Cultural

0

Festivalul "Romania Autentica" va avea loc de Sanziene la Iasi si Targu Jiu! Pe 24 iunie, acasa la Creangă şi la Brâncuşi, romanii sunt aşteptaţi să sărbatorească ziua iei. Cea de a doua ediţie a festivalului îşi propune să adune peste 10.000 de oameni îmbrăcaţi în straie populare.

Festivalul are ca principal obiectiv promovarea tradiţiilor şi meştesugurilor românesti şi  a frumuseţii meleagurilor româneşti. Vom vibra cu toţii pe ritmurile celor mai frumoase melodii de inspiraţie tradiţională, cinstind frumuseţea portului nostru popular.
Festivalul RomânIa autentică la Hobiţa, Iaşi şi Tg. Jiu

Evenimentul va fi prezentat de Măriuca Mihăilescu, jurnalist la televiziunea publică. Daca anul trecut a prezentat evenimentul alaturi de Valentin Sanfira, la Hobiţa, acasă la Brancusi, anul acesta Măriuca celebrează sărbătoarea iei, chiar acasă, la Iaşi.

La eveniment vor lua parte o serie de artişti consacraţi, iar spectacolul va fidifuzat de TVR. Pe scenă vor urca: Laura Lavric, Vasilica Tataru, Sofia Vicoveanca,  artiştii ieşeni Asociaţia Doina Iasului, Ştefan Pintilie, Sabina Ursache,  Constantin Bahrin, Biatrice Duca, Stefan Deaconiţa,  Maria Salaru, Orchestra Lautarii & Nicolae Botgros, Ion Paladi şi mulţi alţii.

Participanţii vor putea sa încerce cele mai frumoase meşteşuguri românesti: olarit, sculptat, tors lână sau cusut semne populare. Frumuseţea portului va putea fi admirată într-o paradă a costumului tradiţional pe traseul Palatul Roznovanu - Palatul Culturii.

Evenimentul RomânIA Autentică este organizat de către Asociaţia Naţională a Antreprenorilor, împreună cu Primăria Municipiului Iaşi, Consiliul Judetean Gorj, Primăria Târgu Jiu, Primăria şi Consiliul local Peştişani şi Flori de IE.

Ia-ţi IA cu tine şi vino la cel mai mare festival autentic românesc!

0

De Sânziene, pe 24 iunie 2017, Consiliul Județean Gorj împreună cu Primăria Peștișani și Primăria Municipiului Târgu Jiu, Asociația Națională a Antreprenorilor și Asociația ” Flori de Ie”  vă invită să participați la cea de-a doua ediție a Festivalului ”RomânIA Autentică”.

Anul acesta, ”RomânIA Autentică” va avea loc, atât în Gorj-la Târgu Jiu și Hobița, cât și la Iași. Organizatorii principali ai evenimentului își propun să adune peste 10.000 de oameni îmbrăcați în straie populare.

La Târgu Jiu, în Parcul Coloanei Fără Sfârșit, la ora 10.00, obiceiurile de Sânziene vor deschide marea sărbătoare a costumului popular gorjenesc. La fel ca și anul trecut, momentele artistice vor fi coordonate de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, Ansamblul Artistic Profesionist ”Doina Gorjului”  și Școala Populară de Artă din Târgu Jiu. Sunt așteptați să participe sute de copii și membri ai ansamblurilor sau grupurilor de dans din localitățile județului, care se vor prinde într-o horă a iei sub semnul tricolorului.

Spectacol folcloric la RomânIA Autentică

În aceeași zi,  sărbătoarea va continua cu o serbare câmpenească la  Hobița, satul natal al lui Constantin Brâncuși.  În ziua de Sânziene, Hobița  vă așteptă cu expoziții și demonstrații ale meșteșugarilor populari, mâncare tradițională și multă voie bună.  Programul artistic va debuta la ora 12.00 iar pe scena festivalului vor evolua ansambluri din toate zonele județului, cum ar fi Ansamblul ”Roua” din Cloșani, Ansamblul ”Cânt și Joc” din comuna Peștișani, Ansamblul ”Brâulețul” din comuna Bălcești, Ansamblul ”Maria Apostol” din comuna Bâlta, Ansamblul ”Liviu Dafinescu” din comuna Baia de Fier, Ansamblul ”Flori de Joc” din comuna Țânțăreni,  Ansamblul ” Altița Bărbăteștiului” din comuna Bărbătești,  Ansamblul ” Cununița” din comuna Dănciulești,  Ansamblul ” Bobocelu” din comuna Crușeț,  Ansamblul ”Brâulețul” din orașul Turceni,  ansambluri și grupuri vocale ale Școlii Populare de Artă din Târgu Jiu.

Interpreţi care fac cinste costumului popular

În spectacolul de gală al Festivalului ”RomânIA Autentică”, vor urca pe scena Festivalului nume mari precum: Niculina Stoican, Maria Dragomiroiu, Nicoleta Voica, Veta Biriș, Alexandru Brădățan, Andreea Haisan, Maria Loga, Victorița Lăcătușu, Valentin Sanfira, Claudia Torop, Roberta Crintea, Alexandra Bleaje, Marian Mendregoniu, Georgiana Bârsac, Natalia Gojanu, Roxana Croitoru precum și alți invitați speciali din toate zonele țării.

Ansamblul Artistic Profesionist ”Doina Gorjului” va străluci pe scena Festivalului ”RomânIA Autentică”, programul artistic fiind coordonat de către domnul Gheorghe Porumbel la fel ca și anul trecut. Orchestra ansamblului va fi dirijată de maeștrii Marcel Parnica și Aurel Blondea iar corpul de balet va fi coordonată de maestrul coregraf Valeriu Saraolu.    Festivalul  ”RomânIA Autentică”  este deja un element disctinctiv când vine vorba de evenimente culturale românești. Participanții vor avea parte de o sărbătoare a tradițiilor, iilor și meșteșugurilor populare românești, precum odinioară.

La Iaşi

La Iaşi, frumuseţea portului din trecut va putea fi admirată în cadrul Festivalului ”RomânIA Autentică” într-o paradă a costumului tradițonal pe traseul Palatul Roznovanu – Palatul Culturii.

Pentru că ne-am dorit ca acest festival să aibă continuitate dar și să devină emblematic în rândul manifestărilor de promovare a culturii și tradițiilor românești, Oltenia și Moldova îşi vor uni inimile sub semnul iei, într-o uriaşă horă a Sânzienelor.

Nu uitați, biletul de intrare este IA!

Hai să dăm mână cu mână la cea de a doua ediție a Festivalului RomânIA Autentică!

Program Festivalului RomânIA Autentică

  TÂRGU-JIU

Ora 10.00-11.00  - Moment artistic „ SÂNZIENELE”, HORA IEI

  Parcul Coloanei Fără Sfârșit-Municipiul Târgu Jiu                                                                                 

Participă: Ansamblul Artistic Profesionist ”Doina Gorjului”, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, Școala Populară de Artă din Târgu Jiu, ansambluri și formații folclorice din județ și din Municipiul Târgu Jiu etc.

 

 HOBIȚA ( în Poiana Mare )

  

   Ora 12.00- 16.00- Program artistic cu ansambluri folclorice, grupuri de dansuri și vocale ai Școlii Populare de Artă din Târgu Jiu și din județ, care vor evolua pe scena festivalului

Ora 16.00-19.00- Spectacol susținut de ANSAMBLUL ”MARIA LĂTĂREȚU” al Școlii Populare de Artă din Târgu Jiu

Ora 20.00-24.00-Spectacol ANSAMBLUL ARTISTIC PROFESIONIST ”DOINA GORJULUI” și invitații săi

Își dau concursul:

-Orchestra ansamblului dirijată de maeștrii Marcel Parnica și Aurel Blondea

-Corpul de balet  condus de maestrul coregraf Valeriu Saraolu

-Soliștii: Maria Loga, Victorița Lăcătușu, Valentin Sanfira, Claudia Torop, Roberta Crintea, Alexandra Bleaje, Marian Medregoniu, Georgiana Bârsac,Natalia Gorjanu și Roxana Croitoru

INVITAȚI SPECIALI: Niculina Stoican, Maria Dragomiroiu, Nicoleta Voica, Veta Biriș, Alexandru Brădățan, Andreea Haisan.

 Pe tot parcursul festivalului vor avea loc expoziții și demonstrații de meșteșuguri populare

 

0

Asociația Vostok în partneriat cu Centrul Rus de Știință și Cultură București a organizat la Bastionul Croitorilor un eveniment destinat culturii și vieții politice, sociale și economice ale Federației Ruse. Acest eveniment a marcat atât Ziua Limbii Ruse cât și Ziua națională a Rusiei.

Scopul evenimentului a fost promovarea culturii ruse în Cluj-Napoca familiarizarea publicului larg cu specificul culturii rusești, promovarea cooperării și a dialogului intercultural și combaterea rasismului, xenofobiei şi intoleranţei.

În cadrul acestui eveniment au fost organizate activități precum: Expoziții de fotografie- fotografii care prezentau peisaje geografice și persoane politice importante din Federația Rusă, Expoziție de costume tradiționale rusești, Concurs de cultură generală cu premii despre geografia, istoria și cultura rusă. La fiecare întrebare corectă, participantul primește un mic premiu (mici statuete, dulciuri, stegulețe și cărți,precum și echipamente IT). Expuneri literare – proză și poezie rusească, Degustare de ceai rusesc și dulciuri, proiecția unui film rusesc.

”Acest eveniment marchează două date importante. Pe data de 6 iunie sărbătorim Ziua de naștere a lui Alexandr Puskin, această zi fiind declarată și Ziua Limbii Ruse. Mă bucur că în librăriile din România sunt cărți în traducerea scriitorilor ruși. Acest lucru înseamnă că interesul față de literatura rusă se păstrează în rândurile cititorilor. Clujul este o capitală dezvoltată a culturii și științei și astfel a avu ocazia să cunoască o serie de scriitori ruși, prezenți la diverse lansări. Literatura contemporană a Rusiei este în plină dezvoltare. Iar pe Data de 12 iunie marcăm Ziua Națională a Rusiei. Această zi este foarte importantă pentru noi rusii, ne adunăm în Piețele din orașele noastre, și pe lângă concerte și divertisment ne gândim ce putem face pentru țara noastră. Tot ce facem noi aici, are dublu rol,  în primul rând sărbătorirea acestor două ocazii și în al doilea rând dorim să aflăm mai multe despre Rusia. Am ales un slogan pentru Centrul de la București: Să redescoperim Rusia împreună. Aveți la dispoziție centrul rus din cadrul UBB de unde puteți afla mai multe despre Rusia”, a precizat Natalia Muzhennikova, directorul Centrului Rus de Știință și Cultură București

Un eveniment inedit a fost premierea învățătorului din comuna Râșca pentru o carieră frumoasă de 40 de ani în slujba elevilor. Acum, la sfârșit de carieră, învățătorul are bucuria ca un elev de al său să strălucească la matematică. Astfel, Gligan Flaviu, elev în clasa a III-a la Școala gimnazială Râșca-Pleș a obținut premiul doi la Olimpiada Satelor, participând împreună cu elevi cu un an mai mari decât el.

0

Fundația Delfina din Londra anunță un parteneriat cu Fundația Gaia Art, care oferă o rezidență de 12 săptămâni unui artist care trăiește și lucrează în Europa de Est, preferabil cetățean al uneia dintre țările acesteia

În aprilie 2017, Fundația Delfina a lansat un nou program tematic Collecting as Practice, iar aplicațiile pentru această temă sunt aşteptate cu interes. Perioada de rezidență este de din 8 ianuarie până la 30 martie 2018.

În timpul rezidenței, Fundația Delfina va dezvolta o serie structurată de evenimente și activități care să permită beneficiarilor:

  • Cercetarea și dezvoltarea domeniilor de interes
  • Dezvoltarea abilităților prin instruire și îndrumare
  • Accesarea informațiilor și resurselor prin studii independente, excursii și ateliere
  • Participare la evenimente interne și externe / publice

Beneficiarul acestei rezidenţe poat fi artist aflat la începutul carierei  sau artist consacrat.

 Artistul ales va primi:
  • o rezidență de douăsprezece săptămâni la Londra, inclusiv o întoarcere, un zbor de clasă economică și o alocație de viață pentru alimente și materiale;
  • Un dormitor single la DF cu facilități comune, cum ar fi spălătorie, bucătărie și sala de mese
  • Oportunități de a participa la viaţa de artă din Regatul Unit prin activități și activități structurate și independente
  • Acces la un program de activități planificate de grup și vizite la organizațiile culturale din Regatul Unit
  CERINȚE:
  • Cetățean est-european, care locuiește și lucrează în prezent în regiune;
  • Artist în căutarea unei oportunităţi de a-şi dezvolta practica
  • Capabil să explice cum experiența unei rezidențe internaționale poate aduce beneficii dezvoltării carierei și, în special, de ce o oportunitate în Londra ar fi benefică
  • În stare să se refere la tema Colectarea ca practică
  • Fluenţă limba engleză

Este de dorit ca solicitantul să aibă o diplomă de licență într-o disciplină relevantă.

PROCESUL DE APLICARE:

Solicitanții trebuie să prezinte:

  • Formularul de cerere completat în limba engleză
  • Un CV care detaliază proiecte, expoziții, ateliere de lucru și rezidențe recente
  • Un portofoliu de lucrări recente
  • Detalii de contact ale unui arbitru

Formularul de aplicaţie poate fi descărcat de pe situl fundaţiei http://delfinafoundation.com/programmes/residency-programme/open-calls/open-call-eastern-european-artists-2018/ . După completarea ei într-un fişier nu mai mare de 6MB, el va fi trimis la adresa opencall@delfinafoundation.com.

Fundația Delfina

Fundația Delfina este o fundație britanică independentă, non-profit, dedicată facilitării schimbului artistic și dezvoltării practicii creative prin rezidențe, parteneriate și programare publică.

Înființată în 2007, Fundaţia Delfina promovează schimbul artistic și experimentarea. Membrii ei creează oportunități pentru artiștii consacraţi sau în curs de consacrare, curatori și critici, pentru ca aceştia să reflecteze asupra a ceea ce fac, să-și poziționeze practica în cadrul discursului global relevant, să se documenteze pentru definirea carierei lor și să menţină legătura cu colegii. Delfina dezvoltă colaborări internaționale pentru a construi platforme comune de incubare şi dezvoltare, prezentare și discutare a practicilor și a temelor comune.

În principiu, a ceastă fundaţie se preocupă atât de sprijinirea artiştilor, cât şi de stimularea mobilităţii pentru cei din domeniul cultural, a accesului la învăţare, practicare şi promovare a actului şi evenimentului cultural. Ei încurajează spiritul critic şi comunicarea cu publicul, diseminarea noutăţilor din mediul artistic şi promovarea lor. În principal, ei susţin mişcarea vizuală contemporană, mai ales cea mai puţin reprezentată pe piaţa internaţională de artă, care ăţi propune să contribuie la creacrea şi dezvoltarea unui discurs vizual critic la nivel internaţional, graţie programelor derulate.

Fundația Gaia Art

Fundația Gaia Art este o organizație non-profit independentă. Ea este dedicată susținerii diverselor inițiative culturale și creării unei platforme globale, care să încurajeze dialogul multicultural prin practici artistice vizuale, parteneriate, proiecte independente și sprijin pentru producție.

Scopul principal al Fundației este de a prelua provocarea discursului cultural contemporan și de a contribui la dezvoltarea de noi idei și aventuri – devenind, în cele din urmă, o piatră de temelie pentru creștere, educație și inovare. De la lansarea sa, Gaia Art Foundation a fost implicată în proiecte de artă publică, publicare, precum și proiecte curatoriale la Londra și în străinătate.

0

„Ferma de zâne” găzduieşte pentru încă două săptămâni o expoziţie intitulată "În grădină", a celor mai tineri artişti în devenire, pe care profesoara lor, Adela Gocan i-a provocat din nou să vadă şi să comenteze plastic propria lor experienţă legată de grădină. Expoziţia a fost realizată cu sprijinul profesorului Cristian Porumb, iar elevii care expun fac parte, în cea mai mare majoritate din clasa a XI-a B, cărora li s-au alăturat şi un elev din clasa a XI-a A, cinci din a X-a şi doi din clasa a IX-a.

„Aş vrea să le mulţumesc elevilor mei, prietenilor mei, pentru această zi ca o sărbătoare. Mă bucur că ne aflăm aici, alături de lucrările lor. Este o expoziţie pe care o ador, îmi place cum arată pe aceste simeze şi pe parcurs ce ea se construia, acum câteva luni, în atelier, am văzut toate etapele, toate emoţiile lor, toate trăirile, uneori supărările lor. Ei sunt nişte perfecţionişti şi uneori nu ieşea ceea ce doreau. Nu sunt mulţumiţi nici acum, ei vor tot mai mult şi asta este foarte bine.

Fiecare lucrare oglindeşte ceva din sufletul lor. E multă bucurie, dar şi tristeţe aici, însă şi tristeţea este necesară uneori şi dă naştere unor lucrări extraordinare. Vedem sentimente aici şi mă bucur să spun că această expoziţie se află la a doua ediţie.

Noi am avut prima ediţie anul trecut, pe simezele Galeriei „Ladea”din cadrul liceului nostru şi sperăm ca anul viitor să ne întâlnim în aceeaşi formulă, poate într-o formă extinsă, la Casino-ul din Cluj ori într-un alt spaţiu expoziţional, pentru că elevii noştri merită să fie văzuţi de clujeni şi nu numai şi merită să-i promovăm. Sunt elevi sensibili, sunt elevi buni, despre care vom mai auzi, chiar şi după ce vor termina liceul.

Eu vreau să le mulţumesc pentru dăruirea lor, pentru ceea ce au realizat, este meritul lor în totalitate” a spus Adela Gocan la vernisarea acestei reuşite expoziţii.

„O dată la patru ani apare o clasă foarte bună, aşa cum e asta” spunea Cristian Porumb despre expozanţii din a XI-a B, ale căror lucrări le vede ca foarte bune, ce ar merita expunerea în orice galerie din oraş, voci distincte şi cu un discurs artistic matur.

Tot domniei sale, curator al acestei expoziţii i-a revenit sarcina de a prezenta publicului ideea acestei expoziţii şi felul în care a fost ea concretizată.

„Să facem un exerciţiu de imaginaţie. Să ne închipuim că de mâine, după un calcul pur economic, se decide închiderea Muzeului Louvre. Acesta urmează să fie evacuat, iar în locul operelor de artă se mobilează cu birouri menite să aducă profit. Grecii hătărăsc şi ei să dărâme Parthenonul, iar în locul lui să construiască un frumos şi luxos hotel, o clădire modernă din oţel şi sticlă, care ar beneficia şi de o panoramă supra Atenei.

Aceasta este condiţia artistului azi. Ieşind din materialismul ştiinţific, unde, culmea, artistul avea un statut şi intrând în materialismul democratic al domniei absolute a banului, aceşti seismografi sensibili ai societăţii par a nu-şi mai găsi locul.

Expoziţia „În grădină” a elevilor de la Liceul de Arte Vizuale „Romulus Ladea” vrea să se înscrie într-o normalitate a activităţii societăţii noastre, în care trebuie să existe nu numai ştiinţe exacte, ci şi manifestări profund umaniste.

Discursul plastic al multora dintre viitorii artişti denotă deja o maturitate în exprimare. Tema aleasă nu este întâmplătoare şi este, de fapt, o nostalgică şi perpetuă căutare a Paradisului pierdut de Adam şi Eva.

Cu toţii am auzit şi poate am vizitat faimoasele grădini englezeşti, franceze sau italiene. Nu vom face analiza lucrărilor, deoarece mesajul unui artist este transmis cu ajutorul culorilor şi limbajului plastic”.

Bucuria şi spectacolul vegetalului merită toată atenţia şi nu putem decât să aşteptăm următoarele manifestări ale tinerei generaţii, care se încăpăţâneaza să arate ceea ce văd ei şi ceea ce decodifică sufletul lor din marele spectacol al lumii.

 

0

Bienala de la Veneţia 2017 cu Călin Stegerean, directorul Muzeului Naţional de Artă al României

Calin Stegerean şi Magda Radu, curatorul expoziţiei

Ediţia cu numărul 57 a prestigioasei manifestări artistice de la Viena propune 120 de artişti reuniţi în 86 de pavilioane naţionale. Li se alătură numeroasele expoziţii şi proiecte colaterale principalului eveniment, care împânzesc Veneţia cu această ocazie, punând stăpânire pe fiecare galerie, biserică deconsacrată ori spaţiu în aer liber în oraşul canalelor.

Coagulate sub deviza Viva Arte Viva, lucrările declamă în forme, culoare şi gesturi, pasiunea pentru artă şi condiţia artiştilor. Momentele de reflecţie vin să înlăture, pentru moment, declaraţiile politice ale artei contemporane, iar discursul plastic preia controlul asupra mesajului general, punând sub lumina atenţiei şi a scenei umanitatea, sub diversele ei forme.

Cu prilejul vernisajului de la Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, l-am întâlnit pe Călin Stegerean, directorul Muzeului Naţional de Artă al României.

 Rep.: Bienala de la Veneţia este precum pelerinajul la Roma şi la Ierusalim pentru creştini, călătoria la Zidul Plângerii pentru evrei şi la Mecca pentru musulmani. Cum vi se pare ediţia 2017? A câta oară la Veneţia, domnule Călin Stegerean?

Călin Stegerean: Nu mai ştiu a câta oară, dar n-am apucat să văd toate pavilioanele. Am văzut Pavilionul central, Pavilionul României şi cele din proximitate.

Pare o ediţie previzibilă, având în vedere cursul pe care îl iau lucrurile la nivelul expoziţiilor de artă contemporană,  ceea ce prezintă galeriile, ceea ce s-a întâmplat la ArtBasel anul trecut...

În schimb, o surpriză formidabilă este pavilionul românesc, care are mai multe atuuri. În primul rând prezintă o artistă aflată la o vârstă pe care mulţi artişti nu o ating şi care are o operă extrem de unitară din punct de vedere artistic. În expoziţie sunt lucrări din mai multe perioade, dar pe care le leagă un fir comun. Sunt lucrări care vorbesc despre condiţia artistului, condiţia femeii-artist, intimitatea atelierului şi o anumită bucurie de a descoperi lumea ca artist.

Rep.: Femeia-artist este prezentată destul de rar lumii?

Călin Stegerean : Nu este chiar dar, dar condiţia femeii-artist depinde, nu poate fi generalizată. Sunt culturi ale lumii în care femeia are o condiţie cunoscută, mai ales dacă ne gândim la lumea islamică şi la restricţiile ei. Este vorba, mai mult, de sensibilitatea feminină şi felul în care se raportează ea la lume, felul în care reacţionează, felul în care găseşte soluţii. O face altfel decât un bărbat, cu siguranţă.

Artiştii şcolii clujene

Rep.: Şcoala clujeană vi se pare pregătită să reprezinte România la un asemenea nivel? Este ea pregătită să coaguleze acele forţe artistice necesare unui astfel de demers?

Călin Stegerean : Şcoala clujeană este destul de diversă. Nu cred că putem vorbi despre şcoala clujeană, acolo sunt mai multe personalităţi, fiecare cu un anumit fel de a lucra, mulţi nu mai locuiesc la Cluj. Nu ştiu dacă neapărat şcoala clujeană, dar ceea ce se întâmplă la Cluj va produce, fără îndoială efecte în arta universală.

Geta Brătescu e un exemplu ce demonstrează chestia asta. Nu trebuie să îţi propui să fii artist La nivel mondial. Dacă ai acea doză de autenticitate, la nivelul lucrurilor care contează, la un moment dat se va vedea. Nu cred că există o reţetă a artistului internaţional şi Geta Brătescu e cel mai bun exemplu. Cel care lucrează constant, pentru care atelierul e propria existentă, reuşeşte, până la urmă, să stârnească interesul la un nivel mai larg.

Rep.:Încotro vi se pare că merge acum şcoala clujeană de artă?

Călin Stegerean : Cred că, indiferent de ce se întâmplă la nivel mondial, artiştii au nevoie de mai multă reflecţie, e nevoie de un demers constant şi foarte profund de a avea o viziune asupra lumii, un aport personal artistic. Cam asta pot să spun, adică e nevoie de exact doza aceea de creativitate ca să fii altceva decât restul plutonului.

Rep.: Dintre standurile pe care aţi apucat să le vedeţi, aţi remarcat în mod special ceva?

Călin Stegerean: Da, pe cel al Austriei, pentru că relaţionează cu un domeniu sesizat prima dată de arta pop, însă arta pop a rămas la un anumit nivel, la coaja lucrurilor. Artiştii acestei mişcări sesizau tehnologia, tot ceea ce ţine de o componenetă economică şi socială ce ţine de secolul XX, adică publicitatea, ambalajul, cultura populară. Această expoziţie pune cultura populară şi obiectul de consum în relaţie cu fiinţa umană, într-o relaţie activă, asta mi-a plăcut. E o manieră artistică ce provoacă reflecţie şi o anumită raportare la contemporaneitate. Este o potenţare a lucrurilor pe care trebuie să le aflăm. Artiştii există şi din acest motiv, să ne ajute să înţelegem mai bine lumea.

0

Mai sus, mai curat, mai bun şi mult mai înţelept

Adrian Popescu, redactorul şef al celei mai prestigioase publicaţii literare clujene, STEAUA este laureatul Premiului Național de Poezie „Lucian Blaga” pentru Opera Omnia, decernat în 9 mai 2017, la Lancrăm şi iniţiat de Filiala Alba-Hunedoara a USR, cu sprijinul Consiliului Judeţean şi al Bibliotecii Judeţene Alba.

Premiul a marcat cei 122 de ani de la naşterea poetului Lucian Blagă în cadrul unui festival al cărui artizan este poetul şi profesorul Aurel Pantea, cel care a şi deschis festivitatea de premiere de la Lancrăm, alături de criticul literar Nicolae Manolescu, președinte al juriului şi al Uniunii Scriitorilor din România.

Din juriu au mai făcut parte Gheorghe Grigurcu, Dan Cristea, Irina Petraș, Al. Cistelecan, Vasile Spiridon și Răzvan Voncu, iar aceştia au decis să acorde premiul, conform regulamentului, lui Adrian Popescu, ceilalţi doi finalişti prezenţi la festival fiind Ioan Moldovan, redactorul şef  al revitei „Familia”şi Emil Brumaru.

La mulţi ani, în lumină şi poezie, Adrian Popescu!

Pentru a nu ştiu câta oară mi se întâmplă să public nepremeditat un interviu de ziua titularului. Am făcut-o anul trecut, o fac şi anul acesta, iar bucuria este cu atât mai mare, cu cât Adrian Popescu împlineşte chiar azi, 24 mai vârsta de 70 de ani.

Discret ca personalitate, dar insistent căutător al miracolul comunicării vizibilului cu invizibilul, un echinoxist în toată puterea versului, Adrian Popescu este un nume important al poeziei româneşti; pe drept cuvânt numit de un grup de prieteni iniţiaţi într-ale poeziei şi spiritualităţii Monseniorul. Cu o blândeţe de franciscan practicant, Adrian Popescu ştie să combine vechiul şi noul, să pună mesajele proprii sufletului şi formaţiei sale intelectuale şi spirituale, în forme uşor de receptat, dar inaccesibile în toată splendoarea lor fără un aparat critic şi cultural adecvat. Deşi totul pare clar, textul lui limpede la suprafaţă, se cere mereu analizat în dublul său înţeles metaforic.

Premiul recent mi-a condus din nou paşii spre redacţia revistei „Steaua”, unde cu  modestia ce îl caracterizează, Adrian Popescu mi-a răspuns la întrebări, privind nu în ochii mei, ci mai degrabă în ochii poeziei, ale căror taine nu încetează să le desluşească.

Rep.: Pentru că nu suntem la primul dialog, m-am gândit mult şi mi-am dat seama că nu v-am întrebat niciodată ce a însemnat pentru dumneavoastră Lucian Blaga?

Adrian Popescu: Încă din studenţie, Lucian Blaga a fost un model cultural, nu numai pentru mine, pentru întreg Echinoxul, revista studenţească înfiinţată în ’68, un an de deschidere politică,  unde Lucian Blaga era comentat, interpretat. Într-un fel, şi pentru mine şi pentru Ion Mircea şi pentru Dinu Flămând, acest model blagian a funcţionat, potrivit criticilor, mult timp. Eram numiţi la început chiar neoblagieni. A fost un fel de-a înţelege cultura în mod articulat, substanţial, constructiv. Aceasta a însemnat Blaga, rezonanţa sa naţională şi universală a acţionat fertil pentru întreaga promoţie a anilor ’70. Şi ceilalţi, precum Aurel Şorobetea sau Mariana Bojan, care au fost printre primii poeţi ai Echinoxului, au scris în această lumină neoblagiană.

Rep.: Cum aţi primit şi cum aţi privit poezia lui Blaga şi universul lui? Trăiţi în Cluj, unde a trăit Blaga, mergeţi pe străzile pe care a trecut el, aţi frecventat Universitatea si Biblioteca Universitară. Cum aţi simţit că v-au amprentat acestea?

Adrian Popescu: Am un mare regret, că n-am reuşit să-l cunosc personal pe Lucian Blaga. Am fost la casa lui de pe strada Gheorghe Martinuzzi prin anii ’70, trimis de redacţia „Steaua”, am cunoscut-o pe regretata sa soţie, Cornelia Blaga, am avut şi un scurt dialog. Ea m-a întrebat cum mă cheamă şi a spus „Da, e-un nume foarte bun pentru literatură!”. „E numele meu, nu e pseudonim”, i-am răspuns.

Am văzut caravela portugheză în încăperea blagiană, chiar în hol, cred, câteva gravuri de epocă, fotoliul său, era o ambianţă care impunea printr-o anumită sobrietate şi nobleţe.

Sigur, pe Blaga l-am simţit ca pe un spirit tutelar al Clujului şi a Transilvaniei în general. Mi-a plăcut să regăsesc această imagine de poet autentic european, chiar în comentariile directe ale italienistei Rosa del Conte, cea care a tradus „Poemele luminii” şi l-a comentat pe Blaga. A fost o vreme, se spune, chiar asistenta lui şi că ar exista actele respective la Cluj, dar apoi a fost expulzată. În orice caz, se deschide un capitol ineteresant cu traducerea şi comentarea poeziei lui Blaga în Italia, dar şi a lucrărilor sale filosofoce, a trilogiilor.

Ba mai mult, amintita şi iubita de clujeni, Rosa del Conte îl propune, împreună cu un profesor de la Milano, pe Blaga pentru a primi premiul Nobel pentru poezie. Autorităţile vremii nu au fost de acord, fiind asfel împiedicat să ia meritatul premiu Nobel, l-a luat Jimenez. A fost o împrejurare ciudată, o lipsă de şansă, provocată şi de indiferenţa sau reaua înţelegere a unor factori de decizie culturali, impregnaţi, schimbaţi de ideologia totalitară care ne-a despărţit.

Aşa era Blaga, un om pe care l-ai fi putut întâlni, aşa cum l-ai fi putut întâlni pe Agârbiceanu pe străzile Clujului, pe Emil Isac, cel care se născuse cu mult înaintea mea. Clujul a avut, într-adevăr poeţi însemnaţi, a stat o vreme aici şi Ana Blandiana, îi are şi acum pe Ion Pop, un universitar cu o poezie originală, alături de interpretările sale critice, pe Ion Mureşan, Aurel Rău, pe Marcel Mureşeanu, Horea Bădescu, Ruxandra Cesereanu Are, Ştefan Manasia. Toţi au ceva din acest spirit universal blagian, dar stilistic sunt cu toţii foarte diferiţi. Modelul blagian nu mai este pentru cei tineri formator, aşa cum a fost pentru noi, primii echinoxişti. Pentru mine, personal e un model valid, cu vitalitatea sa culturală, pentru că împacă localul cu universalul.

Lancrămul este deja un simbol universal pentru multă lume, pentru interpreţi francezi, italieni, germani, aşadar toate aceste lucruri care înseamnă particular, regional se împacă foarte bine cu o viziune cosmică. Dar pentru ca să ai această puterea de a depăşi zonalul şi  a îngloba localul, trebuie să fii Blaga. El rămâne şi o lecţie de bună înscriere în circuitul cultural universal, un bun exemplu de spirit al Europei de nişă, căci reuşeşte să asimileze cultura germană, spiritul vienez, decadenţa expresionistă, vitalitatea uşor nevrozată a modernismului.

Blaga îmbină mai multe lecţii şi, în acelaşi timp, e foarte românesc. Secretul e originalitatea sa, talentul cu care reuşeşte să fie cel pe care îl căuta şi îl comenta cu entuziasm Sextil Puşcariu, imdiat după Unire, spunând că este o expresie extraordinară a vitalităţii nostre de popor care îşi vede întregite acum hotarele. Deci, era o expresie a unui început în cultura română după Marea Unire de la 1918. Aşa trebuie văzute aprecierea entuziastă a poetului şi a Clujului, despre care a vorbit şi Petru Poantă foarte bine în legătură cu înflorirea, cu manifestarea de nivel european a Universităţii clujene.

Acesta ar fi Blaga, pe scurt. Nu intru în trilogii, nu intru în analiza poeziei sale şi mă rezum doar la nişte idei generale, care să cuprindă ceea ce are el ireductibil.

Rep.: Festivalul Blaga de la Alba Iulia vine să completeze într-un alt registru Festivalul Internaţional „Lucian Blaga” de la Cluj. Dumneavoastră le-aţi unit anul acesta în mod strălucit, deşi sunteţi cunoscut pentru discreţia şi felul în care nu vă promovaţi. Cum aţi primit vestea, în chiar preajma împlinirii a 70 de ani?

Adrian Popescu: Este o legătură evidentă între aceste două festivaluri. Cel de la Cluj are susţinerea unui poet important ca Horea Bădescu şi el un blagian, într-o anumită privinţă, un echinoxist manifestat de timpuriu. Apoi remarcăm în luciditatea, spiritul organizatoric şi sociabilitatea Irinei Petraş un pilon în tot ceea ce înseamnă respect şi cultivarea spiritului blagian, căci e destul să ne gândim la Caietele lui Lucian Blaga, apărute în mai multe ediţii după ce au fost rostite comunicările în numeroasele ediţii ale festivalului clujean.

Spiritul blagian poate fi regăsit şi în acest premiu, care vrea să cinstească memoria poetului, una pe care trebuie să o păstrăm vie, între cele două manifestări culturale naţionale şi respectiv internaţionale, în ceea ce priveşte Clujul. Aici a fost sărbătorit cu mulţi invitaţi din Franţa, cum e traducătorul Jean Poncet, cu italieni, cu englezi, germanii şi alţii. Există, desigur, o legătură, o completare între ele.

În 9 mai, zi cu triplă semnificaţie sărbătorească, mi s-a acordat acest premiu, la prima ediţie a festivalului, din şirul care va continua. L-am primit cu bucurie, toţi au spus că este o potrivire, că aşa s-au întâmplat lucrurile, încât premiul a revenit unui autor din Transilvania, care are ceva în sângele său poetic din Lucian Blaga, dacă nu e preţios spus. Sigur, eu am fost în această admiraţie continuă de mic, citindu-i primele versuri.

Cu sobrietatea care îl caracterizează, Adrin Popescu vorbeşte cu entuziasm despre revista pe care o conduce şi rolul ei în receptarea poeziei lui Lucian Blaga.

Adrian Popescu: Un lucru extraordinar a realizat revista „Steaua”, mai ales prin Aurel Rău, publicându-l, reintroducându-l pe Blaga, dar şi pe Vasile Voiculescu şi Adrian Maniu în acest circuit cultural naţional după o interdicţie de semnătură. A fost un lucru extraordinar,un spirit de colegialitate respectuoasă cu care se poate mândri vechea echipă stelistă prin această apropiere de Blaga. Redactorii de la „Steaua” au ştiut să obţină manuscrise fabuloase, „Mirabila sămânţă” vede lumina tiparului în „Steaua” şi alte câteva poezii, reuşind practic să îl facă din nou cunoscut cititorilor. Desigur, Blaga se lupta şi pentru o primă ediţie după război, aceasta a apărut, apoi, în decursul anilor, ediţii peste ediţii, dar prima restituire publicistică aparţine revistei „Steaua”.

Blaga publicase foarte puţin înainte, un singur articol, tot în Steaua, despre zborul omului în Cosmos, aceasta fiind reintrarea sa în presă, dar cu poezie puţin mai târziu. Aurel Rău a ştiut să trateze, să nu devină un act de compromis politic publicarea în revistă.  Avem aceste poezii splendide, pe care vârsta matură, chiar apropiată de senectute, una seniorală, sub aspect literar, toate îmbinate într-o figură a amurgului unui poet care dă mlădiţe într-o revistă literară foarte citită, considerată de elită. E o etapă în care mă implic sufleteşte, urmând la coordonarea revistei după Aurel Rău.

N-am avut curajul lui Ion Pop, al Anei Blandiana, a lui Ion Papuc să-l vizitez pe Blaga, aşa cum au făcut ei, mergând acasă la el, neanunţaţi, dar cu speranţa de a fi primiţi, de a schimba câteva cuvinte, aşa cum a făcut-o şi Gheorghe Grigurcu, student fiind.

Premiul de la festivalul din Alba Iulia este unul care se potriveşte şi cu vârsta mea care e deja pe versantul descendent, aşa că sunt mulţumit sufleteşte. Nu-mi mai doresc decât să-i văd şi pe cei tineri că se bucură de premii şi de şansa pe care am avut-o eu în literatură, întâlnind persoanele potrivite, oameni cu deschidere. Când debutam în „Steaua” în ’64, nu mai erau mari impedimente ideologice, era un an de relativă libertate, a urmat apoi „Echinoxul” care e de la început şi până azi o tribună a libertăţii intelectuale şi lucrurile s-au orânduit bine, ceea ce m-a ajutat să mă afirm.

Rep.: Mi se pare mie sau se aranjează bine premiul acesta alături de cel de la Botoşani?

Adrian Popescu: Este o secretă legătură între premiul Eminescu de la Botoşani şi premiul Blaga de la Alba-Iulia, pentru că Lucian Blaga spunea despre sine că este un fel de nepot al lui Eminescu. Probabil şi premiul acesta e un fel de nepot, deocamdată, ctitorit de poetul Aurel Pantea cu concursul preşedintelui Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, un om deschis spre actul cultural. Premiul de la Botoşani are o soliditate a sa, e din 1990 şi cel de la Alba e o fericită completare, cu şanse reale de a deveni un premiu important şi râvnit de poeţi. Îi doresc să ajungă în strălucire premiul Eminescu de la Botoşani, în marea familie a poeziei româneşti.

Rep.: Societatea noastră ar avea, totuşi nevoie de o investiţie, în cultură, în poezie, în sufletul omului, nu-i aşa?

Adrian Popescu: Da, fără îndoială, ar mişca poate altfel lucrurile, cu mai multă generozitate, cu o înţelegere mai bună a legăturilor dintre cele de aici şi cele de dincolo. Literatura este o mină de aur, dacă ştii să investeşti în ea şi nu te grăbeşti, iar discreţia e de bun augur pentru un poet. Din nefericire, omul de azi e mai mult întors spre televizor decât spre o carte şi e comod, în general.

Rep.: Ia mai mult reţete gata fabricate, dar nu ne pierdem încrederea în lectură, în poezie!

Adrian Popescu: Nu, nicidecum. Tinerii citesc, cenaclurile abundă, suntem cu revista „Steaua” peste drum de cafeneaua „Insomnia” unde e un foarte apreciat şi activ club de lectură,  extrem de viu.

Rep.: Alături de sensul literaturii contemporane, rămân valorile.

Adrian Popescu:  Aşa e, la Blaga şi Eminescu te poţi întoarce mereu, pentru că au sâmburele acela de eternitate, care ne transmite că sensul nostru şi al vieţii noastre se îndreptă spre ceva ce este dincolo de noi, mai sus, mai curat, mai bun şi mult mai înţelept.

 

0

De 24 de ani, inima teatrului internaţional bate cu putere în luna iunie la Sibiu, acolo unde ăşi dau întâlnire trupe de teatru renumite sau în plin proces de afirmare, directori de teatre şi de festivaluri, dramaturgi, critici de teatru, regizori, scenografi, actori, dansatori, coregrafi, studenţi, muzicieni, an grenaţi în minunata maşinărie a artelor spectacolului din întreaga lume.

Spectacole de teatru, dans, muzică, circ, conferințe și Bursa de Spectacole vor avea loc în săli de spectacole, pe străzile orașului și în lăcașuri de cult, toate unite sub ideea de iubire pentru artele spectacolului.

În 18 mai, la București, a avut loc prima conferință de presă a acestei ediții, în prezența lui Constantin Chiriac, Președintele FITS, E.S. Dna Tamar Samash, Ambasadorul Israelului, E. S. Dl Ambasador Kisaburo Ishii, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Japoniei, E.S. Dl. Ambasador Urs Herren, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Elveției, E. S. Dl. Ambasador Mihai Gribincea, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova, domnul Christophe Gigaudaut, Directorul Institutului Francez București, domnul Nigel Bellingham, Director British Council, domnul Yan Jianwu, consilier pe probleme de cultură al Ambasadei Republicii Populare Chineze și, nu în ultimul rând, Ronald E. Hawkins, consilier pentru presă și cultură în cadrul Ambasadei Statelor Unite ale Americii. Aceștia au dezvăluit publicului o parte din detaliile colaborării excelente pe care FITS o are cu ambasade, reprezentanți ai instituțiilor culturale din România și din lume și cu partenerii și sponsorii festivalului.

Festivalul de Teatru Sibiu  sprijinit de importante companii româneşti

„Suntem foarte norocoși să spunem că-i avem pe Robert Wilson și Mikhail Baryshnikov în festival. De asemenea, vom derula un program important în timpul evenimentului, American Democracies Series. Pe lângă asta, faptul că avem sprijin de la companii importante pe piața românescă, ne permite să aducem artiști valoroși, la ale căror reprezentații putem să ținem limita maximă a prețului biletelor între 10 și 20 de lei. Un exemplu în acest sens sunt spectacolele lui David Dimitri, un artist excepțional și o instituție în sine, care va susține nu mai puțin de șase reprezentații.”, a spus Constantin Chiriac, Președintele FITS.

ICR a vorbit despre parteneriate strategice și importanța lor, subliniind prietenia între cele două instituții și asigurând audiența de continuarea acestui parteneriat și pe viitor, în timp ce Irina Cajal, subsecretar de stat la Ministerul Culturii și Identității Naționale a declarat că „Ministerul Culturii și Identității Naționale va susține substanțial FITS. Este o promisiune și tot ceea ce am spus s-a adeverit, până acum. FITS a devenit un brand al țării și reprezintă un adevărat tezaur”.

China la FITS 2017

În numele Ambasadei Republicii Chineze în România, Yan Jianwu și-a exprimat recunoștința pentru colaborarea culturală dintre țări care permite artiștilor chinezi să cunoască România, Sibiul și un festival organizat impecabil, iar publicului român să vadă teatrul acestei țări cu o cultură atât de diferită de cea europeană. În continuarea acestei idei, Nigel Bellingham, directorul British Council România, a transmis celor prezenți la conferința de presă că a împărtăși cultura este cel mai bun fel în care se pot lega prietenii. „FITS e un festival fantastic, sunt foarte nerăbdător să văd spectacolele din programul acestei ediții. Vor fi cinci spectacole din Marea Britanie și un workshop”, a mai spus Bellingham.

Bursa spectacole-un element important

Bursa de Spectacole din acest an e un alt punct de maxim interes al festivalului. „În cadrul Bursei, am făcut un program numit speed networking. Astfel, pe parcusul a trei ore, personalități importante se vor întâlni cu toți cei care vor dori, timp de 10 minute. E o șansă unică și democrată de a le oferi dialog. Va fi, de asemenea, președintele International Society for Performing Arts (ISPA) din New York – cea mai importantă structură a industriilor creative”, a transmis Constantin Chiriac.

Cea de-a XXIV-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu are loc în perioada 9 – 18 iunie și se desfășoară în acest an sub tema Iubire. Bilete pentru reprezentațiile FITS pot fi achiziționate de la Agenția Teatrală, str. Nicolae Bălcescu nr. 17, din rețeaua națională a magazinelor Germanos, Orange și Vodafone, librăriile Humanitas și Cărturești și online, prin portalul www.evenim.ro. Prețul unui bilet variază între 10 și 40 de lei.

0

Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) se concentrează cu atenţie în două direcţii importante în ceea ce priveşte spectatorii, acordând atenţie, prin  EducaTIFF, nu numai celor ce aşteaptă an de an proiecţiile cu sufletul la gură, ci şi viitoarelor generaţii de spectatori. Mai mult decât atât, organizatorii sunt convinşi că viitorii spectatori vor alege în cunoştinţă de cauză manifestările culturale valoroase dacă îşi vor însuşi la timp câteva instrumente intelectuale absolut obligatorii.

Cum să dezbați și să contrazici cu argumente? Cum să îți folosești creativitatea și să îți dezvolți gândirea critică? Cum să îți păstrezi atenția concentrată? Fie că își pun sau nu aceste întrebări, elevii au nevoie de toate aceste abilități și le pot exersa la EducaTIFF, secțiunea de educație cinematografică a Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF) și singurul proiect de acest gen din țară.

Start EducaTIFF de Ziua copilului!

Evenimentele încep de Ziua Copilului, pe 1 iunie, cu un spectacol la Casa de Cultură a Studenților, de la 12.00: cine-concertul „Lotte, mon amour”, care cuprinde filme de animație create în anii 1930-1950 de Lotte Reiniger, unul din pionierii animației cu siluete. Proiecțiile sunt acompaniate live de muzică originală de Christine Ott, o interpretă recunoscută la nivel mondial, care cântă la „ondes martenot”, unul din primele instrumente muzicale electronice din lume, inventat în 1928!

Începând din 2 iunie, EducaTIFF aduce 8 filme în premieră pentru România, toate special create și alese pentru copii și adolescenți. Acestea îi vor ajuta pe cei mai mici dintre marii iubitori de film să descopere o mulțime de lucruri noi despre lumea în care trăiesc: din Norvegia până în Vietnam și din Cuba până în Slovacia!

Proiecțiile încep vineri, 2 iunie, la ora 10:00, cu un film propus de Vietnam la Oscar. „Flori galbene în câmpia verde” („Yellow Flowers on the Green Grass”) este recomandat și celor mai mici dintre spectatorii EducaTIFF, pentru că abordează relația dintre doi frați, cu multă sinceritate, candoare și un strop de magie. Trecând printr-o serie de încercări și aventuri, povestea împacă într-un final presiunea și responsabilitatea de a fi fratele mai mare cu provocările de a fi fratele mai mic.

Flori galbene în câmpia verde

Ecranizare a unui roman de succes, „Flori galbene în câmpia verde” face parte dintre cele trei filme incluse în competiția Tineri Critici de Film a EducaTIFF-ului, alături de comedia „O familie fabuloasă” („The Fabulous Patars”, 12+), și filmul de acțiune despre universul gamer-ilor „Offline – Ești pregătit pentru nivelul următor?” („Offline – Are You Ready for the Next Level?”), recomandat pentru elevii cu vârsta 15+. Toți cei care vor scrie cronici pentru unul dintre aceste filme pot participa la competiția Tineri Critici de Film, unde anul acesta se acordă trei premii, o tabletă Samsung Galaxy Tab S3, un telefon Samsung Galaxy A5 și un telefon Samsung Galaxy A3, oferite cu sprijinul Samsung Romania.

Programul de filme EducaTIFF mai include, pentru categoria de vârstă 6+, aventura fantastică „Profesorul Broască” („Mr. Frog”) și „Esteban” - povestea unui băiețel cubanez care ar prefera să primească lecții de pian în loc de papuci noi.

La categoria 12+, au fost selectate „Micul Port” / „Little Harbour”, primul film slovac premiat la Berlinale, și „Regele Piticilor” („King Laurin”), un basm nou venit din Germania, care continuă cu sensibilitate moștenirea fraților Grimm. Liceenii (și nu numai!) sunt invitați să afle despre o formă de rasism ce a existat într-o zonă pe care o considerăm acum un exemplu de civilizație: „Sânge de lapon” („Sami Blood”) va dezvălui o parte neștiută din istoria Peninsulei Scandinave.

Filmele vor fi proiectate în perioada 2-7 iunie, în amfiteatrul Universității Sapientia (Calea Turzii, nr. 4) și la Cinema Dacia, din Mănăștur. Toate proiecțiile vor fi urmate de dezbateri moderate de Raluca Bugnar și Daniel Iftene, traineri EducaTIFF.

Ateliere de desen ilustrativ, ateliere de animație, seminarii de critică de film și lecții de cinema la EducaTIFF

În completarea proiecțiilor de film, EducaTIFF include o serie de activități care să dezvolte universul cinematografic al elevilor, gândirea critică și creativitatea. Toate aceste activități – ateliere de desen ilustrativ, ateliere de animație, seminarii de critică de film și lecții de cinema – vor fi găzduite de Muzeul de Artă Cluj-Napoca. Intrarea va fi liberă, pe bază de rezervare, în limita locurilor disponibile.

Atelierele de desen ilustrativ, susținute de Adrian Barbu, vor avea durata de 2 ore și sunt recomandate pentru copii cu vârsta între 6 și 10 ani. „Fiecare copil are un animăluț preferat, că-i iepuraș sau ursuleț de pluș, dinozaur sau monstruleț, și e distractiv să-i pui să le transforme în personaje desenate și să le dea o poveste”, spune Adrian Barbu.

Cecilia Felmeri și Bence Makkai sunt tutorii atelierelor de animație, care vor dura câte trei ore și sunt recomandate pentru copii cu vârste între 11 și 14 ani. Participanții vor învăța să realizeze animații prin tehnici clasice, fie că e vorba de stop-motion cu paper-cut, animații de obiect sau pixelație. Pe parcursul atelierului, participanții vor dezvolta o scurtă animație, de la idee până la cadrele înregistrate.

Prețul unui bilet atât pentru spectacolul „Lotte” cât și la filmele EducaTIFF este 8 lei. În mod excepțional, între 2-5 iunie, pentru adulții care însoțesc grupuri de minim 5 copii, accesul este gratuit. De asemenea, cadrele care însoțesc grupuri școlare, elevii din învățământul special și cei din mediul rural au acces gratuit.

Recomandăm rezervarea din timp a locurilor pentru proiecții, cât și pentru activitățile de la muzeu, folosind adresa de e-mail educatiff@tiff.ro sau telefon 0743.307.087.

EducaTIFF este un proiect cultural organizat de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc.

Finanțatori:

Centrul Național al Cinematografiei (CNC), Administrația Fondului Cultural Național (AFNC)

Sponsori:

Samsung, UPC, Regina Maria, Noumax, Nikon

Parteneri:

Consiliul Județean Cluj, Inspectoratul Școlar Județean Cluj, Muzeul de Artă Cluj

Parteneri media:

Monitorul de Cluj, Transilvania Reporter, Napoca FM, Părinți Clujeni - Peditel, Sfatul Parintilor, ParintiCom, Smart and Happy Child, Urban Kid

PROGRAM EDUCATIFF 2017:

Miercuri, 1 iunie, Casa de Cultură a Studenților:

12.00 – Cine-concert „Lotte, mon amour” (proiecție specială pentru copii)

PROIECȚII DE FILM

Vineri, 2 iunie, Univ. Sapientia:

10.00 – „Flori galbene în câmpia verde” (Vietnam, 103’, 6+)

12.00 – „Regele Piticilor” (Germania, 90’, 12+)

Sâmbătă, 3 iunie, Sapientia:

10.00 – „Profesorul Broască” (Olanda, 86’, 6+)

12.00 – „O familie fabuloasă” (Franța, 98’, 12+)

Duminică, 4 iunie, Sapientia:

12.00 – „Offline - Eşti pregătit pentru nivelul următor?” (Germania, 87’, 15+)

Luni, 5 iunie, Sapientia:

10.00 – „Esteban” (Cuba-Spania, 90’, 6+)

Marți, 6 iunie, Cinema Dacia:

12.00 – „Sânge de lapon” (Suedia-Norvegia-Danemarca, 110’, 15+)

Miercuri, 7 iunie, Cinema Dacia:

11.00 – „Micul Port” (Slovacia-Cehia-Ungaria, 85’, 12+)

MUZEUL DE ARTĂ - Intrarea liberă

COMPETIȚIA „TINERI CRITICI DE FILM”: 2 – 7 iunie

 

SEMINARII DE CRITICĂ DE FILM

2 iunie | 12.30-14.00

3 iunie | 14.00-15.30

ATELIERE DE DESEN ILUSTRATIV

3 iunie și 6 iunie | 10.00-12.00

5 iunie | 15.00-17.00

ATELIERE DE ANIMAȚIE

4 iunie | 10.00-13.00 și 14.00-17.00

5 iunie | 10.00-13.00

LECȚII DE CINEMA

8-10 iunie

0
Festivalul RomanIA Autentică se afla la cea de a II-a editie, iar anul acesta s-a decis împreună cu Primaria Municipiului Iași, Consiliul Județean Gorj, Consiliul local şi Primăria Peștișani  ca cea de-a doua ediție să fie realizată simultam în aceași zi la Iasi, în faţa Palatului Culturii și la Hobița, pe platoul din fața Casei memoriale Constantin Brâncuși, în data de 24 iunie 2017, de Sanziene.
Spre deosebire de anul trecut, când festivalul RomanIA Autentică s-a desfasurat pe parcursul a doua zile, 24-25 iunie, anul acesta se va desfasura doar în data de 24 iunie, având ca obiectiv, strângerea a 10.000 de purtatori de
ie într-o singură zi, condiție necesară și fundamentală pentru a introduce IA în patrimoniul UNESCO.
Ia în patrimoniul UNESCO

RomânIA Autentică (www.romaniaautentica.ro) s-a născut din dragoste de neam, patrie, artă și frumos. Scopul nostru este acela de a dezvolta și a readuce în lumina prezentului cultura, arta și valoriile tradiționale românești, de a arăta lumii întregi partea frumoasă a României. Avem ca misiune creionarea poveștilor de odinioară, fiind un proiect ce a demarat din apriga dorință de a nu lăsa să piară basmele satelor românești, dorind să promovăm frumusețea României, a întregului port popular, în primul rând în țară, și peste hotare dar și introducerea IEI în patrimoniul UNESCO.

Festival de suflet

Sărbătoarea Sânzienelor aduce anul acesta la Iași, RomânIA Autentică! Organizată anul trecut la Hobița, RomânIA Autentică a ales pentru cea de a doua ediție Iașiul. Pe 24 Iunie, atât Hobița cât și Iașiul își dau mână cu mână și îmbracă straiele naționale românești pentru a introduce IA în patrimoniul UNESCO. Asociația Națională a Antreprenorilor, Primăria Municiului Iași, Consiliul Județean Gorj, Primăria și Consiliul Local Peștișani, Flori de ie, vă așteaptă pe 24 Iunie să rescriem istoria iei românești împreună în cadrul unei sărbători cu tradiție.

Având în vedere impactul cultural, turistic dar și economic creat la nivel regional și național, de către Festivalul RomânIA Autentică, considerăm de o importanță majoră continuarea acestui festival astfel încât în câțiva ani el să fie organizat simultan în mai multe orașe din țară în aceeași zi. Pe lângă tradițiile și obiceiurile locale, se readuc în prim plan valori locale, se promovează destinații turistice dar și micii meștesugari. Anul acesta, după Hobița a venit rândul Iașiului.  Iașiul, nu a fost o alegere aleatorie ci a venit într-un context cultural, 2017 fiind considerat anul Creangă (180 de ani de la nașterea scriitorului) dar și având în vedere importanța strategică a fostei capitale a Moldovei acum mai bine de 100 de ani, importanța strategică pentru națiunea română de a făuri istorie și de a salva onoarea unui întreg popor.

RomânIA Autentică 2016

Brâncuși spunea:  „Duceţi-vă la noi, în România, să vedeţi oamenii, costumele, locurile (spaţiul românesc). Duceţi-vă să vedeţi ceea ce am putut să realizez eu, la Târgu-Jiu!” Și ne-am dus, i-am dat crezare și astfel am strâns mii ( peste 7.000) de suflete românești, în zilele de 24 și 25 iunie 2016, am vibrat, dansat și ne-am petrecut timp de două zile pe platoul din satul Hobița, comuna Peștișani, locul de baștină a lui Brâncuși.

Organizatorii evenimentului sunt: Asociatia Nationala a Antreprenorilor, Primaria Municipiului Iasi, Consiliul Județean Gorj, Primăria și Consiliul Local Peștișani şi Flori de ie, iar partenerul principal al evenimentului este Departamentul Centenar din cadrul Guvernului României.

css.php

Sustine cel mai nou ziar din Cluj!

Daca ti-a placut siteul nostru si apreciezi munca depusa de noi, ajuta-ne cu un LIKE!