Economic

0

Compania Naţională Poşta Română (CNPR) a înregistrat anul trecut un profit brut de 17,2 milioane lei, cu venituri de 1,13 miliarde şi cheltuieli de 1,11 miliarde, având ca strategie de dezvoltare creşterea şi diversificarea serviciilor.

„Să nu uităm că Poşta Română este încă tributară datoriilor din trecut. Avem amenda de la Consiliul Concurenţei, care se referă la perioada de gestiune 2011-2012, dar şi debite şi accesorii ale unor controale ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) din perioada 2003-2012.

Compania a achitat, lunar, ratele căre ANAF, în deplină concordanţă cu graficul de eşalonare a acestor amenzi asigurând, în acelaşi timp, şi o creştere etapizată, prin prioritizarea investiţiilor în funcţie de necesitatea implementării proiectelor CNPR”, a declarat directorul general al CNPR, Andrei Stănescu.

Conform opiniei auditorilor externi şi a celor mai importante instituţii financiar-bancare, situaţiile financiare oferă o imagine clară şi pozitivă în 2016, dar menţionează şi faptul că sunt necesare şi acţiuni complementare - suport ale acţionarilor în a asigura finanţarea companiei.

În acest sens, conducerea companiei preconizează finalizarea, până în septembrie, a procesului de capitalizare a CNPR de către cei doi acţionari, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi Fondul Proprietatea, asigurându-se astfel premisele necesare unei noi etape de dezvoltare şi modernizare a companiei.

Anul trecut, una dintre cele mai importante revendicări ale sindicaliştilor din CNPR a fost majorarea cu 200 de lei brut a salariului. Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi posibilitatea de a se pensiona anticipat, mii de poştaşi au ieşit în stradă în semn de protest. O altă problemă ridicată a reprezentat-o posibilitatea de angajare pe termen limitat, de 30 de zile, a unor înlocuitori pentru agenţii de la sate angajaţi pe posturi unice.

0

Industriaşul care conduce grupul Serviciile Comerciale Române (SCR), Ştefan Vuza, se bazează pe ajutorul holdingului Tricon pentru a cumpăra activele viabile ale combinatului din Râmnicu Vâlcea. Fabrica de celuloză şi hârtie Someş Dej nu mai este vehiculată printre societăţile componente ale viitoarei Companii Române de Chimie (CRC), cu toate că la un moment dat era inclusă în angrenajul format din Oltchim şi Chimcomplex.  

„Inițiatorii acestui proiect de pionierat economic reprezintă puternice firme de succes din domeniul producției chimice cărora li s-au alăturat, din comerțul internațional, gigantul american Tricon Energy, cu o cifră de afaceri de 6 miliarde dolari, precum și bănci, și instituții financiare internaționale. La acest proiect se lucrează de peste 3 ani, iar acum Chimcomplex este pregătit să depună în 26 iunie  oferta de achiziționare a combinatului din Râmnicu Vâlcea”, conform conducerii SCR.

Aceasta a constatat că în 1990 industria chimică românească a realizat o producție record de 36 miliarde de euro, dar de atunci au dispărut 85 de producători de cauciuc sintetic, mase plastice, fibre sintetice sau coloranți. 2015 a însemnat o producție de doar 10 miliarde de euro, iar România a ajuns să importe produse chimice de 8 miliarde.

Copiem modele de succes din vecini

„A fost nevoie de timp pentru a se forma o clasă de antreprenori români cu adevărat profesioniști, competenți, care au potențial și curaj de a relansa acest domeniu pornind de la două combinate chimice – Chimcomplex și Oltchim - ce vor forma nucleul acestui ambițios proiect național.

Aceste două combinate, deși cu traiectorii diferite în ultimii 10 ani - primul devenind foarte competitiv datorită investițiilor făcute în urma privatizării - 70 de milioane de euro în tehnologii, iar al doilea fiind în dificultate (economică, de imagine și socială) pot deveni inima CRC la care ulterior să se alăture și alte societăți funcționale din ceea ce a fost industria chimică a României.

Pe această platformă industrială se vor prelucra sare, calcar, var, gaze naturale, propilenă și se va produce sodă caustică sau produse clorosodice, solvenți, polioli – polieteri, oxoalcooli și plastifianți. Înființarea CRC urmează exemplele din alte țări vecine. De exemplu, Polonia, unde în urmă cu 10 ani s-a relansat producția de îngrășăminte chimice prin unificarea unui număr de 16 combinate chimice de stat și private într-o nouă companie - Grupa Azoty".

Promisiuni a la Vuza: 10.000 de joburi, afaceri de 250 de milioane

"Lansarea CRC vine într-o perioadă când autoritățile guvernamentale românești au început să manifeste interes pentru sprijinirea capitalului autohton și avem încredere că vor acorda o atenție reală acestei inițiative benefice României pe toate planurile (se vor înfiinţa peste 10.000 de locuri de muncă, se vor dezvolta afacerile companiilor autohtone, atât pe orizontală, cât și pe verticală, va crește baza de impozitare pentru bugetele locale și centrale)

CRC va porni de la o cifră de afaceri de 250 de miliarde de euro și se va consolida în primii doi ani prin realizarea unui număr important de investiții care vor crea condiții pentru funcționarea la capacitate a instalațiilor existente la Borzești și la Vâlcea. Se vor mări capacitățile de producție a instalatiilor de clorură de calciu, clorură de var, clorură ferică și sodă caustică de la Borzești și va crește gradul de utilizare a capacităților la instalațiile de polioli, oxoalcooli și plastifianți de la Râmnicu Vâlcea".

Viziune feerică pentru o industrie aflată în suferinţă

"Această etapă de consolidare va continua în următorii 3-5 ani cu o dezvoltare reală a cifrei de afaceri de până la 1 miliard de euro prin investiții în instalații noi, atât la Borzești, cât și la Vâlcea. Se va construi o instalație de sare recristalizată, instalații de pesticide la Borzești și instalații de oxid de etilenă și de olefine la Vâlcea, unde se vor repune în funcțiune fabricațiile de pe fluxul PVC.

Programul investițional preconizat se ridică la 275 milioane de euro. CRC va atrage în această structură și alte combinate chimice din țară, urmând să fie elaborată o politică de investiții comună, de dezvoltare a bazei tehnico-științifice și de învățământ, urmărind de fapt dezvoltarea României”, au transmis reprezentanţii SCR.

SCR cuprinde 19 firme, cele mai importante fiind Chimcomplex Borzești, Uzuc Ploiești, Sinterom Cluj, Someş Dej. În 2016, statul român a scos Oltchim la vânzare pe nouă pachete de active. Planul de reorganizare prevede vânzarea acestora pentru cel puţin 307 milioane de euro. Oltchim a intrat în procedură de insolvenţă în 2013, iar consorţiul format din Rominsolv şi BDO Busines Restructuring a fost numit administrator judiciar.

Companiile care vor cumpăra activele nu preiau datoriile combinatului, dar nici contractele cu clienţii nu sunt transferate către cumpărători, care nu au nicio obligaţie de a prelua actualii angajaţi, arată consultantul pentru privatizare, AT Kearney Management. Oltchim a înregistrat în primele nouă luni ale anului trecut un profit net de 16,1 milioane lei, comparativ cu pierderi de 15,7 milioane în perioada similară din 2015.

0

Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a actualizat lista localităților eligibile pentru măsuri de intervenție publică în cadrul proiectului LEADER 2014-2020, privind inztroducerea internetului de mare viteză.

Pe lista ANCOM a comunelor din Cluj care vor beneficia de acest serviciu se află Cuzdrioara (Valea Gârboului), Aghireşu (Arghişu, Dâncu, Dorolţu, Inucu, Ticu-Colonie), Frata (Oaş, Olăroiu), Moldoveneşti (Pietroasa, Podeni), Sâncraiu (Alunişu, Horlacea) şi Tritenii de Jos (Clapa).

În urma unei consultări publice, ANCOM a confirmat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale lista localităților încă neaacoperite de rețele de comunicații electronice în bandă largă de mare viteză la puncte fixe la 31 ianuarie în aria celor 37 de grupuri de acțiune locală (GAL) selectate de MADR pentru implementarea măsurilor de intervenție publică în domeniul comunicațiilor electronice în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

684 localităţi fără rețele de comunicații electronice în bandă largă de mare viteză

Consultarea publică a vizat 1.148 de localități (sate și orașe mici de până la 20.000 de locuitori) din aria teritorială indicată. Dintre acestea, la 31 ianuarie nu erau încă acoperite de rețele de comunicații electronice în bandă largă de mare viteză la puncte fixe 684, care aveau 222.004 locuitori.

A rezultat că în ultimii doi ani 300 de localităţi, care au 183.536 de oameni, au intrat în aria de acoperire a rețelelor de comunicații de bandă largă de mare viteză. În alte 149 de localități, cu 47.644 de oameni, operatorii și-au manifestat intenția ca în următorii trei ani să instaleze pentru prima dată o rețea de comunicații electronice în bandă largă de mare viteză la puncte fixe.

Modernizare şi construcţie

În localitățile care nu sunt deservite de rețele de comunicații electronice în bandă largă de mare viteză la puncte fixe pot fi implementate măsuri de intervenție publică (construcție/modernizare de rețele) în vederea furnizării de servicii de comunicații electronice în bandă largă de mare viteză.

Reţelele de comunicaţii electronice de bandă largă de mare viteză sunt în măsură să susțină servicii de comunicații electronice care să asigure viteze de transfer al datelor (download) de minim 30 Mbps, iar disponibilitatea serviciilor furnizate la vitezele de transfer menționate să poată fi asigurată permanent, independen de intervalul orar sau de volumul datelor transferate.

0

Consiliul de Administraţie (CA) al combinatului Teraplast a decis aprobat contractarea de credite de investiţii şi linii de creditare de 51,6 milioane de lei.

Procesatorul de PVC va accesa un plafon global de exploatare utilizabil sub formă de linii de credit de 27,9 milioane de lei, credite pentru investiţii de 17,3 milioane  lei şi un „commercial agreement” de 6,3 milioane. A fost aprobată şi garantarea de către Teraplast a creditelor accesate de la Banca Transilvania (BT) Cluj de către subsidiarele grupului industrial bistriţean, până la maximum 6,2 milioane de euro.

Grupul şi-a bugetat pentru acest an afaceri de 434,6 milioane lei şi un profit net de 38,1 milioane. Valoarea estimată a profitului înainte de impozitare în 2017 este de 63,3 milioane de lei. În primele trei luni din 2017 grupul a realizat afaceri de 66,5 milioane, un profit net de 1,6 milioane şi unul brut de 6,6 milioane. Acţionarii Teraplast au aprobat acordarea unui dividend de 0,016 lei/acţiune şi alocarea pentru fiecare acţionar a câte unei acţiuni gratuite la fiecare 1,95 titluri deţinute.

Schimbări repetate la vârf

Teraplast, cel mai mare procesator de PVC din România și unul dintre principalii producători de materiale pentru piața construcțiilor și instalațiilor, a numit-o pe Mirela Pop în funcția de director general, după ce CA a aprobat încetarea, prin acordul părților, a mandatului lui Mihai Hoţoleanu.

Acum societatea activează în parcul industrial Teraplast Bistriţa, pe 20 ha. Grupul include societatea Teraplast, subsidiarele Plastsistem, Teraglass (din 2015), Teraplast Moldova, Teraplast Logistic (din 2016), Politub (entitate controlată în comun). Cel mai mare acţionar al Teraplast este omul de afaceri clujean Dorel Goia, cu 46,7% din capitalul social, în timp ce fondul KJK are 10,03%.

Un om cu performanțe dovedite

“Odată cu hotărârea lui Mircea Hoţoleanu de a părăsi compania din motive personale, am decis să promovăm în funcția de director general un om cu performanțe dovedite în cadrul grupului”, a declarat Dorel Goia, președintele CA. Grupul a obţinut anul trecut un profit net de 40 de milioane de lei, la o cifră de afaceri de 398 de milioane.

Dorel Goia, un om cu aţiuni în mai multe companii

O altă companie din domeniul construcțiilor la care Goia este acționar e ACI Cluj. Acesta este cotat cu o avere de 55 de milioane de euro în Top Capital. Goia mai controlează afacerile La Casa (reţea de panificaţie şi restaurante), Maestro Business Center (centru de afaceri) şi are deţineri pe piaţa de capital şi investiţii imobiliare. El este asociat cu preşedintele BT, Horia Ciorcilă, în mai multe afaceri, îndeosebi în sectorul dezvoltărilor imobiliare.

0

Titlurile Banca Transilvania (BT) Cluj, cotate de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), s-au remarcat la finalul săptămânii trecute cu o creştere de 3%, la 2,91 lei/unitate, maximul ultimilor nouă ani, conform raportului de piaţă a companiei de intermediere financiară Prime Transaction.

Acţiunile BT au fost şi cele mai tranzacţionate în cadrul şedinţei de vineri, schimburile pe acest simbol fiind în valoare de 10,4 milioane de lei. Profitul net al BT pe primul trimestru al anului este de 246 de milioane de lei, iar cel al grupului financiar BT, de 267 de milioane.

„A fost un început de an bun, cu rezultate conform obiectivelor şi aşteptărilor. Datorită perspectivelor dezvoltării economice din România suntem încrezători privind continuarea planurilor ambiţioase de creştere şi consolidare a băncii şi a grupului BT. Suntem atenți la oportunităţile pieței bancare locale şi investim în digitalizare”, a declarat Horia Ciorcilă, preşedintele BT.

Banca Transilvania are un portofoliu de 2,9 milioane carduri, care a generat tranzacții cu 23% mai mari față de perioada similară a anului precedent. Banca din Cluj a acordat 5 milioane de lei unor programe din domenii precum educație financiară şi antreprenorială, sport, cultură şi cauze sociale. BT se afla la finele lui 2016 pe locul doi în topul băncilor din România în funcţie de active, după BCR şi înaintea BRD.

Cum a evoluat piaţa pentru Banca Transilvania?

Piaţa a avut o evoluţie pozitivă în ultima zi de tranzacţionare a săptămânii, opt dintre indicii BVB încheind şedinţa în creştere. Volumul înregistrat a fost de 37,6 milioane de lei. „Cu excepţia BET-NG, care a avut o depreciere minoră (-0,23%), toţi ceilalţi indici au înregistrat aprecieri”, potrivit Prime Transaction. Fondul Proprietatea a avut o creştere de 1,20%, până la 0,92 lei/acţiune.

Acţiunile OMV Petrom au scăzut cu 0,6%, la 0,33 lei în urma unui rulaj de 4,3 milioane de lei. Vineri au fost tranzacţionate schimbate titluri BRD de 3,8 milioane de lei, preţul de închidere fiind de 12,8 lei/acţiune. Locul patru în topul lichidităţii a revenit Transgaz, cu un rulaj de 3,6 milioane de lei. Cotaţia a urcat cu 0,48%, la preţul de 419 lei/unitate. Titlurile Digi Communications au închis şedinţă în stagnare, la un preţ de 40,5 lei/acţiune, pe un volum de 0,95 milioane lei.

Indicele BET, care arată evoluţia celor mai lichide 12 acţiuni, a crescut cu 0,67%, iar BET-Plus, cele mai lichide 40 de acţiuni, a înregistrat un avans de 0,71%. BET-FI, al societăţilor de investiţii financiare plus Fondul Proprietatea, s-a apreciat cu 0,92%. Indicele extins BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a urcat cu 0,58%, iar BET-BK, reperul de randament al fondurilor de investiţii, cu 0,77%.

0
În perioada martie-mai au avut loc în 20 județe întâlniri de lucru organizate de către direcțiile agricole ca urmare a solicitării Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ținând cont de obiectivul fixat prin programul de guvernare referitor la înregistrarea a 14 produse cu indicație geografică protejată (IGP) până în 2020. În județele Cluj, Tulcea, Galați, Brăila, Brașov, Vâlcea, Hunedoara, Sibiu, Arad, Mureș, Neamț, Suceava, Bistrița Năsăud, Maramureș, Sălaj, Bihor, Satu Mare, Botoșani, Iași și Bacău au avut loc prezentări ale legislației europene și naționale ce reglementează modul de obținere a recunoașterii la nivel european al unor produse cu caracteristici speciale, cu tradiție de producere și cu o calitate superioară. La aceste întâlniri au participat persoane din diferite sectoare: mici fermieri, producători agricoli, procesatori din domeniul agroalimentar, reprezentanți ai grupurilor de acțiune locală, ai fundațiilor și asociațiilor. Au fost prezenți președinții consiliilor județene, prefecți, primari, directori ai instituțiilor publice, factori de decizie locali care pot determina evoluții pozitive în dezvoltarea segmentului de produse cu indicație geografică.
Un singur produs românesc cu origine protejată
Au fost identificate o serie de produse cu potențial de înregistrare pe schemele de calitate europene și naționale dintre care salinate de Turda, telemea de Vaideeni şi de Sibiu, brânză de burduf de Bran sau de Gulianca, gem de rabarbăr, salată tulceană cu icre de știucă, virșli de Hunedoara, pâine de Pecica, salam de Nădlac, usturoi de Copălău, ceapă de Pericei, şuncă ardelenească, varză de Toboliu, bere nemțeană, cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei. România are înregistrate acum ca indicații geografice patru produse alimentare: magiunul de prune de Topoloveni (IGP), salamul de Sibiu (IGP), novac afumat din Țara Bârsei (IGP), telemea de Ibănești (denumire de origine protejată - DOP). Alte trei produse se află în analiză la Bruxelles: cârnați de Pleșcoi (IGP), scrumbie de Dunărea afumată (IGP), cașcaval de Săveni (IGP). Tot ca indicații geografice protejate sunt înregistrate și se află într-un proces de verificare nouă băuturi spirtoase: Vinars Târnave, Segarcea, Murfatlar, Vaslui şi Vrancea, palincă, horincă de Cămârzana, ţuică de Argeș sau de Medieșu Aurit.
Afacere de familie de 15 milioane de euro
Una dintre galeriile din Salina Turda este folosită acum pentru maturarea unor preparate din carne de porc, sub denumirea de salinate, produse atestate ca tradiționale, în urma unei investiții de 100.000 de euro a societății CIA Aboliv. Porcii nu sunt crescuți în fermă, ci provin din gospodăriile localnicilor, din rasele Marele Alb și Bazna. Afacerea de familie de pe platforma din Mihai Viteazu a debutat în 1992, iar acum a ajuns la 15 milioane de euro pe an și la 350 de angajați.

0

Persoanele juridice vor putea opta, din iunie, pentru a li se comunica prin mijloace electronice de transmitere la distanţă actele administrative fiscale emise în formă electronică de către organul fiscal central, prin accesarea serviciului Spaţiul Privat Virtual (SPV), a anunţat Alin Radu Răducu, inspector superior la Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca.

Printr-un ordin al mininistrului s-a aprobat procedura de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanţă între Ministerul Finanţelor Publice - organul fiscal central şi persoanele fizice, persoanele juridice şi alte entităţi fără personalitate juridică.

SPV este disponibil în prezent persoanelor fizice pentru comunicarea prin mijloace electronice la distanţă a actelor administrative fiscale emise în formă electronică , precum şi alte documente sau informaţii emise de organul fiscal central. În cazul utilizării SPV nu se mai utilizează altă modalitate de comunicare a actelor fiscale.

Persoanele juridice sau alte entităţi fără personalitate juridică se identifică electronic cu certificate calificate, iar persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent ori exercită profesii libere se identifică electronic cu certificate calificate numai pentru obligaţiile fiscale pentru care se identifică prin codul de înregistrare fiscală sau codul unic de înregistrare.

Ce se transmite prin spaţiul virtual

Persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent ori exercită profesii libere se identifică electronic prin: certificate calificate; NPOTP (identificatorul persoanei fizice şi cod de autentificare însoţit de o parolă valabilă pentru o singură sesiune de lucru).

Documente fiscale prin SPV

Categoriile de documente ce se pot comunica prin SPV sunt declaraţii fiscale întocmite de persoana fizică, persoana juridică sau entitatea fără personalitate juridică; cereri adresate MFP/ANAF pentru obţinerea unor informaţii sau documente în legătură cu situaţia fiscală personală; acte administrative fiscale, acte de executare mise de MFP/ANAF; documente sau acte emise de acestea la cererea persoanei fizicesau juridice.

În SPV sunt disponibile şi registrul documentelor electronice comunicate în ultimii doi ani; informaţii referitoare la istoricul acţiunilor; informaţii cu privire la obligaţiile de plată; informaţii cu privire la livrările/ prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional; informaţii relevante, rezultate ca urmare a analizei de risc, în vederea înştiinţării contribuabililor în scopul conformării voluntare.

0

Amethyst, primul lanţ de clinici de radioterapie oncologică care s-a extins în Europa pornind din România, a înregistrat venituri facturate de 2,4 milioane de euro în primele trei luni ale anului, dar business-ul este afectat de o scădere a fluxului de numerar de 1,5 milioane de euro reprezentând rambursări întârziate de casele judeţene de asigurări de sănătate (CJAS) ale costurilor cu tratamentele.

În ciuda acestei situaţii, cele două clinici Amethyst operaţionale în România, una în Otopeni şi una în Cluj-Napoca, au continuat să asigure tratamente oncologice cu radioterapie pentru diverse forme de cancer.

Cele două clinici sunt rezultatul unei investiţii de 18 milioane de euro, din care echipamentele speciale au costat 10 milioane, şi asigură 161 de locuri de muncă, dintre care 92 ocupate de medici şi asistente cu înaltă specializare în radioterapie şi oncologie, ce asigură tratamente pentru 350 de pacienţi lunar.

Plătim asigurări toată viaţa, statul se face că plouă

„Sperăm că într-o bună zi sistemul asigurărilor de sănătate va admite că oamenii care şi-au plătit toată viaţa la asigurările de sănătate trebuie să beneficieze de condiţii decente în timpul tratamentelor”, a declarat Barbara Werchowiecka-Rusinek, director general al Amethyst Group. Pentru 2017, conducerea Amethyst se aşteaptă la rezultate mai bune pe fondul îmbunătăţirii continue a parteneriatelor cu CJAS, ceea ce le-ar permite acţionarilor să reia programul de extindere în ţara noastră.

Cu şase clinici în România, Polonia, Franţa şi Germania, Amethyst caută să se extindă în întreaga Europă. Clinicile Amethyst sunt operate de către compania Radiotherapy LTD. Printre marii operatori de servicii medicale din România se mai numără Regina Maria, MedLife, Medicover, Sanador, Monza, Polisano, Hiperdia, Gral, Affidea sau Arcadia.

0

Rompetrol Downstream, compania de retail a KMG International, va amplasa staţii de încărcare în benzinăriile sale, vizate fiind îndeosebi cele din Transilvania, Banat şi Bucureşti.  

Compania a deschis prima benzinărie dotată cu stații de încărcare a mașinilor electrice la București, continuând astfel angajamentul grupului în ceea ce privește găsirea de soluții durabile într-o lume a hidrocarburilor în continuă schimbare.

Piaţa automobilelor electrice e în fază incipientă

“Tendințele globale și transformările de business din domeniul industriei de petrol și gaze sunt subiecte pe care le urmărim îndeaproape. Chiar daca piața automobilelor electrice din România se află într-o fază incipientă, nu putem ignora preocuparea internațională în ceea ce privește diversificarea surselor de energie.

Încercăm să implementăm noi tehnologii pentru a ne dezvolta gama de produse și servicii, precum și pentru a satisface nevoile clienților, având în același timp grijă de mediul înconjurător”, a declarat Vlad Rusnac, directorul Rompetrol Downstream.

Programul strategic al României

Stația de încărcare rapidă este în linie cu programul strategic al României, parte din strategia Uniunii Europene în domeniul energiei alternative, fiind un proiect destinat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră și costurile legate de combustibil.

Alimentarea se efectuează prin curent alternativ și continuu de 22 kW, fiind compatibilă cu orice tip de autovehicule vândute în Europa și Asia. Pot fi alimentate două mașini în același timp: un vehicul electric poate să-și încarce bateria la 80% în doar 20 de minute, comparativ cu 7-8 ore încărcarea obișnuită. Serviciul este oferit gratuit tuturor celor care dețin mașini electrice sau hibride.

Investițiile în stații noi cu puncte electrice de încărcare vor fi finalizate până la sfârșitul anului 2017 și se ridică la 10 milioane de dolari, iar proiectul vizează construirea a opt benzinării cu stații de încărcare de 50 kW în Baia Mare, Timișoara, Câmpulung Moldovenesc, București și alte zone.

Investigaţii de milioane pe piaţa auto

Anul trecut în România au fost vândute 1.183 mașini electrice și hibride, comparativ cu 496 de vehicule în 2015. Din 2014, când a fost inițiat proiectul de rebranding al benzinăriilor, valoarea investițiilor KMG International în sectorul de retail depășește 70 de milioane de dolari.

Rețeaua de distribuție a carburanților KMG este formată din 740 de puncte de alimentare. Nivelul total al investițiilor realizate de grup în România din 2007 și se ridică la 4 miliarde de dolari, în timp ce nivelul contribuțiilor sale către bugetul de stat în perioada 2007-2016 depășește 13 miliarde de dolari. Principalii săi concurenţi pe piaţa românească sunt OMV - Petrom, MOL, Lukoil, Socar, Nis - Gazprom.

0

Grupul german Bosch a avut anul trecut în România vânzări totale nete de 2,7 miliarde de lei, în creştere cu 58% faţă de 2015.  

“2016 a fost un an cu o creștere dinamică pentru Bosch în România, care continuă să fie o piață importantă pentru grup. În primul trimestru din 2017, compania noastră a atins o creștere semnificativă, cu două cifre, a vânzărilor. Bosch numără în prezent 4.800 de angajați în România, cu 50% mai mult față de anul trecut. Numărul angajaților va continua să crească și în acest an, mai ales pentru locațiile din Blaj, Cluj și Timișoara”, a declarat Mihai Boldijar, director Bosch România.

Anul trecut, Bosch a investit 282 milioane de lei pe piața din România pentru dezvoltarea locațiilor de producție pentru soluții de mobilitate și a activităților de cercetare și dezvoltare. La fabrica de componente auto electronice din Jucu (județul Cluj), Bosch produce unități electronice de control pentru asistență la condus și pentru siguranță în trafic și crește confortul condusului.

Pentru a răspunde cererii mari de dezvoltare profesională a angajaților, Bosch construiește în parcul industrual Tetarom III un centru multifuncțional, dedicat formării elevilor în cadrul sistemului de învățământ dual și dezvoltării continue a angajaților din România.

Laborator la centrul de inginerie

O altă investiție importantă a fost noul laborator de la centrul de inginerie din Cluj-Napoca, dotat cu tehnologie avansată pentru operațiuni hardware și mecanice, precum testarea și verificarea calității produselor. Centrul este deservit de peste 170 de ingineri, care lucrează la aplicații precum asistența la condus și conducerea automatizată, soluții pentru internetul lucrurilor și dispozitive conectate. Centrul își va extinde operațiunile în România în următorii doi ani.

Grupul Bosch are 390.000 de angajați și a înregistrat vânzări de 73,1 miliarde de euro în 2016. Operațiunile sale sunt structurate în patru sectoare: soluții de mobilitate, tehnologie industrială, bunuri de larg consum și tehnologie pentru construcții și energie. Grupul are 450 de filiale și companii regionale în 60 de țări. Bosch are 59.000 de angajați în cercetare și dezvoltare în cele 120 locații din lume.

css.php

Sustine cel mai nou ziar din Cluj!

Daca ti-a placut siteul nostru si apreciezi munca depusa de noi, ajuta-ne cu un LIKE!