționată a fost și este asumată de conducerea Ministerului Justiției în exercitarea atribuțiilor statutare și legale. 

Considerăm că declanșarea unei anchete de către DNA cu privire la modul de elaborare a unei Ordonanțe de urgență este o gravă imixtiune în activitatea autorității executive și o afectare fără precedent a echilibrului puterilor constituționale.

  1. Totodată, Ministerul Justiției precizează faptul că nu are în vedere reorganizarea Direcției Naționale Anticorupție și a Direcției de Investigare și infirmă toate informațiile vehiculate recent în spațiul public pe această temă.

0
Fondatorul, AROBS, Voicu Oprean, se implică în noua iniţiativă antreprenorială
Peste 30 dintre cei mai proeminenţi oameni de afaceri din Transilvania au decis să finanţeze startup-uri accelerate la Cluj. Risky Business devine primul program de accelerare din România care investeşte în echipele selectate, având la dispoziţie 250.000 de euro pentru 10-15 echipe în 2017. Printre investitori sunt nume precum Andrei Dunca, fondator LiveRail, companie achiziţionată de Facebook cu 500 de milioane de dolari, Sergiu Biriș, fondatorul Zonga şi Trilulilu, Phillip Kandal, care şi-a vândut compania către Telenav cu 24 de milioane de euro, Voicu Oprean, Marcel Anghel, Călin Văduva, fondatorii unor mari companii de IT din Cluj. Risky Business este fondat și condus de antreprenorii Radu Iuhas, Bogdan Colceriu, Vlad Iuhas, Jennifer Austin și Adrian Horotan, echipă care s-a remarcat prin rezultatele pentru România obţinute la Cluj cu programul de accelerare Spherik. “Investesc în primul rând în echipa din spatele Risky Business. Am încredere că majoritatea companiilor accelerate de ei vor face titlurile ziarelor în următorii ani”, a declarat Sergiu Biriș, fondatorul Zonga şi Trilulilu. Fondul de accelerare va investi până la 20.000 de euro în 15 companii de-a lungul acestui an, iar cei 30 de investitori au şansa să coinvestească în oricare dintre acestea sume de până la 100.000 de euro, alături de Risky Business. Pe lângă investitorii proveniţi din IT, Risky Business reuşeşte să atragă în acest fond şi nume sonore din industrii tradiţionale, care cred în potenţialul acestui demers, precum Dan Pitic, fondator Perpetuum, Marcelus Suciu, fondatorul lanţului Marty Restaurants, Simion Mureșan, fondatorul Electrogrup, sau Andrei Trifan, deţinătorul francizei Subway în România. „Suntem mândri că am reunit atât de mulți investitori, diverși, cu experiență solidă, care cred în viziunea noastră și în promovarea investițiilor locale. Deși diverse structuri dedicate startup-urilor din România reușesc să atragă investitori străini, finanțatorii vor să fie aproape de startup-urile aflate la început. Dezvoltarea unei comunități locale de investitori este crucială pentru accelerarea dezvoltării tehnologice a României”, spune Jennifer Austin, cofondator al Risky Business. Pentru a selecta companiile în care să investească, Risky Business a lansat un program de accelerare găzduit în clădirea Cluj Business Center. Programul culminează cu un Demo Day în cadrul Techsylvania, conferință din domeniul tehnologiei. Anul trecut, evenimentul l-a avut pe Tim Draper, unul dintre cei mai cunoscuţi investitori la nivel mondial, ca membru al juriului care a evaluat start-up-urile. Anul acesta se preconizează prezenţa a 100 de investitori la eveniment. „Risky Business nu este o simplă asociație sau un grup de tip angel, ci o structură care vrea şi poate să investească imediat în startup-uri de valoare, atât resurse financiare cât şi susţinerea celor peste 30 de investitori. Banii sunt în cont.  Acum așteptăm startup-uri promițătoare”, spune Bogdan Colceriu, cofondator al Risky Business. Perioada de înscriere pentru programul de accelerare este deschisă până pe 15 februarie, aplicațiile fiind evaluate pe măsură ce sunt primite. Pe lângă investițiile financiare, programul mai oferă ajutor în ceea ce privește produsul, intrarea pe piață, strategia.

Realizarea unora dintre proiectele importante pentru dezvoltarea Clujului necesită susținere de la nivel central, motiv pentru care primarul Emil Boc a solicitat public celor 14 parlamentari clujeni sprijin în promovarea acestora la București. În acest sens, edilul a transmis o scrisoare deschisă fiecăruia dintre parlamentarii care pentru următorii patru ani vor reprezenta Clujul și interesele clujenilor în Parlamentul României.

Vă felicit pentru privilegiul de a reprezenta clujenii în Parlamentul României în actualul mandat şi doresc să vă transmit toată deschiderea mea în calitate de edil pentru a colabora în vederea susţinerii oricărui proiect care va contribui la dezvoltarea municipiului Cluj-Napoca. Vă asigur că veţi găsi în mine un partener pentru a vă furniza toate datele, informaţiile şi tot sprijinul necesar pentru a promova şi propune proiecte importante pentru cetăţeni.

La începutul anului 2017, cele mai importante obiective pentru care este necesar să ne unim eforturile pentru a crea contextul de implementare sunt realizarea centurii metropolitane Gilău - Apahida şi Spitalul Regional de Urgenţă.

Centura  metropolitană a municipiului figurează în Master Planul General de Transport al României sub denumirea de Drumul Trans-Regio Gilău - Apahida (TR Feleac, indicativ ET35, cod proiect RTR098 RTR099). Valoarea lui estimată este de 126,3 milioane de euro. Perioada de implementare a acestui proiect este 2017 - 2020. Vă transmitem atașat un extras din Anexa la Masterplanul General de Transport al României, unde este prevăzută centura metropolitană a Clujului și care cuprinde mai multe detalii despre acest proiect. Este important ca în acest an să înceapă și să se finalizeze studiile de fezabilitate pentru centura metropolitană.

Câteva dintre argumentele pentru demararea imediată a acestui proiect (studii de fezabilitate, exproprieri, execuţie) sunt următoarele:

- Municipiul Cluj-Napoca, pol de creștere conform HG 98/2008, primul oraș ca mărime din România (după capitala București) și cu cea mai dinamică creștere a populației (conform ultimului recensământ al INS), a realizat, în perioada septembrie 2014 - decembrie 2015, cu asistența Băncii Europene de Dezvoltare și a JASPERS, Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) pentru perioada 2016-2030. Acest studiu a scos în evidență problemele deosebite pe care zona metropolitană Cluj-Napoca le are privind traficul rutier de tranzit, precum și accesul la rețeaua națională de transport rutier pentru traficul originând în sau având destinația în zona metropolitană Cluj-Napoca:

- În vecinătatea zonei metropolitane Cluj-Napoca converg șapte tronsoane de drum național (dintre care cinci sunt drumuri europene: E81 spre NV, E60 spre V, E81 spre S, E60 spre SE și S576 spre N). Această convergență conduce la existența a 21 de relații de tranzit rutier, dintre care doar 11 sunt deservite convenabil, restul de 10 relații de tranzit rutier fiind deservite parțial inconvenabil sau totalmente inconvenabil.

- Aeroportul Internațional „Avram Iancu” (al doilea cel mai important aeroport al țării) este practic izolat din punctul de vedere al accesului rutier pentru o mare parte a zonei de captare a pasagerilor, constând în județele Bihor și Sălaj, precum și în vestul județului Cluj.

- Impactul absenței unei infrastructuri convenabile pentru traficul de tranzit rutier în zona metropolitană Cluj-Napoca a fost demonstrat în mod clar în etapa de colectare de date pentru Planul de Mobilitate Urbană Durabilă: tronsonul DN 1 la vest de Cluj-Napoca (intrarea dinspre Oradea) este mai aglomerat (MZA pentru zilele lucrătoare = 58.660) decât cea mai aglomerată arteră de intrare din București, DN 1 dinspre Otopeni, la ultimul recensământ național de circulație al CNADNR (MZA_2010 = 54.135). Conform măsurătorilor efectuate de către Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, în data de 13 noiembrie 2015, s-a înregistrat un vârf de 74.258 de vehicule pe acest tronson, valoare cu mult superioară oricărei valori înregistrate anterior pe tronsoanele de drumuri naționale și autostrăzi din România.

- Accesul la autostrada A3 din zona metropolitană Cluj-Napoca este neconvenabil, conform diagramelor prezentate în PMUD. Privind accesul la nodul rutier Gilău, cea mai mare parte a orașului se situează în izocrona de 30 de minute, inclusiv parcurile industriale Tetarom I și II. Aeroportul și parcul industrial Tetarom III sunt în izocrona de 40 de minute. Privind accesul la nodul rutier Turda, accesul este și mai puțin convenabil. În concluzie, autostrada A3 deservește în mod foarte prost al doilea cel mai mare oraș al României. În absența investiției în Centura Metropolitană Cluj-Napoca, acest status quo se va păstra și ulterior finalizării proiectelor de autostradă Turda - Sebeș, Câmpia Turzii - Ogra - Târgu Mureș și Gilău - Nădășel, reducând semnificativ utilitatea ce va fi derivată din cheltuirea fondurilor europene nerambursabile din POS-T 2007-2013 și POIM 2014-2020 pentru proiectele de autostradă menționate mai sus.

- PMUD a propus și a demonstrat matematic (cu ajutorul Modelului de Cerere de Transport pentru zona metropolitană Cluj-Napoca) beneficiul și utilitatea construcției unei centuri metropolitane extinse pentru Cluj-Napoca, evidențiind că până în 2030 aceasta ar fi deja încărcată cu un volum de trafic de de până la 85% din capacitate (adică mai mult decât oricare autostradă din România), chiar în varianta în care aceasta ar fi realizată în profil de autostradă sau drum expres.

De asemenea, centura metropolitană Cluj-Napoca este vitală şi pentru accesibilitatea la noul Spital Regional de Urgenţă. Construirea și dotarea Spitalului Regional de Urgență Cluj este cuprinsă în Acordul de Parteneriat al României cu Comisia Europeană pentru perioada 2014-2020 și este prevăzută a fi finanțată prin Programul Operațional Regional 2014-2020. Deschiderea la Cluj-Napoca a unui Spital Regional de Urgenţă ar oferi atât garanţia accesului la servicii pentru populaţia întregii regiuni, cât şi oportunitatea de a continua să construim aici un centru de excelenţă în medicină, precum şi o soluţie de a opri, pe termen lung, plecarea medicilor din ţară.

Pentru oamenii politici, a avea mijloacele de a putea susţine proiecte de asemenea anvergură este o oportunitate şi indiferent de sfera politică din care provenim, cu toţii avem un obiectiv comun: creşterea calităţii vieţii clujenilor.

Cu aleasă preţuire,

Emil BOC,

Primarul municipiului Cluj-Napoca

0

Cu referire la proiectele de modificare și completare a Codului penal și a Codului de procedură penală, precum și pentru grațierea unor pedepse, prin intermediul a două ordonanțe de urgență ale Guvernului, Direcția Națională Anticorupție consideră că modificarea cadrului legislativ în regim de urgență și în lipsa unor analize obiective care să ateste o nevoie socială imperioasă este nejustificată. Legislația penală trebuie să realizeze un echilibru între nevoia societății de a trage la răspundere toate persoanele care au săvârșit infracțiuni și drepturile fundamentale ale persoanelor cercetate ori aflate în executarea pedepselor aplicate , însă modificările propuse ar altera acest echilibru.

La o primă analiză a proiectelor amintite, facem următoarele precizări:

MODIFICĂRI COD PENAL ȘI COD PROCEDURĂ PENALĂ

1. În ceea ce privește infracțiunea de abuz în serviciu: - Se dezincriminează faptele de abuz în serviciu care provoacă o pagubă mai mică de 200.000 lei. Limita de 200.000 lei nu are nicio legătura cu decizia Curții Constituționale a României în ceea ce privește această infracțiune, cu toate că, în nota de fundamentare se invocă acest aspect. Această limită este stabilită în mod arbitrar, fără a fi justificată în vreun fel, existând posibilitatea să fie favorizate anumite persoane determinate. De asemenea, prin fracționarea unor achiziții publice în mai multe contracte cu valoare sub limita de 200.000 lei împiedică tragerea la răspundere penală pentru un eventual abuz în serviciu. Totodată, faptele săvârșite în materia achizițiilor directe, al căror prag este de 30.000 euro, ar rămâne în afara răspunderii penale. - Limitele de pedeapsă se reduc foarte mult: de la 2-7 ani la 6 luni - 3 ani, fără a se preciza care este justificarea acestor modificări. Pedeapsa scade nejustificat de mult, scăzând în consecință și termenul de prescripție la 5 ani. - Sintagma „îndeplinește un act contrar legii” nu clarifică în niciun fel problemele apărute după decizia Curții Constituționale a României nr.405/2016, și va ridica aceleași probleme de interpretare ca și până acum. - Se dezincriminează faptele care cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane, dacă nu se produce o pagubă materială, fiind plasate astfel în afara ilicitului penal numeroase fapte periculoase. Spre exemplu, se dezincriminează în parte faptele ce constituie obiectul dosarului care vizează nepunerea în funcțiune a barocamerei de la unitatea de arși a unui spital și în care s-a produs vătămarea intereselor legale ale unor persoane prin imposibilitatea tratării victimelor dezastrului de la „Colectiv”. - Sintagma „în exercitarea atribuțiilor de serviciu” e înlocuită cu „în exercitarea serviciului”. Această modificare poate constitui o problema deoarece se poate interpreta că vizează doar fapte săvârșite în timpul programului de lucru. - Plângerea prealabilă a persoanei vătămate, ca modalitate de declanșare a procesului penal, este total nepotrivită; în felul acesta, multe situații care ar trebui investigate ar putea rămâne în afara controlului justiției. Dacă autorul faptei este însuși conducătorul instituției, ar trebui sa formuleze plângere împotriva propriei persoane. În plus, se deschide posibilitatea retragerii plângerii prealabile, cu consecințele de rigoare. Plângerea prealabilă poate fi introdusă doar în termen de trei luni de când partea vătămată a cunoscut existența faptei – spre exemplu, controalele Curții de Conturi care vizează activitatea unei instituții din anul anterior nu mai pot determina formularea unei plângeri prealabile. Aceste prevederi intră în sfera legii penale mai favorabile și se aplică inclusiv cauzelor în curs, astfel încât toate dosarele aflate pe rolul instanțelor având ca obiect infracțiuni de abuz în serviciu vor fi condiționate de formularea plângerii prealabile de către persoana vătămată. Dacă o asemenea instituție va refuza formularea plângerii, se va dispune încetarea procesului penal.

2. În ceea ce privește infracțiunea de conflict de interese: - Proiectul nu lămurește sintagma „raporturi comerciale”, cum a decis Curtea Constituțională, ci elimină cu totul societățile comerciale din textul de lege. Consecința este aceea că, un funcționar va putea acorda nestingherit foloase societăților comerciale față de care acesta are sau a avut un interes. Mai mult, Curtea Constituțională remarcase doar lipsa de previzibilitate a dispozițiilor legale și nicidecum faptul că nu s-ar justifica incriminarea acestor categorii de fapte.

3. În ceea ce privește modificările cu privire la instituția „denunțătorului”: - modificările propuse vor îngreuna extrem de mult descoperirea faptelor de corupție săvârșite anterior lunii iulie a anului 2016, ceea ce echivalează cu o dezincriminare de facto a acestor fapte; - În nota de fundamentare și în expunerea de motive nu e indicat nici un argument care să justifice o asemenea modificare. - În legislația română, cauza de nepedepsire a denunțătorului pentru infracțiunile de corupție e o instituție tradițională, în vigoare în mod neîntrerupt din 1936. Întrebarea firească este: ce s-a schimbat între timp? De ce vrea Statul român sa renunțe la un instrument care s-a dovedit eficient? În foarte puține cauze, denunțătorii anunță organele de urmărire penală imediat după consumarea infracțiunii, deoarece la acel moment sunt mulțumiți de folosul primit în schimb. Din practică, s-a constatat că, denunțurile se înregistrează când apar neînțelegeri între participanții la infracțiune sau când aceștia doresc să profite de cauze de reducere a pedepselor. Nu se explică rațiunea pentru care se dorește protejarea celor care au luat mită si garantarea faptului că, după trecerea a 6 luni nu mai pot fi trași la răspundere.

PROIECT GRAȚIEREA UNOR PEDEPSE

1. Remarcăm faptul că, între infracțiunile grațiate se regăsesc abuzul în serviciu (sub toate formele sale) și infracțiunile asimilate infracțiunilor de corupție. 2. În cazul evaziunii fiscale, sunt excluse de la grațiere doar cele mai simple forme de evaziune. Cele cu adevărat grave (art. 9 din L. 241/2005) sunt grațiate în totalitate, ceea ce va avea un efect negativ pentru investigarea faptelor de corupție, pentru că multe persoane cercetate pentru infracțiuni de evaziune fiscală recunosc că banii erau, de fapt, pentru o mită. Dacă aceste persoane știu că nu vor mai fi trase la răspundere pentru evaziune fiscală, nu au nici un motiv să denunțe mita. 3. Toate persoanele condamnate care au peste 60 de ani sau un copil mai mic de 5 ani în întreținere vor fi grațiate pentru jumătate de pedeapsă, indiferent de gravitatea faptei săvârșite (lista infracțiunilor excluse de la grațiere privește doar grațierea totală, nu și grațierea a jumătate din pedeapsă).

css.php

Sustine cel mai nou ziar din Cluj!

Daca ti-a placut siteul nostru si apreciezi munca depusa de noi, ajuta-ne cu un LIKE!